Cum aș putea să fiu indiferent
Cum aș putea să fiu indiferent,
Când cerul-mi este și astăzi, prezent,
Când Dumnezeu mi-a dăruit doar mie,
Minunea de-al slăvi în poezie?
Cum aș putea să trec peste culoare,
Când sus, pe cer, parc-aș vedea o mare
Albastră, caldă, vălurind într-una,
Iar printre valuri, se ascunde luna?
Când prima rază-mi intră pe fereastră,
Într-o tăcere a luminii, vastă,
Și, alungându-mi ceața din priviri,
Mă-ncătușează cu-ale ei iubiri?
Când printre case eu aud, plângând,
Sfioase, adierile de vânt,
Iar salcia pletoasă, nopți de-a rândul,
Se-ndoaie ritmic, atingând pământul?
Cum aș putea să fiu indiferent,
Când prind al dimineților moment,
Iar frumusețea mi se-așază-n palmă
Atât de caldă și atât de calmă?
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre ritm
- poezii despre religie
- poezii despre păr
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Aș putea să fiu...
aș putea să fiu un buchet
imens de flori
ce Dumnezeu l-a desenat
în mii de culori
aș putea să fiu de ieri de azi de mâine
bucata ta de pâine
aș putea să fiu o pasăre în zbor
să vin la tine când ți-e dor
aș putea să fiu izvor cu apă rece
să-ți fiu setea care trece
aș putea să fiu un cer senin
aș putea să fiu un surâs pe buze un suspin
născut din al tău venin
aș putea să fiu...
poezie de Lucian Bota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre păsări, poezii despre pâine, poezii despre naștere sau poezii despre flori
Zbor
Mă vezi cum cad? Zici că-i un zbor,
Un zbor deasupra tuturor,
Sau poate că ceva mai sus,
Deși nu asta mi-am propus...
În fiecare zi, puțin,
Eu zbor catre un cer senin!
Pare că zbor către înalt,
Dar în realitate, cad!
El, vântul, mi-a făcut traseul
Și zbor spre cer, însă, ca zmeul,
Când mai smucit, când mai domol,
Când printre raze, rostogol!
Și, în naivitatea mea,
Mi-e teamă rău, ca nu cumva,
Să nu ating cerul, iar toamna,
Să-mi sângereze pumnul, palma!
De-aceea zbor precum o frunză,
Cu zâmbetul uitat pe buză,
Iar când pământul o s-ating,
Sunt sigur c-o să mă preling...
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înălțime, poezii despre zâmbet, poezii despre uitare, poezii despre toamnă, poezii despre realitate, poezii despre naivitate sau poezii despre frunze
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi.
iar eu eram cu gândul doar la masă,
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
Și dacă aș putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc așa mâncare simplă,
dau toate bunătățile de acum!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nica Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre arat, poezii despre apă, poezii despre verde, poezii despre tată, poezii despre sat sau poezii despre poftă
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi
iar eu eram cu gândul doar la masă
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
Și dacă aș putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc așa mâncare simplă,
dau toate bunătățile de acum!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi.
iar eu eram cu gândul doar la masă,
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
Și dacă aș putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc așa mâncare simplă,
dau toate bunătățile de acum!
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Tu mă crezi când spun că Luna
Și-a făcut pe cer fereastră,
Iar eu văd sclipind acolo,
Când și când, lumină-albastră?
Crezi că, uneori, e blondă,
Ori e roșie ca focul?
Crezi că i-am furat sărutul
Și mi-a blestemat norocul?
Cum a zis? Îți spun pe dată,
Nu-i secret și mi-a plăcut:
"Dragule, când sunt albastră,
Tu să-mi vii cu un sărut,
Iar, de nu vii tu la mine
Să mă scapi de chin și dor,
Eu, în nopțile senine,
Vin, cuprinsă de amor,
Transformată într-o muză,
Demnă de invidiat,
Să te am o noapte-ntreagă."
Uf, că greu m-a blestemat!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre secrete, poezii despre roșu, poezii despre păr blond, poezii despre noroc, poezii despre invidie sau poezii despre foc
Cum să nu iubesc
Cum să nu iubesc
Cum aș putea să nu iubesc
Chemarea nopților târzii,
Când între vise te aștept
Și tu-mi ești steaua căpătâi.
Cum aș putea să nu iubesc
Chemarea zorilor de zi,
Când cu săruturi te trezesc
Și tu de gâtul meu te ții.
Cum aș putea să nu iubesc
Sărutul ce mi-l dai trecând,
Ce altceva să-mi mai doresc,
Eu te iubesc și-n al tău gând.
Cum aș putea să nu iubesc
Privirea ta și ochii plini,
În lumea lor mă regăsesc,
În lumea lor aș vrea să vin.
Cum aș putea să nu iubesc
Sărutul tău nepământean,
Căci buzele-ți sunt dar celest,
Mereu doresc ca să le am.
Cum aș putea să nu iubesc
Potecile ce pașii-ți poartă,
În viața ta vreau să pășesc,
Să-ți dăruiesc iubirea toată.
Cum aș putea să nu iubesc
Parfumul tău amețitor,
Eu când îl simt, înebunesc,
De-al tău miros, eu vreau să mor.
Cum aș putea să nu iubesc...
poezie de Mihail Coandă
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre stele, poezii despre ochi, poezii despre moarte sau poezii despre gânduri
Tinerețea ta e ca o cursă
și cu toate astea privesc în zare
gândurile stau înnodate acolo sus
unde norii zdrențuiți
se scaldă în lumină
aș putea să te iubesc să știi
măcar din când în când
în pauzele tale de cafea
când încerci să-ți explici
cum o străină
de la capătul universului
poate să intre
cu pași repezi
în viața ta
îți aud strigătul
e o cursă
teribilă cursă
și cu toate astea
închid ochii
te văd rezemat de perete
aș putea să te ating
ești așa de tânăr
gândurile stau înnodate acolo sus
iar eu aș putea să te iubesc
măcar din când în când
în pauzele tale de cafea
când nu e altă femeie prin preajmă
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre nori, poezii despre lumină, poezii despre femei sau poezii despre declarații de dragoste
De-aș putea...
De-aș putea cuprinde zarea cu o singură privire,
Nu te-aș mai avea în minte ca o simplă amintire,
Ți-aș vedea frumosul chip în oglinda cerului
Și mi-aș pune stăvilar împotriva dorului...!
De-aș putea schimba destinul aș da timpul înapoi
Și-aș fugi în rai cu tine să rămânem amândoi
Pe gurița ta ca fraga ți-as da dulce sărutat,
Printre flori și printre iarbă te-aș iubi neîncetat
De-aș putea să fiu eu floarea ce-o culegi în zori de zi
Cu mireasma mea te-aș face și mai mult a mă iubi
M-ai păstra în foi de carte ca pe-o frunză-ntr-un ierbar
Și din când în când ți-aș cere un sărut, unul măcar
De-aș putea să fiu o apă cu-al meu val să mă-nfășor
Să-mi pot șterge lăcrimioara din lumina ochilor
Ți-aș vedea chipul aievea în apa izvorului
Și n-aș mai fi trist într-una din pricina dorului!
De-aș putea să fiu eu timpul care trece mult prea greu
Când tu nu ești lângă mine să te strâng la pieptul meu
M-aș opri în loc o clipă rătăcind pe-al vieții drum
Iar pe tine te-aș preface în clepsidra mea cu fum!
De-aș putea să-ți mângâi pleoapa cu-n sărut în zori de zi
Să-ți fiu dulce dezlegare, tu iubita mea să-mi fii
Aș striga în gura mare să audă o lume-ntreagă
Cât de mult țin eu la tine și cât imi ești tu de dragă!
poezie de Gabi Costin (13 aprilie 2014)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gură sau poezii despre tristețe
Gând mort
Mi-e așa și-așa se pare
Mi-e așa indiferent
Mi-e cum e la orișicare
Când le e timpul absent
Mi-e mai bine de o oră
Mă simt altfel de atunci
Aș putea să joc și-o horă
Dar cu cine printre cruci
Mi-este osul stâng mai bine
Și pe dreptul nu îl simt
Simt doar recele în mine
Și căldura din pământ
Mi-e așa și-așa se pare
Așa-mi place să mă mint
Arde sus o lumânare
Pâlpâie peste mormânt
Mi-e o liniște de toate
Nu aud nimic nicicând
Nici chiar clopotele sparte
Sigur bat din când în când
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre minciună, poezii despre lumânări sau poezii despre cruce
Logică în pustiu...
Petale de-aș avea
o floare-aș vrea
să fiu
într-un pustiu
de s-ar putea
să cresc
din când în când
să înfloresc
pe rând
să-ncânt prin colorit
un neavenit
s-aștept supus
un strop de sus
nu tu potop
nimic în plus
decât polen
și oxigen
nisip încins
și soare-aprins
să fiu curtat
de-un scorpion
să fiu purtat
medalion
iar într-o zi
fără a ști
cules să fiu
de-o trecătoare
într-un pustiu
de-aș fi
o floare!
poezie de Gheorghe Gurău din Zâmbete rimelate (aprilie 2008)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre oxigen, poezii despre nisip, poezii despre logică sau poezii despre creștere
Plecarea
Îl voi deschide într-o zi, căci iată:
se-agită și se zbate și ar vrea
să-mi spună că-i doar suflet și-ar putea
să plece-n lumea lui de altădată.
Dar cum să plece când pe-acest pământ
în urmă ar lăsa atâta jale,
iar calea presărată cu petale
s-ar poticni în piatra de mormânt?
Cum ar putea s-ascundă în uitare
tot ce, timp de o viață, a creat
atât cât trupului de veghe-a stat?
Nu-i voi deschide. Liber la plecare
va fi când nu voi ști, căci eu i-am dat
doar trupul ce, o vreme,-a luminat.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre suflet
Mă întorc Acasă
Aud noaptea cum plânge,
Precum și-al ei surâs...
Cu lacrimi ea mă unge
Și lunec înspre vis.
Lumini de efemer
Dintr-un boem trecut
Mi-au dăruit mister,
Când eu nu l-am cerut.
Am învățat, uitând, să fiu...
Când peste ape, timp și piatră
Mă contopeam în ruginiu,
Născut din viață egolatră.
Printr-un sfârșit începem iar...
Destinul scris printre inele
Pe-acest pământ darnic și-avar,
Ne poartă iarăși înspre stele.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre sfârșit sau poezii despre plâns
Trip
când mori îți bate inima invers
nu du-te vino cum te-ai obișnuit
iar corpul din aproape în aproape
atenuează o mișcare până când
se blurează forma până când
îmi poți ține inima în mâini până când
0% femei goale
0% droguri
0% nedeslușit
0% culoare și dumnezeu
și ce-aș putea să mai spun?!
am fost orb
am fost
în bătaia inimii.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre puls, poezii despre nuditate, poezii despre mâini, poezii despre mișcare sau poezii despre droguri
Și eu cum să fiu cuminte?
Trece-un zvon de primăvară pe sub streașina tăcerii
Cu un scâncet de vioară ce înviorează merii.
Firul ierbii se dezbracă de veșmintele greoaie
Și prind razele de soare printre picături de ploaie...
Mugurii plesnesc de sevă, amiroase a trezie,
Flori cu straie de lumină se alintă-n poezie...
Și prin mine, cai zănatici, în galop, prin liniști sterpe
Tropăie în cavalcadă printre muze... Euterpe
Își dezvăluie în versuri gândurile prizoniere,
Ce neliniștesc poeții, așteptând la frontiere
Iarna să își ia bagajul și să plece spre neunde,
Când în vamă, stau lăstunii adormiți printre secunde...
E o liniște albastră, c-un vibrato fantomatic,
Ce pătrunde prin toți porii într-un tempo acrobatic...
Și eu cum să fiu cuminte, când zvâcnesc dorințe-n mine
Și cum să n-aduc, iubite, primăvara asta-n tine?
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre vioară, poezii despre versuri, poezii despre vamă, poezii despre somn sau poezii despre secunde
Zorii din apus
De vrei să pleci, te du! Nu mă opun.
Luminii, să rămână, cum aș putea să-i spun?
Un suflet să se-ntoarcă? Degeaba l-aș ruga:
Nu știe ce e plânsul, își vede calea sa.
Îl știu, îl simt și-l înțeleg când tace:
Nu-i place, cu iubirea, să se joace
Cum aș putea, când Soarele apune,
Din roua dimineții, să-i pot spune:
"Întoarce-te cât nu ești prea departe!
E doar o noapte care ne desparte"?
Cum aș putea? E, oare, prea târziu
Să-mi luminezi apusul? Eu... nu știu!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre jocuri sau poezii despre dimineață
Dacă...
dacă țipătul păsării îl vei auzi
încă-n inimă și vei putea simții săgeta iubirii
iar dacă vei mai vedea oamenii și printre ei, pe mine
înseamnă că exist
când cerul va coborâ în mine
iar pleopele-mi îmi vor fi numai nori
la apusul serii și se vor închide
pentru a nu mai fi
atunci nu voi mai putea spune
că mai sunt
când pământul va fi udat de ploi
de vând, de frig și de nisori
în dimineți devreme
iar pe undeva pe-o hârtie,
numai gândurile mele vor mai fi
înseamnă că am existat!
poezie de Viorel Muha (aprilie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență, poezii despre seară, poezii despre ploaie sau poezii despre hârtie
Notațiile ceasornicarului pe marginea desenelor geometrice
Ca urmare Eva e construită imperfect sau dual,
Iar lui Adam îi lipsește o coastă,
Adică un pământ mioritic cu dealuri și văi
Cum e de fapt și femeia și tot Pământul mare,
fiindcă asemenea Tatălui nu poate fi făptură sau suflare de femeie
Iar asemenea Fiului nu poate fi Spiritul
Care pe toți și toate ne ține într-un mănunchi de raze
Pe un soare numit pământ
Când rece, când caldă ne e inima
Când aproape, când departe ne sunt ochii
Orbi în fața luminii, credem că zarea noastră
Este o noapte luminată de scânteia oamenilor,
Mic ne este gândul, mică ne e iubirea,
Iar făptuirea noastră și ea mică pare
Precum ceasornicul cel mai mic,
Păpădie într-o răsuflare...
poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceas, poezii despre văi sau poezii despre superlative
Te chem
Mă-ntorc să te aflu în visele mele
În somn mângâiată de tine să fiu
Din margini de ceruri sub ploaia de stele
Din margini de lume mă-ntorc să Te știu.
Te chem pentru omul ce nu vrea să-audă
Cu mâinile-ntinse și sufletul treaz
Și-atunci când purta-vei povara cu trudă
O lacrimă caldă să-Ți fiu pe obraz.
Te chem pentru mine, atinsă de vină
Cu luna în pleoape și-o sta căpătâi
Te chem îmbrăcată în cer și lumină
Învață-mă, Doamne, cuvântul dintâi!
Primește-mă, Doamne, primește și pune
Cununa-nflorită pe creștetul meu
Când cerul va-ncepe prin stele să sune
Să stau printre ele să-Ți cânt, Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea (6 iunie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre stele căzătoare
* * *
Unde oare să-mi ascund palmele
să nu te mai deseneze în vise?
Cum să alung primul gând și primul surâs
al dimineților mele...
când în el strălucești tu?
Cum să opresc sufletul
să citească neîncetat poezia ochilor tăi?
Cu ce să-mi umplu inima
să nu te mai încapă pe tine...
să nu te mai bată...?
Cum să-mi port pașii...
încât să nu te mai pășească,
iar aripile să nu te mai zboare..?
Cum să înăbuș oare glasul din mine,
să nu te mai murmure
să nu te mai cânte
să nu te mai strige...
Ce să le spun urechilor mele...
când aud într-una chemarea ta -
ecou al propriei mele chemări...
de departe de după ziduri de lume?
Iar frunzelor copacilor din mine
spune-mi tu, dragul meu... cum să le alin dorul
și freamătul..
când tu le ești singurul leagăn...?
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi sau poezii despre muzică