Ziduri negre
Vârtej de nouri, cu mișcări absurde,
fioruri albe, galbene și verzi;
suntem captivii unor zodii surde,
tu în confuze depărtări te pierzi.
Sub ziduri negre timpul se refuză,
vremelnic soarta seceră cu bani;
cad în disgrații pelerini de spuză,
se vând iluzii blânzilor ptofani.
Ne strecurăm prin sumbre canioane,
fără ieșiri, alcătuiți din plâns;
urlând ne împresoară lighioane,
cu aburi verzi otrăvitorul spânz.
Când ai să vii cu umbra ta frumoasă,
voi smulge un izvor din rădăcini;
sub streașină, la cea din urmă casă,
va bate lung un clopot de lumini.
poezie de Dumitran Frunză din Clopotul frigului (2000)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre plâns
- poezii despre pelerinaj
- poezii despre negru
- poezii despre mișcare
- poezii despre lumină
- poezii despre galben
- poezii despre frumusețe
Citate similare
Să uit că fără tine nu mai pot
Chiar dacă altuia îi sunt mireasă,
Cu-al tău sarut, eu veșnic mă voi îmbrăca,
Și-atunci, când dorul, pe suflet mă apasă
Eu, pe sub piele port, iubirea ta.
Mereu absentă, când viața-ți pare fantezie,
Purtându-ți frigu-n ochii verzi,
Căci calea către răsărit imi e pustie,
Trăgându-mi soarta în zăpezi.
Fatomă sunt, cand viața mea prin viață-ți umblă,
Si nu mai știu, ce să-ți mai spun că sunt,
Căci fără tine-s fără umbră,
Și nu îmi gasesc locul pe pământ.
Cu-n ochi te văd, și totuși esti departe,
Când teama-mi face noaptea-n zi,
Tinându-mă legată, de viață si de moarte,
Crezând, că fără tine voi muri.
Când mă privești, imi sare inima din piept,
Iar ochii-mi verzi te caută prin casă,
Amintindu-mi, ce lung e drumul unde-aștept
Să-ti spun doar tie da, și să îți fiu mireasă.
Mai trece-o iarnă, apoi o vară,
Și-n lume moare aproape tot,
De când, in inimă mi-am pus, tot frigul de afară,
Să uit de noi, să uit că fără tine nu mai pot!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre viață
- poezii despre inimă
- poezii despre zăpadă
- poezii despre suflet
- poezii despre ochi verzi
- poezii despre nuntă
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Tristețea te pregătește pentru bucurie. Ea aruncă violent tot ce ai în casă astfel încât nouă bucurie să aibă un spațiu în care să intre. Ea scutură frunzele galbene de pe ramura inimiii tale astfel încât să poată crește în locul lor frunze verzi, proaspete. Ea smulge rădăcinile putrede pentru ca noile rădăcini ascunse dedesupt să aibă unde să crească.
citat din Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre frunze, citate despre creștere, citate despre violență, citate despre verde, citate despre tristețe, citate despre galben, citate despre crengi sau citate despre bucurie
O casă pentru iubirea mea
Eu te-am trăit iubire frumoasă,
Ți-am dat copii și ți-am făcut casă.
Eu te-am trăit cu toată puterea!
Cu tine-mpărțeam liniștită, averea.
Eu ți-am trăit chiar și plecarea
Și nu ți-am plâns pierdută, zarea.
Te-am așteptat iubire frumoasă,
Doar cu merinde rostuite pe masă!
Și iată că-mi vii, în chip frumos
Cu părul negru de abanos
Cu ochii verzi și privirea senină
În care timpul a pus iar lumină.
Și te primesc iubire frumoasă!
Te invit iar la mine acasă
Pentru că știu că tu încapi toată
În inima mea, o casă curată!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre păr negru sau poezii despre păr
Bate un clopot
Azi bate un clopot mai fin ca o toacă
e plânsetul tandru de lacrimi secat,
bate un suflet prin fiecare pleoapă
de frica de lume in el ferecat.
O inima bate intr-un ritm sacadat
un clopot in dăngănit cu destinul,
dezacordul din viață, atât de ciudat....
drame ce-si revarsă peste noi preaplinul.
Mai fină-i azi bătaia din sufletul cald
cand soarta și-o duce demn înainte,
regrete-ascunse în al inimii fald
doruri ținute în locuri tainice, sfinte.
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre ritm, poezii despre prezent sau poezii despre frică
Izvor cu apă dulce
E bine de stiut ce a fost
Viata să o trăim cu rost
Ce vrem să stim de la nceput
Să lăsăm timpul ce ne-a durut
Tu ai trecut prin viața mea
Să te gândesti eu te-as ruga
Grăbit cum ceasul face rundă
Tu te-ai oprit doar o secundă
Doar vântul lasă-n a ta urmă
Picuri de ploaie ce cad si răsună
Cu umbră rece mă săgeți
Imi spui cuvinte si mă cerți
Că umblu goală prin perdele
Si scutur praful greu din ele
Si am ajuns mereu sa te visez
Oglindă-mi esti cu ochii tăi cei verzi
Legat ai fost printr un ombilic
Că te am iubit acum îți zic
Tu stii că fără iubire in viață
Si fără dragoste speranță
Nu suntem oameni nici chiar fulg
Rămânem doar văpaiea unui rug
Si tu imi spui că ți stau în cale
Că am picioarele prea goale
Că salt dansez aud o melodie
Si că mă joc de a trestiea mladie
Vrei cum bate vântul să tresar
Usor tu treci nu ai habar
Acum eu libertate-ti dăruiesc
Privesc un gol te las si-ti spun trăiesc
Eu sunt izvor cu apa dulce
Si dor mereu eu îți voi duce
Peste lespezi reci de piatră
In trecere mă voi rostogoli
Voi trece lin voi curge si voi trăi
Iar apa limpede de vrei s-o treci
Piciorul tău atinge pietrele rămase reci!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre apă, poezii despre vânt, poezii despre visare sau poezii despre secunde
Muguri calzi ce cad
E-un ritual ce parcă s-a născut
Din liniștea de piatră a mesei de tăceri,
E caldul obicei de sori de lut
De-a rupe raze-n pomii grăniceri.
E nudul obicei din zori de zi
Plânsorile din flori desferecând,
Sunt muguri calzi ce cad, sunt muguri vii,
De primăveri eterne fremătând.
E-același ritual de mii de ani,
Când pașii te mai poartă prin livezi,
E veșnic ritual de pomi orfani
Ce plâng copiii calzi și vii și verzi.
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre tăcere, poezii despre primăvară, poezii despre nuditate, poezii despre naștere sau poezii despre muguri
Glossa târziilor toamne
Nori pe cerul de mătasă,
Prea întristat. Și-n vânt fugar,
Negre păsări trec spre casă...
Mormintele sunt în zadar...
În clopote de voci și plâns,
Rănind și îngeri și lumini,
Bătrânii noștri s-au tot dus,
În noi lăsându-și rădăcini.
Nori pe cerul de mătasă...
E toamnă-n suflet de bătrâni.
Ce trist e drumul spre acasă
Și-s nori în suflet de români.
Zarea s-a întristat deodat'
E-atâta gri în noi și-n jur.
Câtă durere a-ntristat
Uitatul suflet de român!
Prea întristat și-n vânt fugar,
Un pescăruș pătează zarea
Și plânge disonant în deal
Un clopot, precum plânge marea.
Se sting la maluri de dureri
Furtuni și suflete deodată.
Mormântul fiecărei seri,
Bătrâna cruce își așteaptă.
Negre păsări trec spre casă...
Toamna-n suflet s-a lăsat,
Ruginie, dar frumoasă
Vis de rugi și rod bogat.
Între cețuri stă ascunsă,
Ca un toc în călimară.
Veșnic stă pe gânduri dusă,
O gutuie dulce-amară.
Mormintele sunt în zadar.
Zadarnic timpul din osoare.
Se moare iar și iar și iar
Și viața și tăcerea doare.
Se strâng pe crucile de lemn
Păsări hulpave de bazalt,
Coboară treptele-n infern
Spre picătura lor de iad.
În clopote de voci și plâns,
Vuiesc clepsidrele și dor.
Se-ndreaptă viața spre apus
Un anotimp șuierător.
Se văd în zare ca un râu,
Morminte în mărgean de cruci.
Străine, eu te văd și știu
Că în curând ai să te duci.
Rănind și îngeri și lumini,
Ni-i viața trecere spre zei
Și moartea prinde rădăcini
Și în cuminți și în mișei.
Azi pentru fiecare mort
E cerul gri și-s plângeri iar
Și n-am să vreau să mai socot
Fapta ce-i pusă în cântar.
Bătrânii noștri s-au tot dus
Semănători de timp și vis.
Au cugetat, au plâns, au râs,
Apoi cuminți, tăcut, s-au stins.
Lumânărele de cristal
Atât de caste, s-au aprins.
Cenușa-i strânsă în osoar
Și toate verbele s-au scris.
În noi lăsându-și rădăcini,
Precum o rugă-au adormit
Un gând în arderi de lumini,
Ultimul verb din asfințit,
O flamură-n căderi, izvor,
Cărare către infinit,
Un vis, o lacrimă de dor,
Un început și un sfârșit.
În noi lăsându-și rădăcini,
Bătrânii noștri s-au tot dus,
Rănind și îngeri și lumini
În clopote de voci și plâns.
Mormintele sunt în zadar,
Negre păsări trec spre casă,
Prea întristați și-n gând fugar,
Nori pe cerul de mătasă.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre cruce, poezii despre bătrânețe sau poezii despre verb
Stele verzi ...
din manuscrisele nepublicate rup
ba când un hop, ba când un hup
iar din turbinca lui Ivan
scot naiba naibelor de an
în tot ce scot, în tot ce rup
ba talmeș-balmeș văd, ba lup
și când ajung la stele verzi
ba te găsesc ba iar mă pierzi...
poezie de Iurie Osoianu (10 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Iurie Osoianu despre verde, poezii despre lupi sau citate de Iurie Osoianu despre lupi
În afara acestora, în despărțituri speciale se desfășurau șiraguri de perle nespus de frumoase, care străluceau sub lumina electrică, perle trandafirii, smulse din "pinele" Mării Roșii, perle verzi din haleotidul "iris", galbene, albastre, negre, produse curioase ale diverselor moluște din toate oceanele și ale unor scoici de apă dulce din nord, în sfârșit, câteva piese rare, a căror valoare nu poate fi socotită și care au fost produse de pintadinele cele mai rare.
Jules Verne în 20.000 de leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre valoare, citate despre trandafiri, citate despre superlative, citate despre sfârșit, citate despre roșu, citate despre perle sau citate despre ocean
Bătrânețe
A-nflorit salcâmul mai tarziu,
Muguri au plesnit cu viers de liră,
Noaptea, timpul ghemul și-l deșiră,
Bate vânt din penele ce scriu.
Rădăcini se-nfig cu sete-n sol,
Ramuri săgetează nalta boltă
Florile-ntr-o horă dezinvoltă
Cad sinucigașe către sol
Picuri cad din ceruri suspinând,
Lacrimi pentru clipele pierdute,
Ploaia vine tainic să sărute,
Floarea sa mai albă ca oricând.
Numărând petalele ce cad,
Văd că-n orice floare care pică,
Se ascunde-un zbor târziu, de clipă,
Răscolindu-mi sufletul nomad.
Cad petale din salcâm mereu,
Aburi albi învăluie suflarea,
Din înalt coboară înserarea...
E bătrîn salcâmul... poate-s eu?
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre flori, poezii despre alb, poezii despre înălțime, poezii despre sărut sau poezii despre seară
Valuri
Ard ascunse răni în soare,
Vremea varsă nesfârșitul,
Pier în val vieți și hotare,
Doare-n rădăcini sărutul.
Toarnă focul dor sălbatic
Peste guri fierte de fiare,
Și pedepsele pe coapse
Unduiesc argint în mare.
Țese vara ziduri mute,
Vraja sânilor s-ascundă,
În miresme flori iubite
Încolțesc dureri în undă.
Mere verzi cresc în văzduh,
Seva norilor sorb ape,
Nurii cresc pe trup de duh
Cu iluzii să m-adape.
Curge seva-n sânge verde,
Din înalt, buimac descânt,
Iar în trup de fum se pierde
Suflet de baladă-înfrânt.
În adânc îmi bântui lerul,
Decolteu de stele-n noapte,
Pe cărări întinde cerul
Ochii visele uitate.
Pași-mi cad în oase grele
Cu păcatele-n amoruri,
Sentimente urcă-n stele,
Aburi ce îmi fac favoruri.
În al veacurilor cuie
Naște-naltul din izvoare,
Tu în pori, melancolie,
Ai morminte cu zăvoare.
poezie de Aurel Petre (21 iunie 2019)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre trup și suflet sau poezii despre sâni
Triptic banal - I
Viens pleurer si mes vers ont pu te faire rire.
Viens rire s'ils t'ont fait pleurer.
(Tristan Corbiere)
Prin curtea pavată cu plăci de bazalt
Răsună grabiții pantofii de atlaz,
Răsună ca stropii de ploaie ce cad,
Ce cad din înaltul și negrul pervaz,
Ce cad din pervazul pătrat și înalt
Pe plăcile negre și verzi de bazalt.
Sunt singur...
Odaia-mi cu albii pereți
Îmi pare enormă cutie de brad
În care nebunul dresor de sticleți
Și-a-nchis favoritul...
Și pașii grabiți
Răsună prin curtea cu plăci de bazalt,
Răsună grabiții pantofii de atlaz
Pe plăcile negre și verzi de bazalt,
Răsună ca stropii de ploaie ce cad
Și cântă prin curtea cu plăci de bazalt
La fel cu-aripații nebuni cântăreți.
Și alba-mi cutie enormă de brad
Se clatină parcă de-atâtea cântări...
Ascult cum se urcă pantofii pe scări,
Se urcă spre mine
Alesul sunt eu
Și pașii se urcă,
Se urcă mereu
Spre cel din odaia cu albii pereți!...
............
Și nu mai sunt singur,
Și nu mai sunt eu.
poezie celebră de Ion Minulescu din Convorbiri critice, III, nr. 12 (25 decembrie 1909)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre muzică, poezii despre încălțăminte, poezii despre versuri, poezii despre poezie sau poezii despre ploaie
O primăvară frumoasă!
O primăvară frumoasă!
Cum o fi!
Alunecoasă,
Pe fir alb, intrând în casă
Și pe roșu, de mătasă...
Mărțișor ce ne trezește
Din somn lung și ne vestește:
Gata, e de-ajuns, trăiește!
O primăvară frumoasă!
Dimineața, cam geroasă,
Printre nouri, luminoasă
Și din când în când, ploioasă,
Ca oricare primăvară...
Păsărele spre cer zboară,
Dând din aripi prima oară,
Muguri mici încep s-apară,
Cu dorința fermă, clară,
De-a-nverzi în primăvară!
O primăvară frumoasă!
Plictisită sau zeloasă,
Cu zâmbet sau plângăcioasă,
Pură, albă, păcătoasă,
Ca și omul, de altfel,
Dar, sunând din clopoțel,
Că renașterea e-n toi
Și ne-atinge și pe noi!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre somn, poezii despre roșu sau poezii despre păsări
Amar
Amarul din coaja nucilor crude,
Amarul din rodul pamantului vechi
Alearga prin sangele meu
Ca un blestem puternic, din batrani.
Amarul din seva cucutei inalte,
Amarul din apele marilor verzi
Alearga prin sangele meu, prin ochii
Pe care-i plimb, verzi, peste lume.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Zaharia Stancu despre verde, poezii despre plimbare, citate de Zaharia Stancu despre plimbare, poezii despre ochi, citate de Zaharia Stancu despre ochi sau citate de Zaharia Stancu despre apă
Celor amuțiți
O, nebunia marelui oraș, căci seara
Pe ziduri negre se holbează pomi schilozi
Din argintia mască al răului duh privește;
Lumina cu magnetică plagă alungă noaptea cea de piatră.
O, scufundatul dangăt al clopotelor serii.
Curvă, care-n fiori de gheață naște un mort copil.
Turbat biciuie a Domnului mânie fruntea obsedatului,
Plagă violetă, Foamete, zdrobește ochii verzi.
O, hidosul râs la aurului.
Dar liniștită-n negre grote mută omenire
Adaugă din aspru metal capul mântuitor.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre oraș sau poezii despre noapte
Lumini în oraș
Lumini în oraș
Gălbui - de stâlpi cu felinar,
Verzi - de farmacii înzăuate,
Albe - de parfumerii milostive
Și mai ales
Roșii de amanet...
Fiecare emite o poveste-cod
Mai multe Șeherezade-Penlumine
Ori mesaje bobinate din cerul înrămat.
Prin culorile ondulatorii
Ne privesc îngerii exterminatori
Sau poate niscai demoni simpatici.
Computerul opticii medicale de vizavi
Ne coordonează tăcut din raza Lunii de metal
Luna divină e plină de trei zile
Prin stelele rărite
Ne mai privește totuși
Dumnezeu.
poezie de Eugen Tudorache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zile, poezii despre stele sau poezii despre religie
Glossă celor albi la tâmple
Albi la tâmple de poveste,
Iarna-n noi a-nmugurit,
Gând de nouri peste creste,
Pace-n veci în infinit.
Nuferi aurii-n privire,
Tainice înțelepciuni,
A iubirii strălucire,
Risipită-i în genuni.
Albi la tâmple de poveste,
Flori de cais și flori de măr,
Mândrii, fără să le pese,
Trec bătrâni prin timpul lor.
La urechi cercei de stele,
La morminte cruci de lemn,
Ne-au lăsat bătrânii sene,
Amintire să le-avem.
Iarna-n noi a-nmugurit,
Sub basma, albe troiene,
Cad în sufletul cernit
De boală și de durere.
Cresc nămeți în ochiul trist,
Peste troienite umbre
Și cu fiecare vis,
De tăceri timpul ne umple.
Gând de nouri peste creste
Și iluzii în panere,
Vieți adeseori modeste,
Inimi veșnic austere.
Sub cununi de neputință,
Ca un clopot vor răzbate,
Drumul către neființă,
Până dincolo de moarte.
Pace-n veci în infinit,
Pace peste lumea toată,
Trec bătrâni, etern albind,
Prin dureri și griji, prin sloată.
Bărbi de spumă, biet pribeag,
Căutâdu-și resemneare,
Plângând, se oprește-n prag
Și privește lung în zare.
Nuferi aurii-n privire,
Streașină de promoroacă,
Vara trece fără știre,
Vine toamna, apoi pleacă...
Țurțuri reci înspre privire
Își îndreaptă săgetarea...
De nori grei nefericire
Este-acum pătată zarea.
Tainice înțelepciuni,
Munți lucind, purtând ispite
În arzândele cununi,
Ne ascund învățăminte.
Trec, stăpâni pe cai grei...
Amazoane, în clepsidră,
Trec prin râuri viorii...
Vor pământul să-l cuprindă.
A iubirii strălucire,
Lin alunecând spre cer,
Ca o pasăre-n pieire
Prinsă-n lanțuri de mister,
Trec bătrânii umbre lucii,
Trenuri lungi în vremuri grele,
Trec lăsând în urmă pruncii
Lampioane efemere.
Risipită-i în genuni
Negura... Și îngenunche,
Când a morților furtuni
Ciutura de lemn își umple.
Clopot bate-n mute zări,
Morți nuntesc întru chemare,
Lacrimi curg, se-aruncă flori
Și se pierd... în depărtare...
Risipită-i în genuni
A iubirii strălucire.
Tainice înțelepciuni,
Nuferi aurii-n privire,
Pace-n veci în infinit,
Gând de nouri peste creste,
Iarna-n noi a-nmugurit...
Albi, la tâmple, de poveste...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre țurțuri, poezii despre știri sau poezii despre vioară
Când voi muri
Când voi muri, nu voi muri de tot,
Iubirea-mi va rămâne vie,
Și-oi suferi, pentru că nu mai pot
Să-ți scriu ultima poezie.
Clipe albe, clipe negre
S-or perinda prin fața mea,
Le-oi închide-n cutii negre
Apoi le voi sădi pe-o stea.
Din scânteieri și din sclipiri,
Sfidând tara zădărniciei,
Va da naștere-a noi iubiri,
Iubirea-i sora veșniciei!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet bun, făcut scrum
Suflet bun, făcut scrum care ți-e soarta, acum?
Din ce parte, vântul bate să mi te ducă departe?
Suflet drag, răvășit dacă-ai ști, cât te-am iubit,
Cât am plâns când ți-a pierit umbra deasă-n asfințit!
,, Ce știi tu, îmi spuneai! Eu am strâns mucegai,
Boli, durere și mult plâns, lumea asta mi-a adus!,,
Suflet bun, făcut scrum care ți-e soarta, acum?
Din ce parte, vântul bate să mi te ducă departe?
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre cenușă sau poezii despre boală
Rondelul sărutului
Ies aburi din pământul cald
Ca aburii din răsuflare,
Când buzele, în sărutare,
Răsfrânte, se unesc și ard.
Arome vechi de crin și nard,
Iubirea noastră-i o mirare,
Ies aburi din pământul cald,
Ca aburii din răsuflare.
Cad stropi de ploaie cât mai cad,
Îmbrățișează-mă mai tare,
Să uit tristețile amare
Pe care n-am să le mai rabd...
Ies aburi din pământul cald...
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre abur, poezii despre crini sau poezii despre Pământ