Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Doina Prutului

Hotar de țară te-au făcut,
Că stăpânii așa au vrut.
Prutule - apă amară,
Treci prin inimă de țară.
Desparți frați de surioară.
Desparți mamă de copii.
Prutule, dar tu nu știi,
Tu nu ai avut copii.
Că pe tine nu te doare,
Tu ești apă curgătoare.
Și-ți aduni apele toate,
De pe maluri-ți surate.
Ele sunt lacrimi de jale
De la frați și surioare.
Tu le duci, le duci la vale
Doinind cântecul de jale.
Și ai pus în versul lui
Lacrima românului!
Și durerea lui amară
Pentru neam și pentru țară.
Iar la șapte ani, o dată
Vii cu apa-nvolburată,
Peste câmpii și peste sate.
Distrugi malurile surate.
Parc-ai vrea să faci dreptate.
Dar dreptate cum să faci?
Tu când apele-ți retragi
Respecți albia ta sfântă
Și o sapi, o sapi adâncă

poezie de din Memoria clipei (2015)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ninge iar a dor de Țară

Ninge iarăși peste Țară,
Cu fulgi dalbi, căzând ușor,
Și-un gând moale mă-nfioară,
Umplând inima-mi de dor.

Ninge cu-amintiri de șoapte,
Ca-ntr-un vis medieval,
Cum se pierd stelele-n noapte,
Viața curge în aval.

Ninge iarăși peste sate
Cu omăt siberian,
Genele îmi sunt udate
Cum plângeam și-acum un an.

Ninge-n gânduri ce visară
Ca o filă dintr-o carte,
Ninge iar a dor de Țară,
Dar eu, mamă, sunt departe...

Ninge ca într-o poveste
Peste-a ta veche năframă,
Iar zăpada se topește
Pe-al tău chip, iubită mamă.

Ninge, cum mereu va ninge,
Făcând bulgări vălătuci,
Ninge – totul când s-o stinge-
Peste sate, peste cruci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Prutul

Prutule, de-atâta vreme, cât ești azi de tulburat
De sudalme și blesteme, oare cum de n-ai secat,
Cum de albia-ți bătrână încă ține-un brav popor
nu dea mână cu mână sub același tricolor?...

Șerpuind, cobori în valuri dor de veacuri clocotit,
Pân' și sălciile-n maluri ți-au uscat de-atât bocit,
Cum de ne mai stai în cale între Nistru și Carpați
Dup-atât amar și jale când de-o mamă suntem frați?

N-auzi tu cum plâng morminte, glasul marilor srăbuni,
Cum bat clopotele sfinte, singure, la rugăciuni?!
Stefan-Vodă și cel Mare, nu-i auzi pe-ai lui voinici
Cănd prin lunca ta, cărare, făceau printre venetici?

Cum de stai curgând alene și privești cu nepăsare
Haita fiarelor viclene ce te ține la hotare?
Când vei spulbera tu norii cei spurcați din răsărit
Ce ne-au otrăvit feciorii, neamul ni l-au pângărit?...

Prutule, ți-am pus gând rău, îți aduci aminte oare
Când voit-a Dumnezeu să nu mai avem hotare?!
Milcovul, fratele tău, în clipa de mântuire
Prinzând hora-n jurul său, l-am secat dintr-o sorbire

Înălțând pe-a' lumii astru, dintr-un sânge, dintr-un lan,
Roșu, galben și albastru, suflet dac, suflet roman,
Liberi, sub același soare, ne-am unit pe veci moșia
Și cu apa-i din izvoare botezând-o România...

Acum este rândul tău, să nu ne mai stai în coaste,
Din Ardeal la Chișinău, românească, mândră oaste,
Toți copiii lui Traian și-ai lui Decebal în frunte
Făr' de lance, buzdugan, tricolor vom face punte

Peste malurile tale, peste lunci, dealuri, câmpii
te prinzi în hora mare, ca un frate ne fii,
nu ne mai fi povară, ne-ajuți când ne-o fi greu,
Să lași româneasca țară, cum ne-a dat-o Dumnezeu.

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Pe o frunză cât o țară

Pe o frunză cât o țară
Crește mare o omidă,
Ronțăind dulce hotar
Vrea cu aripi s-o cuprindă.

Fluture duios devine,
Zboară țanțoș pe sub nori,
Peste zări, în altă țară
Uitând frați, uitând surori.

Și cum frunza-i cât o țară
Și țara e cât o frunză,
Dorul devine amar:
Un descânt de buburuză.

Timpul ronțăie la toate
Ca omida din poveste,
De tânjești în zbor fii
Frunza cade, nu mai este!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Prutule

"Prutule – a Țării punte,
Curgi agale de la munte.
Ești al Dunării mic frate,
Dar, ne tai, pe viu, deoparte,
Dureros, în jumătate –
Ducând lacrima furată
Pân-la marea cea sărată...

Râule, curgând la vale,
Cunoscut-ai multă jale –
Două veacuri de dezbin,
Lupte, foamete și chin –
Al Moldovei greu destin...

Râu-pârâu, n-ai mal abrupt,
Însă, glia, tu, ne-ai rupt,
Iar străinii s-au înfrupt.
Mâini vrăjmașe te-au hoțit –
Pe români i-au despărțit...

Neamul nostru răzlețit,
Împușcat, dezmoștenit –
Pare că a "amorțit",
Purtând dorul ne-mplinit –
La un ceas mai fericit...

De la patruzeci încoace
Sânge apă nu se face,
În nămol nu se preface –
Așteptând Prutul "sace"
Basarabia nu tace!

Pyretus, cu apa ta
Poate vei împreuna
Ceea ce a fost cândva?
Mal cu mal vei închega –
Țara vei unifica!

Apă neagr㠖 mal ghimpat
Ai ajuns hotar de stat,
Din bunei tot blestemat.
Poate vei aduce mâine
O speranță la mai bine?
Nu uita, pe malul tâu
Un popor suspină greu..."

(septembrie 2013)

poezie de din revista "Literatura și Arta", nr. 37 (3550) (12 septembrie 2013)
Adăugat de Vlad MischevcaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Durerile vieții

Durerile vieții se trec și se-adună,
Tu treci, tu treci, tu treci
Printre ele!
Te duci, te duci, te duci mai departe.
Nu știi, nu știi, nu știi
Ce te-așteaptă pe mâine,
Dar vine, iar vine și vine
Cuvântul de rău și de bine.

Se trec amintirile grele,
Și chiar supărarea cea grea,
Se trece durerea din inima ta,
Dispare până și dragostea!

Durerile vieții se trec și se-adună,
Tu treci, tu treci, tu treci
Printre ele!
Te duci, te duci, te duci mai departe.
Nu știi, nu știi, nu știi
Ce te-așteaptă pe mâine,
Dar vine, iar vine și vine
Cuvântul de rău și de bine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Altă scrisoare către Adrian Păunescu

Noi ne cunoaștem din copilărie,
De la-nălțimea troscotului bont,
Ne-a luminat aceeași apă vie
Și am râvnit același orizont.

Acum, m-am hotărât să-ți scriu aceste
Cuvinte, ca unui dușman de rând,
te condamn și să-ți mai dau de veste
Că te voi părăsi foarte curând.

Mi-ar fi plăcut fii poet și-atâta,
nu te văd prin țară fără rost
Cum faci dreptăți, cu lacrima și bâta,
Și-n geniu vrei -l schimbi pe omul prost.

Cu haina ta de lucru, la recepții,
Cu fracul, în grădină, când o sapi,
Te ponegresc și bunii, și inepții,
Te judecă și medici, și satrapi.

Niște tembeli ți-au zis poet de curte,
Doar pentru că intrai în dialog,
Aici, acasă, nu pe unde scurte,
Cu fostul lider și-i spuneai "Vă rog!".

De ce, prin asta, ai făcut dreptate
Și-ai scos nevinovați din pușcării,
De ce te-ai tot băgat, hulit, în toate,
Când doar pe tine te puteai iubi?

Rezervă-ți altă soartă, măi băiete,
Măcar la bătrânețe fă ce-ți spun,
Mai lasă-ncăierările concrete
Și trage-n cer cu marele tău tun.

Nu vezi că te-au uitat aceia care
Te convingeau riști și chiar mori,
Ca -i ajuți cumva pe fiecare,
Și nu-ți mai sunt nici c-un cuvânt datori?

Nu-mi face teorii inteligente,
Cum că substanța operei întregi
De speculații și de sentimente
E chiar aceea că îi înțelegi.

(...)

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Vladimir Potlog

Am o țară, o limbă, un neam

Am o țară, o limbă, un neam
Și mai am un picior de plai,
O gură de rai, lăsat Dumnezeu,
Am un pământ sfânt al meu.

Am o țară cu oameni muncitori,
Unde sunt grădini cu flori,
Unde sunt și câmpii, coline înverzite
Și cuptoare pline de pite.

Aici eu am o țară, o limbă, un neam!

poezie de din Pe o ramură de grai (11 noiembrie 2002)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Livia Mătușa

Unui înger

Te-ai adus departe printre stele,
Tu, înger blând fără de vină,
Ești pentru țară un erou.
Acum tu ne privești din cruce,
Iar țara noastră va renaște din cenușă.

Ce crud a fost, Liana – al tău destin!
Și Dumnezeu a vrut ca să te cheme,
Ți-ai apărat cu demnitate tricolorul,
Cu sufletul ți-ai apărat poporul,
Iar pentru țară te-ai jertfit ca un martir.

De ce te-au judecat prea crunt călăii?!
Când tu aveai o viață de trăit...
În apele învolburate și meschine
Te-ai avântat, Liana – și-ai pierit...
De ce atâta groază pentru tine?!

Eroii toți prin noi or trăiască,
Să ne amintim de ei cu demnitate,
Prin cuget și simțiri ne unească,
În viață, până dincolo de moarte;
Călăii vinovați cu viața plătească.

Nici lacrimi nu-s, eroii ni-i plângem,
Prin săli de tribunale alergăm,
Dosare prăfuite sunt neluate-n seamă,
Iar pe obraz mai arde o lacrimă de mamă...
Dar din acestea toate nimic nu învățăm.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doină

Vai de ea, săraca țară!
Tinerii-au plecat afară.
S-a desființat armata,
Cu patriotismu-i gata.
Nu mai sunt azi patrioți,
Țara-i plină doar de hoți.

Amară străinătate
Cu familii destrămate
Și copiii fără de carte.

Vin străini din multe părți,
Să ne-ajute - ne spun toți.
Toți ne zic – binele-ți vor!

Vor -l ia fie a lor.
Toți ne împrumută bani,
Ne fac slugă pe mulți ani.
Un leu îți dau pe datorie,
Tu le dai înapoi o mie.
Ne fac drumuri asfaltate
Care duc în altă parte.
Ele pleacă de la noi
Și ne lasă în nevoi.
Au mai fost, demult, romanii,
Hunii, chiar și otomanii.
Apoi rușii au venit
Și în două ne-a-mpărțit.
A făcut hotar din apă,
Prutul, ca ne despartă.
Pe români i-a dus..., i-a dus...
În Siberia, în sus.
Înapoi, ruși a adus.
Vrut-au ca neamul piară
Din frumoasa noastră țară.
Așteptam americanii
Dar au revenit germanii.
Iar când timpul va veni
Alți stăpâni ne vom găsi.

Vai de ea săraca țară
Și de viața noastr-amară.

Ei ne pun conducătorul,
Nu pe cel ce-l vrea poporul.
Toți votează cu folos,
Dar din urnă, altu-i scos.
Ajunge conducător
Numai coada de topor.
Căci pădure de români
E temută de stăpâni.
Cu conducători așa
Ajungi slugă-n țara ta.
Nu gândesc ei la popor.
Ei gândesc la banii lor.

poezie de din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Altă scrisoare către Adrian Păunescu

Noi ne cunoaștem din copilărie,
De la-nălțimea troscotului bont,
Ne-a luminat aceeași apă vie
Și am râvnit același orizont.

Acum, m-am hotărât să-ți scriu aceste
Cuvinte, ca unui dușman de rând,
te condamn și să-ți mai dau de veste
Că te voi părăsi foarte curând.

Mi-ar fi plăcut fii poet și-atâta,
nu te văd prin țară fără rost
Cum faci dreptăți, cu lacrima și bâta,
Și-n geniu vrei -l schimbi pe omul prost.

Cu haina ta de lucru, la recepții,
Cu fracul, în grădină, când o sapi,
Te ponegresc și bunii, și inepții,
Te judecă și medici, și satrapi.

Niște tembeli ți-au zis poet de curte,
Doar pentru că intrai în dialog,
Aici, acasă, nu pe unde scurte,
Cu fostul lider și-i spuneai "Vă rog!".

De ce, prin asta, ai făcut dreptate
Și-ai scos nevinovați din pușcării,
De ce te-ai tot băgat, hulit, în toate,
Când doar pe tine te puteai iubi?

Rezervă-ți altă soartă, măi băiete,
Măcar la bătrânețe fă ce-ți spun,
Mai lasă-ncăierările concrete
Și trage-n cer cu marele tău tun.

Nu vezi că te-au uitat aceia care
Te convingeau riști și chiar mori,
Ca -i ajuți cumva pe fiecare,
Și nu-ți mai sunt nici c-un cuvânt datori?

Nu-mi face teorii inteligente,
Cum că substanța operei întregi
De speculații și de sentimente
E chiar aceea că îi înțelegi.

(...)

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Romanța inimii

Inimă, piatră de moară,
Mi-ai făcut viața amară.
Ai iubit și bun și rău,
Sufăr eu în locul tău.
Tu ai ales numai plăcerea,
Mie mi-ai lăsat durerea.
Dureri care trec greu,
Rănind sufletul meu.

Ai iubit și rău și bun,
Lumea mă credea nebun.
Câte nopți și câte zile
M-ai purtat pe căi străine!
Inimă n-ai vrut să știi,
Cătai numai bucurii.
Bucurii care-au trecut,
Dar pe mine m-au durut.
Durerea de iubit,
Uite m-a îmbătrânit.
Noaptea chin, ziua amară
Mi-ai făcut tu, inimioară.
Trece viața tu nu vezi.
Nici nu vrei mă-nțelegi.
De iubit, iubești mereu
Îmi faci chinul tot mai greu.
Tinerețea a trecut,
Inimă, dar tu n-ai vrut
De iubit să te oprești
Te crezi tânără că ești.

Inimă-am păcătuit,
M-ai împins tu la iubit.
Am iubit cu foc și dor,
Nu mi-a fost deloc ușor.
Nopțile nu le dormeam,
De iubit îți căutam.
Ți-am făcut atâta bine,
Azi îți bați tu joc de mine.

Inimă dacă n-ai fi
Omul n-ar mai chinui.
Dar ce-i viața fără chin?
Un pahar vărsat cu vin.
Cât de bun, cât de gustos
Nu-l mai poți lua de jos.
Inimă de n-ai fi fost,
Viața-ar fi avut alt rost.

poezie de din Memoria clipei (2017)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unire, frați români!

doare că-mi ești frate
De tricolor și neam
doare că mai curge
Pur sânge de roman.

Ridica-te, Ștefane,
Cu brațul tău cel sfânt
Unește iar Moldova
Cu-al patriei pământ!

Ce dacă-avem palate
Și săli prezidențiale
În care curg citate,
Ca morții în spitale

Când trup din trupul țării
E azi înstrăinat
Strămoșii ne acuză
Iar clopotele bat!

C-așa e tot românul,
Prea bun și răbdător...
Dar vai și-amar de-acela
Ce vrea ca un popor

Să aibă: două imnuri,
Doi președinți de stat
Când țara noastră-i una!
De Dumnezeu lăsat!

Doamne ajută și dă-ne lumina
Să fim slujitori ai acestui pământ
Prin mila-Ți eternă ne dă azi lumina
Iubirii de țară și neam românesc!

Unire, frați români!
Așa e scris în carte:
O Românie-avem
Pe viață și pe moarte!

poezie de (18 ianuarie 2006)
Adăugat de Stefan BăiatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Rondel cu lapte și miere

Lapte și miere curg peste țară,
Lumea se-ntreabă cum se poate
Hoitarii politici -mpingă afară,
Prin simplu condei și datul din coate,
Moneda făcută valută sprințară
În bănci și mașini și palate,
Lapte și miere curg peste țară,
Lumea se-ntreabă cum de se poate.

****

E criza profundă, e criza amară,
Unii au luxul, alții au moarte,
Ajungem așa de ocară
Și curge venin și n-avem parte
De lapte și miere în țară.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt un biet moldovan...

Sunt un biet moldovan
Și mi-e soarta amară
Nu-s Ion ci Ivan
Și nu domn ci tovărăș

Desparțit de ai mei frați
De ghimpat ă hotară
M-am lăsat împăcat
Cu a mea soartă amară

M-au făcut comunist
Și-am ajuns de ocară
Stalinist- bodiulist
Și mancurt fără țară

Cu fanfare întîlneam
Pe "nacealnici" la gară
Și-n Rusia căram
Pîinea mea cea amară

Și ca musca muream
"Ridicat" înrt-o seară
Și-n Siberii visam
La Moldova natală

M-au înscris în kolhoz
Într-o noapte de vară
Și de-atunci nu mai am
Nici imaș nici mioară

Cu alfabet ne-nteles
Și cu graiul- povară
Eu cîntam pînă mai ieri
Cit mi-e viața de dragă

Sunt un biet moldovan
Mai blajin ca mioara
Cu credința în neam
Cu credința în Țară

Sunt un biet moldovan
La rascruce de cale
Încotro s-o apuc
Fără "starșii tovarișhi"

Fără bici si lozinci
Ce-și pierdură valoarea
Fără acei comuniști
Ce-mi (f...) vinduseră Țara

Bucovina-i la nord
Si la sud... Basarabie
Reunită-ntrun tot
Revedea-te voi oare?!

Sunt un biet moldovean
Mai blajin ca mioara
Cu credința-n neam
Cu credința în Țară

Sunt un biet moldovan
La rascruce de cale
Încotro s-o apuc
Că la deal că la vale???!!!

Sculeni Podul de Flori
6 mai 1990

poezie de (6 mai 1990)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Ionescu

Frați de cruce

Mititel și negru tot,
Cu antene lungi de-un cot,
Făcând pană din picioare
Și cobză din aripioare,
Pe-nserat pleacă hai-hui,
Cu pustiul dorului,
Prin iarba din porumbiște
Și prin rugii din miriște
Și... cât e noaptea de vară,
Își cântă soarta amară...
Cri-cri-cri, sunt mititel,
Cu urâtul singurel
Șidoare inima,
Că nu-i lumea cumvrea.
Cri-cri-cri, toți mă alungă,
Nu e nimeni mă plângă,
Sufletul mi-e plin de jale,
Să-mi schimb soarta nu-i cu cale.
Stau în loc și te ascult
Și mă mir atât de mult,
Nicicând nu aș fi bănuit
Că și tu ești chinuit
Și de câte ori n-am zis,
Numai mie mi-a fost scris
Să duc al vieții calvar,
Plin de jale și amar
Și-am dorit așa mereu,
Eu fiu în locul tău
În al nopților abisuri,
Cântăreț fără de visuri...
Dar acum când te ascult,
Te-nțeleg atât de mult
Și îți fac o rugăminte,
Ca de acuma înainte,
Oricum viața ne va duce,
Să ne prindem... frați de cruce.

poezie de din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spune-mi, țară, cum se poate

Țară, țară minunată,
Mult prin secoli încercată,
Te-au condus mari domnitori,
Te conduc azi infractori.

Românie, Românie,
Spune-mi, țară, spune-mi mie,
Nu te trec deloc fiorii
Când conduc azi trădătorii?

Spune-mi, țară, cum se poate
O așa absurditate?
Cu atâția oameni mari,
Ești condusă de tâlhari.

pamflet de din România și Românii (16 septembrie 2018)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Dumitru Matei

Frați creștini democrați

Suspendat pentru a doua oară
Doresc plec din țară,
Merg în insulele Caraibe,
Să iau pirați și blugi, multe.
O vin cu alți frați
voi n-ați fost buni argați,
Vasile, tu mergi ca vinzi pene,
Videanu dea apă la balene,
Pe oltean îl las la capre
se pricepe la muls lapte.
Restul de ciocoi îi las lui Boc,
Poate o avea cumva noroc
Să prade Roșia Montana,
Care se plânge, sărmana,
Ce se face cu atâta aurărie
Când țara e în sărăcie.
Sunt deocamdată, comandant,
Pe nava mea, amiral pirat.
Iar voi, Antonescu, Ponta și alții
Mâncați-vă precum frații,
Să aveți grijă de țară,
Ca săraca să nu piară.
Iar dacă voi mă votați,
Aveți blugii împachetați.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.
Marin Moscu

Vânzător de neam și rit

Vânzătorul de cuvinte
Chiar și când respiră minte,
N-are carte, are bani
Și o șleahtă de tâlhari.

Nu e singur, e votat
Să fie-n primii din stat.
Oare cine, oare cine
Încă îi mai face bine?

Gașca lui care ucide
Pe oricine din cuvinte
Și din fapte deșănțate
Își face pe loc dreptate.

De îl doare-n coastă-un cui
Pleacă repede hai-hui
Să se-ndrepte-n altă țară
Că sunt doctori foc și pară.

Se întinde, se preface
-i din neam plin de conace,
Însă doctorul român
Îi deschide-o rană-n sân...

"Eu de-acasă am fugit
Pe unde am nimerit
Să-mi trăiesc puțin mai bine
Viața asta fără tine.

Dar și-aicea m-ai găsit
Vânzător de neam și rit.
Eu îți scot cuiul, e bine
Să îmi amintesc de tine?

Nu e bine, nu e bine,
Țara o faci de rușine,
Nu respecți pe cei cu carte,
Nu fi prost, îți dau dreptate!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țară a doinelor

istoria țării a fost scrisă cu sânge
tratate meschine i-au schilodit trupul
Basarabia suspină neîncetat plânge
dar mai sunt lumini -i mângâie chipul

ani lungi de chin revoluții războaie
au îndurat românii mult compătimiți
eroi se zvârcolesc pe drumuri de noroaie
luptând pentru dreptate împătimiți

țară a speranțelor cu munți înțelepți
fiii tăi s-au răspândit în lumea întreagă
Dumnezeu mai știe încotro te îndrepți
treci prin crize dar viața ți-e dragă

țară a doinelor plâns de nai și vioară
sub tălpi de iubire tot răul o să piară

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cincinat Pavelescu

Lui O. Goga

Cu ironia ta amară,
Amice Goga, ne înveți
Că tu ești "cântec fără țară",
Noi... "țară fără cântăreți".

epigramă de
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook