Mă întorc Acasă
Aud noaptea cum plânge,
Precum și-al ei surâs...
Cu lacrimi ea mă unge
Și lunec înspre vis.
Lumini de efemer
Dintr-un boem trecut
Mi-au dăruit mister,
Când eu nu l-am cerut.
Am învățat, uitând, să fiu...
Când peste ape, timp și piatră
Mă contopeam în ruginiu,
Născut din viață egolatră.
Printr-un sfârșit începem iar...
Destinul scris printre inele
Pe-acest pământ darnic și-avar,
Ne poartă iarăși înspre stele.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre sfârșit
- poezii despre plâns
- poezii despre noapte
Citate similare
Joc de putere
Uscat de singurătate, el zâmbea,
Umbrindu-mă pe mine în mulțime;
Știa o taină și poate o spunea,
Lăsându-și moștenirea doar la mine.
Un alt scenariu însă, fost-a scris;
Sosit peste o epocă de cuget,
Trăiri de foc irigat-au stins
Florile de zâmbet printr-un sunet.
El aștepta să urc ușor spre el...
Am învățat în timp, prin trepte grele;
A ajutat să zbor esența de rebel,
Cu care am venit aici, de sus, din stele.
Și la final... am înțeles misterul.
În agonii și solitudini poți zâmbi,
Numai când ai simțit un paradis în greul
Clipelor sortite-a ferici.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre zbor, poezii despre singurătate, poezii despre sunet sau poezii despre rai
O inimă de mister
În doruri multe, cristaline
Venit-am ca să mă îngrop,
Cu al meu tril să se îngâne
Durerea dintr-al meu potop.
Astăzi a curs lacrima rece
Dintr-a cântatului ecou,
Născut în mine să îmi sece
Dorința de a fi erou.
Beatitudini milenare furau înverșunat
Doruri curate și amare,
Dintr-un trecut prea tulburat
Cu clipe fără de savoare.
În ceasul care cântă clipa
Mă plâng în jalnic regăsit...
Și chiar de mi-am găsit aripa,
N-am să mai zbor spre asfințit.
Culoare dulce și opacă
Așa se-arată acum destinul
Nu știu de-i cineva să-i placă,
Cum mi-a plăcut mie pelinul.
Am adorat să plâng în mine...
Și-atunci esența mea spălată,
Se definea să mă aline,
Precum și soarta-mi iritantă.
Cu cât mulțime mă-nconjoară,
Cu-atât sunt eu însingurată...
Cu cât ajung singură-n seară
Din dimineața resemnată.
Am fost în chinuri de vecie,
Dar zăbovit-au efemer...
Acum eman doar bucurie,
Dar inima mi-e un mister...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre inimă, poezii despre seară, poezii despre prezent, poezii despre naștere, poezii despre muzică sau poezii despre eroism
Cascada unui suflet
Pe unde curge vântul și valul se încheagă,
Acolo-mi zboară gândul... cu mii de întrebări...
Spre mine alunecă chemare pribeagă
Și mă aprind culorile în mii și mii de stări.
Mă arunc în valuri ce vreau să mă lovească,
În focuri ce mocnesc până la stele...
Mă predau și vântului, să-mi crească
Aripi ascunse, puternice și grele.
Pe unde am fost... mi-e parcă dor să fiu...
Povestea inimii îmi cântă locuri calde;
Să strălucesc din nou din ruginiu,
Să mă înalțe lumina din cascade.
Cutreier universul prin pașii multor timpuri,
Am învățat să-l las liber să zboare...
Și l-am trecut prin sacadate ritmuri
Înțelegându-i misterioasa sa ardoare.
Și l-am hrănit cu multă suferință...
I-am dăruit doar haine cu poveri,
I-am înțeles scopul de referință
Vorbind cu el în tot mai multe seri.
Pe unde curge vântul și valul se încheagă,
De-acolo începea a-mi povesti...
Fire de istorie, care se tot leagă,
Pentru ca eu să pot a mă-ntregi.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre lumină, poezii despre vestimentație, poezii despre suflet sau poezii despre suferință
Odă lui Dumnezeu
Lumină de dumnezeire,
al tău smerit pribeag
m-ai renăscut spre nesfârșire
venindu-mi Tu, în prag.
M-ai adunat din depărtare,
oaia cea pierdută...
fost-am și eu într-o pierzare,
dar nu necunoscută.
Tu m-ai știut din timpuri mari,
aici... eu le-am uitat...
Tu Doamne, Tu, veșnic apari
să nu cad resemnat.
Dragostea Ta mi-a dat iubire
și-am învățat-o în timp...
zilnic aștept a Ta venire,
sufletu-mi să irig.
Când Te privesc printre lumini,
de Tine sunt aleasă...
mă simt crăiasă printre crini,
a Ta, veșnic Mireasă.
Tu Dumnezeule Măreț - taină de mistere,
pe cine cheamă al Tău Fiu
asculți și-i dai putere
să urce trepte-n Azuriu.
Acuma vin la Tine,
tot eu, din început...
să mă întroc de unde,
plecat spre neștiut
în zile sumbre și senine,
ce mi le-ai dat și m-au avut
doar ca să fiu iarăși cu Tine...
de la sfârșit... la Început.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre început, poezii despre zile, poezii despre uitare, poezii despre smerenie, poezii despre religie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Te simt
Cum vântul bate printre crengi,
și bate și prin mine,
cum albii fulgi de necuvânt
trec și prin cer, și piele,
te simt trecând acum pe-aici,
cu degetele grele.
Te naști din mine, zi de zi,
cătând prin nouri stele,
și cu-n surâs îmbietor
m-arunci înspre tăcere.
Cum să te uit? Cum să nu fug
din calea ta, ființă,
când gând din gând,
din ochi făr' de căință,
răsari ca să mă duci, cântând,
departe, cât mai mult,
peste pămînt și stele,
lăsând în urmă lacrimi și tăcere?
poezie de Diana Iordache
Adăugat de Ana Muresan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre gânduri, poezii despre degete, poezii despre crengi sau poezii despre alb
Nicicând supusă
Și mă privea neliniștit
Într-o culoare despletită,
În locul care mai stingher
El se simțea, iar eu gonită.
Se zice că eu l-am chemat
Să îmi arate a mea cale,
Iar el, destinul răzvrătit
Mi-o-nfățișă în dor și jale.
Uimirea mea, capăt de drum;
Așa cum ar fi fost să fie,
Dar n-am s-ajung și să renunț
Când am încă speranța vie.
Au năpădit fiorii reci
Când pleoape grele acum se lasă,
Dintr-o iubire sorbi tristeți
Cu-aceeași poftă virtuoasă.
Peste coline, peste ani,
Ce-a fost acum n-o să mai fie
Va fi prieten și dușman
Același care o să vie...
Nicicând supusă vreunui dor,
Când s-a unit lacrima rece
Cu agonia dintr-un crez,
În urme care se vor trece...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre prietenie, poezii despre prieteni și dușmani, poezii despre poftă, poezii despre dușmănie sau poezii despre dor
Focar de straluciri obscure
Strânsă într-un pumn, o viață,
Începe-n timp a dezvolta
Făclii de soare și de gheață,
Trezit, un cuget medita.
Tangențiale simțăminte, trezite și ele,
Din iubiri lirice despărțite
Mai apoi reunite ca-ntr-un pastel de-acuarele
Mocnesc în renașteri înăbușite.
Îngustitate de factură egolatră,
Pe lângă care a venit indiferența
În lumea noastră mare în inimă de piatră,
Unde mentalul a cules numai corijența.
Să fii un om într-un nimic,
Ar fi să fii om mare
Cum etichetă mare în produsul mic,
Oferă strălucire, dar fără valoare.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre indiferență, poezii despre gheață sau poezii despre Soare
Focar de străluciri obscure
Strânsă într-un pumn, o viață,
Începe-n timp a dezvolta
Făclii de soare și de gheață,
Trezit, un cuget medita.
Tangențiale simțăminte, trezite și ele,
Din iubiri lirice despărțite
Mai apoi reunite ca-ntr-un pastel de-acuarele
Mocnesc în renașteri înăbușite.
Îngustitate de factură egolatră,
Pe lângă care a venit indiferența
În lumea noastră mare în inimă de piatră,
Unde mentalul a cules doar corijența.
Să fii un om într-un nimic,
Ar fi să fii om mare...
Cum etichetă mare în produsul mic,
Oferă strălucire, dar fără valoare.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu mă iubești... Eu te iubesc
Tu seara chemi înspre păcate,
Eu... dimineților te cer
Ca într-un joc, ce totuși poate
Plăti destinul efemer.
Te dezgolești încântătoare
Simțind cum ard... interior
Și-arunc priviri pătrunzătoare
Înspre un trup provocator.
Tu intuiești rebele clipe,
Eu... îndrăznelilor mă vând,
Când albii fulgi își pun aripe
Și bat la poarta unui gând.
Mă înfășori cu-anume teamă,
Te trag... înspre imensități,
Abia simțit, fără să doară,
Taina nebunilor poeți.
Tu rânduiești timidă, timpul,
Pe când eu vreau să-l risipesc,
Trecând peste tăceri cu schimbul,
Tu mă iubești... Eu te iubesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre plată, poezii despre nebunie sau poezii despre intuiție
Tu mă iubești, Eu te iubesc
Tu seara chemi înspre păcate,
Eu, dimineților te cer
Ca într-un joc, ce totuși poate
Plăti destinul... efemer.
Te dezgolești... încântătoare
Simțind cum ard, interior
Și-arunc priviri pătrunzătoare
Înspre un trup, provocator.
Tu intuiești rebele clipe,
Eu, îndrăznelilor mă vând,
Când albii fulgi își pun aripe
Și bat la poarta unui gând.
Mă înfășori cu-anume teamă,
Te trag înspre îmensități
Abia simțit, fără să doară
Taina nebunilor... poeți.
Tu rânduiești, timidă, timpul,
Pe când eu vreau să-l risipesc,
Trecând peste tăceri cu schimbul,
Tu mă iubești, Eu te iubesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poruncă
Între lumini ascult cum forma sădită,
Dintr-un mit angelic spre perfect
Se regăsise atunci într-un blestem infect
Devenit tacit soarta răscolită.
Sădeam pe-atunci semințe moarte
Și nu lăsam nisip să curgă,
Sădeam zadarnic desueta rugă
Unei clepsidre triste a minților furate.
Între lumini, petale-ngheață în suspine,
Cum se pornesc orele să plângă!
Forme demonice trufaș trupul alungă
Și totodat' luptând cu al său sine.
Unor comori înșelătoare te-am pierdut
Pe tine, inocent copil de ieri,
M-am pedepsit poruncii când te-a ales să speri
A fi ce erai ieri, atunci când te-ai născut.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre perfecțiune, poezii despre ore sau poezii despre nisip
Mii de întrebări... un răspuns: Duhul Sfânt!
Mii de întrebări aveam de când mă știu
Și îmi doream să mă cunosc pe mine...
Și a trecut mult timp... să mă am, să-mi fiu,
Învățând s-aștept în dureri divine.
Mii de întrebări mi-au adus furtună,
Ploi și zăpezi grele, vânt și mult noroi...
Timp în care sufletul mântuire adună,
Zbătându-se încă, să-nvingă un război.
Mii de întrebări m-au aruncat în mare,
În Univers, în Cer și înspre adânc...
Am riscat să aflu doar o întrebare...
Și apoi răspunsul am să îl arunc.
Cu cât întrebări se adună-n tine,
Cu atât chemare-i mai înaltă!
Este semnul tangențial cu sine
Ce te va purta pe cea mai amplă treaptă.
Cheia despre viață este să-nțelegi,
Că nu ai venit doar ca să privești!
Trebuie să lupți și să aplici legi
Dincolo de ce se vede și ce ești!
Te distrag lucruri care n-au valoare,
Iar întrebările le-ai uitat pe drum...
De nu te cunoști, nu capeți salvare
De a te scuti de foc, amar și fum...
Mii de întrebări au doar un răspuns.
Și răspunsul e golul ce te roade...
Iar ca să-l primești... trebuie să fii uns
De un foc divin care întâi arde!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Florin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cunoaștere, poezii despre înălțime sau poezii despre zăpadă
La Tine Doamne...
Ești tot ce am, la Tine Doamne
toate ideile adun, să înțeleg viață și moarte,
să nu ajung un mic nebun, care le știe el pe toate;
ești tot ce am, la Tine Doamne
lacrimi în glob colecționez, văzute doar de Tine, poate,
mă vor ruga să evadez... se dă o filă dintr-o carte,
iar eu înaintez...
ești tot ce am, la Tine Doamne
ridic și frământări și basme,
când mierea este o amară și focul rază boreală,
te regăsesc să mă înalți mai sus de brazii din Carpați;
și cald are să-mi fie... peste lacrimi uscate
așez o poezie și picturi abstracte;
ești tot ce am, la Tine Doamne
îmi văd Sfârșitul și Începutul,
când nu întrezăresc trecutul
mi-arăți o lume viitoare să-mi uit durerea cântătoare...
să mă unesc în Univers între lumini ascunse-n vers
la Tine Doamne poposesc;
ești tot ce am, ce am primit...
un plus și minus Infinit,
un Început și un Sfârșit...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (noiembrie 2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre versuri sau poezii despre pictură
Ochii umezi ai lumii
locuiesc la picioarele sufletului
în balta istoriei
printre gânduri plecate, altele uitate, toate ratate
în jur fatidice umbre
aleargă, se plimbă
cum știu ele, adică aiurea
uneori plouă
plouă când nu trebuie
plouă cu lacrimi amare
pe drumuri uscate de vreme, prea devreme
tac în cuvinte nerostite, de teamă
o teamă ancestrală ce zace în mine
noaptea macin vise sterile
obosit de reîntoarceri inutile
în același timp, în același loc
offf, ce viață, ce soartă
nu am cerut nimic, nimicul l-am primit
am tot bătut din poartă în poartă
tăcerea mi-a răspuns, odată
atunci m-am apucat de scris
pe ochii umezi ai vieții
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre ploaie sau poezii despre plimbare
Viața nu e o tragedie
Nu este tragedie atunci când rătăcești
Pe drumuri fără timp unde te poticnești...
Dar este trist când pasul nu-ți află regăsirea,
Prin care te cunoști și îți salvezi zidirea.
Nu este fără sens să cauți în trecut
Printre foi de carte pe unde ai zăcut,
Însă e inutilă privirea înspre urmă
Lăsată într-o eră bogată-n nori și brumă.
Nu ești chemat la Viață decât prin suferință,
Prin doruri și eșecuri descoperi o căință,
Iar ea te-mbogățește să fii ce nu ai fost
Te rupe de păcatul ce ți-a fost adăpost.
Nu recunoști Chemarea decât când vrei s-auzi...
Ești confruntat cu temeri și simți că te scufunzi
În marea căutării ești partea cea mai mică,
Și-ai vrea să te găsești fără dureri și frică.
Nu este tragedie viața să ți-o trăiești...
Deși, să fii atent cum tu ți-o stăpânești!
Fost-a un Dar al Cerului ca noi să învățăm,
Că viața este planul ce nu-l prea respectăm...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre tragedie, poezii despre superlative sau poezii despre salvare
Rană
Nu voi găsi cuvinte când simt brațele tale
Că vin încet spre mine dezmierdând,
Unghiuri rătăcite din lumile-mi ovale
Tăcere a cuprins inima oftând.
De aș afla cum să mă apăr când leii vor să muște
Aș fi acum departe, departe de unde sunt...
Jalnicul meu suflet impulsiv să guste,
O viață de senin odat' pe-acest pământ.
Plânsul meu se scrie în cărți ce nu le văd,
Mă doare în adânc când singură mă aflu...
Și privesc la mine, ochi lăcrimați revăd
Și un suflu cald luptând în rece sacru.
Te-ntrebi vreodat' cum mă rănești și mă tai pe suflet?!
Dureri se înmulțesc atunci când nici nu știi...
Eu așa înaltă... voi, prea mici în cuget
Nu pot schimba destinul a trei oameni vii.
Lucrurile bune vin și din căi greșite;
Asta învățat-am în viață pân' acum...
Faptele nedrepte sunt îndreptățite,
Când e îngăduit de Cerul mult prea bun.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre muște sau poezii despre lei
Lasă-mă...!
Mai lasă-mă, ca să te las!
Să nu mă mai uit iar la ceas...
Mai lasă-mă să dorm în tihnă,
Și visele să mă cuprindă!
Mai lasă-mă ca să respir...
În mintea mea, țes fir cu fir,
Mai lasă-mă ca să trăiesc,
Și fără tine să gândesc!
Mai lasă-mă să fiu ce vreau!
Mă obsedezi și-n filme dau...
Mai lasă-mă din al tău gând,
Că eu simt tot, al tău avânt...
Mai lasă-mă să zbor cum simt...
Într-un trecut, să mă alint,
Mai lasă-mă să fiu cum sunt...
Ca mine... una pe pământ!...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre filme sau poezii despre ceas
Glossa ochiului închis
Într-un colț de lume, azi,
Plânge ochiu-ți cu speranță.
O făclie-n gânduri arzi
Dor de prunci și dor de casă...
Stele cad în palma ta,
Voci și bucurii deodată,
Iarăși le vei revedea...
Oh, ridică-te și iartă!
Într-un colț de lume, azi,
Dormi. Și gândul ți-e acasă...
Ochii-nlăcrămați și calzi
Caută înspre fereastră.
Parcă-ți vezi în gând, tu știi,
Pruncii blândă mângâiere.
Iar, la tine vor veni,
Doi luceferi, printre stele.
Plânge ochiu-ți cu speranță...
Umbra peste chip se lasă,
Trece-o lacrimă de viață...
Drumu-i lung, te-ntorci acasă...
Oh, tu vezi cum în adâncuri,
Ochiul tău pieziș coboară.
Dormi sub plânse așternuturi...
Întunericul măsoară...
O făclie-n gânduri arzi,
Suflet bun, feștilă-n timpuri.
Lacrimi curg, păduri de brazi
Se înalță-n anotimpuri.
Pruncii și-au ales alt drum
Și-au pornit să se înalțe.
Către soare zboară-acum,
Dar li-s aripile arse.
Dor de prunci și dor de casă,
Dor de-mbrățișări, de vis...
Dor de plângere, de viață,
În adâncul lor te-au prins.
Iar trec stoluri de cuvinte
Peste cer brodat cu sângeri,
Pruncii vin să-și mai alinte
Mama înger printre îngeri.
Stele cad în palma ta...
Flori de crini și crizanteme,
Cad la margine de stea...
În pierdute lacrimi, semne.
Foc arzând te-nalți spre cer
Și transformi eternitate
În fărâme de mister,
Tu desparți ziua de noapte.
Voci și bucurii deodată,
Umplu lumea de iubire.
Nu e dor să nu se-mpartă
În lumini și-n fericire.
Universuri de lumină
Se coboară peste viață.
Învățăm, trecând prin tină,
Că iertarea ne înalță.
Iarăși le vei revedea
Câte sunt în lume, toate.
Prunci și semeni, dragostea,
Dobândi-vei prin dreptate.
Harul tău, album de voci,
În fâșii de libertate
Va răzbate peste toți...
Omule, îmi dai dreptate?
Oh, ridică-te și iartă!
A greși e omenește...
Tu greșelile-ți îndreaptă!
Către cine te iubește,
Azi îndreaptă-ți iar privirea,
Căci ce bine-i "a ierta".
E calea spre fericirea
Ce etern o vei avea.
Oh, ridică-te și iartă!
Iarăși le vei revedea,
Voci și bucurii deodată.
Stele cad în palma ta.
Dor de prunci și dor de casă
O făclie-n gânduri arzi.
Plânge ochiu-ți cu speranță,
Într-un colț de lume, azi...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre ochi, poezii despre fericire, poezii despre copilărie sau poezii despre bebeluși
Cum aș putea să fiu indiferent
Cum aș putea să fiu indiferent,
Când cerul-mi este și astăzi, prezent,
Când Dumnezeu mi-a dăruit doar mie,
Minunea de-al slăvi în poezie?
Cum aș putea să trec peste culoare,
Când sus, pe cer, parc-aș vedea o mare
Albastră, caldă, vălurind într-una,
Iar printre valuri, se ascunde luna?
Când prima rază-mi intră pe fereastră,
Într-o tăcere a luminii, vastă,
Și, alungându-mi ceața din priviri,
Mă-ncătușează cu-ale ei iubiri?
Când printre case eu aud, plângând,
Sfioase, adierile de vânt,
Iar salcia pletoasă, nopți de-a rândul,
Se-ndoaie ritmic, atingând pământul?
Cum aș putea să fiu indiferent,
Când prind al dimineților moment,
Iar frumusețea mi se-așază-n palmă
Atât de caldă și atât de calmă?
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ritm sau poezii despre păr
Să-mi spui, iubito!
Înfiorat m-atingi cu gânduri
Și știu... tu te gândești la mine...
Să mă ții strâns prin multe doruri,
A ta să fiu, doar pentru tine.
De n-aș putea să mă scufund
În mintea ce spumegă malul,
În ochii tăi să mă afund
Să ne unim gonind amarul.
Așa de simplu mă alint,
Cum mă privești și bați din gene...
Tot ce-am dorit prin tine simt
Dragostea-mi curge iar în vene.
Ridic o mână înspre tine,
Și ce te-aș strânge acum iubite!
Într-ale mele vieți marine
Venite-n timp și ispășite.
Un paradis dintr-un infern,
O, tu iubite, n-ai avut!
Și mi-aș dori să simți etern
Iubirea ce n-ai cunoscut.
Am adunat momente tandre
Să le întind când nu te-aștepți...
Pe ale tale gânduri copilandre
Ce doar iubind poți să înveți.
Am fost în pături de culoare,
O, tu iubite de-ai veni!
Ne-am înălța noi doi spre soare
Și peste timp vom dăinui!
Roua prin clipele de jar,
Din dragoste în dragoste-am pășit...
Sufletul mi-e verde, sihastru și stelar,
Dar el te iubește știind că l-ai iubit.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre verde sau poezii despre rouă