Lacrimă de pescăruș
Te-apleacă peste valul înspumat
Și iartă-l dacă după tine încă plânge,
Sărută-l dacă pescărușii n-au aflat
Câți dintre ei la mal vor mai ajunge.
Abisuri se mai zbat în căutări de vis,
Catargele mai cheamă din valuri pe cei morți,
În ochiul meu o lacrimă visează-un paradis
Prelinsă-n așteptarea vieții și a visatei sorți.
Am naufragiat de mult pe valuri tremurânde,
În mine e-ntuneric și nu găsesc alt drum,
Te-aștept să mă salvezi de periculoase unde,
Ce par că-s liniștite dar viața ți-o sugrum.
Întinde-mi mâna ca să mă tragi la mal,
Din brațele-nghețate ale morții să mă smulgi,
Vom poposi apoi iubindu-ne pe-un val,
Și-apoi s-adormi visând în ale mele brațe dulci.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (februarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre moarte
- poezii despre visare
- poezii despre salvare
- poezii despre rai
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre plâns
- poezii despre pericole
- poezii despre ochi
Citate similare
În barca vieții mele
În barca vieții mele am navigat tare mult,
fie în zorii dimineții, fie în amurg.
Ale vieții valuri mereu m-au lovit,
am ieșit la țărmuri și am revenit.
Cu mine în barcă alături ai stat,
tu, tânără fată, viața mi-ai salvat.
Acuma fără tine în largul mării plutesc
și în furtuna care vine singur rătăcesc.
În barca vieții mele apa a intrat
și valurile mării rău m-au scufundat.
Stihiile nopții groaznic mă lovesc,
când bezna se așterne, eu mă prăpădesc.
Te rog mult, iubito, fii salvarea mea,
din ghearele morții să mă scapi aș vrea!
Din stele te coboară, de-acolo de sus
să mă scapi de Iele, cu voia lui Isus!
Ieșiți din furtună, spre far vom naviga,
vom învinge valuri și ajunși pe mal,
ne vom fi alături sub cerul de cristal.
poezie de Dumitru Delcă (7 decembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre bărci, poezii despre victorie, poezii despre tinerețe, poezii despre stele, poezii despre noapte, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Tu numai vino... iubito!
De câte ori te caut creând eternitatea prin valuri și furtuni
Căci ale mele ceasuri toate știi bine, doar tu poți sa le-aduni.
M-ascund în lacrima ce curge plângandu-te mereu pe tine,
Inca te-aștept caci dorul crunt e cuibărit de-acum adânc în mine.
Plângeau copacii toți la margine de viață visând să te întorci
Iar tu te-ascunzi de lacrimile lor și ale mele, în sânul unei nopți.
Mă-ntreb dece cărările-s pustii și luna nu le mai luminează,
Și cât să-aștept, minunea de a-mi fi cât mai durează?
Aș vrea să-mi fac cărări din toate visele și lacrimile mele,
Tu să-mi dezmierzi și să-mi alini viața mea cu ele.
Și să nu uiți că între gene ascuns de suferinți mă vei gasi,
Imbrățișându-te pe tine acum, și în toți vecii cât eu te voi iubi!
Cât o sa plâng iar după tine va ști doar soarta mea pribeagă,
Tu ai plecat și-ti spui acum că de mine nimic nu te mai leagă,
Ai intrebat cărările pe care te-așteptam, și astăzi sunt atâta de pustii
Dacă mai sufăr, sau mi-e dor, sau dacă eu înca te mai aștept să vii?
O să mai stau un veac sau poate două cu mâinile spre cer întinse,
Ca să îl rog să te mai caute și să mi te-aducă în visele promise.
O scară lungă de la cer către pământ din lacrimile mele vei găsi,
Tu numai vino iubito, si peste aceste triste valuri spre mine vei păși.
Tu numai vino... iubito!
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre dor, poezii despre tristețe, poezii despre promisiuni sau poezii despre prezent
Speranța
Ești pretul unei fericiri fără egal,
Furtuna mea sau liniștea din valuri,
O zare așteptând pe lângă mal
Să ne preschimbe clipa-n idealuri.
Speranța moare ultima se știe
Și încă eu mai sper ca liniștea să vină
Iară de nu, eu plec, ca viața ta să fie
Așa cum tu dorești, o rază de lumină.
In mine merii incă sunt în floare
Și primăveri se-ntorc de prin trecut,
La umbra lor cuprinsă de uitare
Te-aștept de-o veșnicie și-un minut.
Și încă te aștept acolo sus în ceruri
Să îndreptăm ce-aicea n-am putut,
Sau poate nu am vrut destul de mult.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (31 ianuarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre uitare, poezii despre primăvară, poezii despre minute, poezii despre mere sau poezii despre lumină
Cine sunt eu
Eu sunt ce sunt și scriu mereu,
Îndrăgostită-ntruna de himere.
Sunt o culoare-n curcubeu
Sau steaua ce se stinge in durere.
Sunt șoapta-nlăcrimată-a unui val,
Ce antice epave pe dedesubt ascunde,
Și chiar suspinul inecaților aduși la mal,
De liniștea periculoasă-a unei unde.
Eu sunt un drum către mistere,
Sunt fulgul mic de nea topit în gene,
Sunt viața născuta din durere,
Și încă sunt stăpana visurilor mele.
Mai sunt ceva ce încă voi nu știți,
Sunt susurul de apă ce curge liniștit,
Sunt spaima acelora mereu mințiți,
Acelora ce plâng și nu mai vor nimic.
Eu sunt...
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (ianuarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spaimă, poezii despre durere, poezii despre curcubeu, poezii despre apă sau poezii despre antichitate
Jacuzzi politic
Naufragiat pe mal,
Coborât din piedestaluri,
Nu mai e demult pe val,
Însă tot mai face valuri.
calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre politică
Tu ai plecat de mult
Iubite spune-mi tu cum e sa cadă peste noi din cer lumina
Și al fluturilor zbor aroma florilor să o împrăștie-n zenit,
Atunci când peste iele și dansul lor așterni ușor hermina
Ce trupul tău acoperă si chipul drag pe care l-am iubit.
Și te mai rog trimite-mi zorii s-alunge noaptea-ntunecată
Mai bine chipul tău să-l deslușesc printre fuioarele de ceață,
Și-apoi să il adun la pieptul meu iubindu-te din nou infiorată
De frigul nopții sau chiar pentru iubirea ta frumoasă, de-o viață.
Tu ai plecat de mult vâslind îndurerat prin lacrimile mele
Și n-ai știut atunci singurătatea mea s-o ei cu tine,
Mai plâng și-acum deși e mult de când tu ești ascuns în stele
Și nu mai știu de vei veni cândva să-ntâmpini nopțile din mine.
Mai spune-mi tu de poți sâ chemi încet nemărginirea
Iară catargele să poarte pescărușii de drumuri obosiți,
De-acolo din înalturi spre mine să iți îndrepți privirea
Să pot uita de lacrimi și de tristețea ochilor atâta de iubiți.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre singurătate
Mulți zic că-s sătui de valuri
Mulți zic că-s sătui de "valuri"
Și se alipesc de "maluri",
Adumbrindu-și "partea sumbră"
Ca niște stăpâni pe umbră.
Toți au barcă și-s pe mal,
Eu n-am barcă și-s în val.
Și de am... ca să o mân,
Nu-s eu rob și ea, stăpân?
Căci ea stă numa pe apă
Și eu o trag din lopată...
Iar furtunile când vin,
Nu-s eu cel ce-ndură chin?
Mă gândesc la "mal" și parcă
Aș putea lăsa să treacă
Viața fără val și barcă,
Dar Limanul ce mă-așteaptă,
O să-l mai ating vreodată?
Dar și-n val, și-n barcă-i bine
Dacă Domnul e cu mine!
Furtuna n-are ce-mi face;
El îi spune "Taci! " Și tace!
Când mă cheamă, merg pe apă,
Mă scufund... dar El mă scapă,
Căci mă ia mereu de mână
Să mă scoată la lumină.
Cu El merg fără încetare,
Trec și munți, și trec și mare,
Nu poate nimic sub soare
Să oprească a mea alergare
Și nimic nu-i să-mi răpească
Răsplătirea cea Cerească,
Ori, cumva să mi se-opună
Biruinței spre cunună!
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieții
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre sclavie, poezii despre munți sau poezii despre Soare
Suflet pur
Iubite spune-mi tu cum e sa cadă peste noi din cer lumina
Și al fluturilor zbor aroma florilor să o împrăștie-n zenit,
Atunci când peste iele și dansul lor așterni ușor hermina
Ce trupul tău acoperă si chipul drag pe care l-am iubit.
Și te mai rog trimite-mi zorii s-alunge noaptea-ntunecată
Mai bine chipul tău să-l deslușesc printre fuioarele de ceață,
Și-apoi să il adun la pieptul meu iubindu-te din nou infiorată
De frigul nopții sau chiar pentru iubirea ta frumoasă, de-o viață.
Tu ai plecat de mult vâslind îndurerat prin lacrimile mele
Și n-ai știut atunci singurătatea mea s-o ei cu tine,
Mai plâng și-acum deși e mult de când tu ești ascuns în stele
Și nu mai știu de vei veni cândva să-ntâmpini nopțile din mine.
Mai spune-mi tu de poți sâ chemi încet nemărginirea
Iară catargele să poarte pescărușii de drumuri obosiți,
De-acolo din înalturi spre mine să iți îndrepți privirea
Să pot uita de lacrimi și de tristețea ochilor atâta de iubiți.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (mai 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre suflet
Gelozia și dragostea? O să încerci cândva aceste două sentimente; inima dumitale încă doarme și așteaptă pe cel menit s-o trezească. Îți închipui că toată viața vei pluti pe valuri tot atât de liniștite ca și acelea pe care a alunecat acum tinerețea dumitale. Te lași legănată de unde, cu ochii închiși și urechile astupate. Nu vezi stâncile ce se înalță din valuri și nici vâltorile ce le spumegă la picioare... Într-o zi vei ajunge la o strâmtoare presărată cu stânci primejdioase și acolo întregul curent al vieții ți se va sfărâma între vârtejurile furioase, în spumă și vuiet. Atunci, vei fi sfărâmată și prefăcută în pulbere de vârfurile tăioase ale stâncilor, fie că te vei vedea ridicată de vreun val puternic și aruncată pe ape mai liniștite.
citat celebru din romanul Jane Eyre de Charlotte Bronte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre stânci
- citate despre viață
- citate despre urechi
- citate despre tinerețe
- citate despre somn
- citate despre picioare
- citate despre pericole
- citate despre ochi
- citate despre iubire
Tristețe
Sunt singur pe plaja pustie,
Ascult croncănit de cormorani,
Privesc valul argintiu al mării,
Iar zarea îmi pare aproape,
Unde cerul coboară pe pământ.
Te vreau lângă mine, iubito!
Să ne plimbăm pe țărm...
Din loc în loc să ne oprim,
Să ne prindem în brațe
Și să ne sărutăm.
Pescărușul zboară peste valuri,
Apoi lovește-n mal,
Briza mării mă cuprinde,
Iar gândurile mele se răspândesc.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre plimbare, poezii despre plajă, poezii despre gânduri, poezii despre ciori sau poezii despre briză
Pe malul lacului Geneva
Tu lac întinzi năframe vii de ape,
Argintul undei pe nomad opal,
Culorile par moi, miresmele pe-aproape
Plutesc înspre cabane peste val.
Din soare stins se cerne prund de aur
Pe lac, în somn talaze dezmierdate,
Curând amurgul cade peste plaur
Și-aprinde ape mov împurpurate.
Sub valuri de-aburi albi stâncile sumbre
Fantome-nfricoșate par în noapte.
Tăcere. Din cascade-voci de umbre,
Și apele-n cădere sună șoapte.
Atunci să vezi minunile fluide
Cum scapără, se-aprind și flacăra e val,
Jeratic dogorind văpăile lichide,
Pe focul stins al zilei, în licăriri pe mal.
Leman albastru, cerului oglindă,
Vioi azur de Orient. Simte-un fior
La măreția-ți cele ce te colindă
Posomorât ești, aprig și totuși zâmbitor!
Nici marea n-are valuri de poveste,
Nici munți în jur mai falnici decât tine
De pază stau înaltele lor creste
Cu mândre frunți spre zările-lumine.
O de-aș rămâne pe-al tău mal
S-aud cum plânge apa jalea lin,
Și cum se tânguie în unde blândul val
Să fiu aici mereu, să mor senin!
Dar nu, eu voi pleca, iubite ape
La revedere - poate niciodată,
De-ntâia mea iubire cât de aproape
Va fi de voi pe valuri legănată.
poezie celebră de Iulia Hasdeu (august 1884), traducere de Monica Pillat
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre zâmbet, poezii despre stânci sau poezii despre somn
Sunt o străină în propriile mele gânduri
E tristă calea vieții și simt că parcă încă nu îmi aparțin
Prin labirint îmi caut unicul și tristul drum al vieții,
Si n-am știut ce-mi poate oferi nefericitul meu destin
De-aceea mai caut încă, culoarea de-nceput a dimineții.
Sunt o străină în propriile mele gânduri ce mă dor
Mi-am rătăcit și drumul către mine și totu-i o povară,
Când totul e atât de trist și ruginiu, și-atâta mă-nfior
De ne-mpliniri și triste lacrimi pentru a nuștiu câta oară.
Din labirint găsesc usor un drum ce duce spre uitare
Și nu mă-așteaptă nimeni c-o floare pe celălalt tărâm,
Doar fâlfâirea aripilor de cocori pe nesfarșita mare
Facându-mă să cred pentru o clipă că pot aici să mai rămân.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre dimineață, poezii despre culori sau poezii despre aripi
Cât de străini suntem!
Se-aude pe-un tărâm în depărtare
Cum luna își recheamă razele-napoi,
Iar pleoapa mea se-nchide, retezând din zare
Un colț în care îngeri se roagă pentru noi.
Și nu este-o poveste ce mâine se va scrie
Pe-o coală de-ntuneric cu raze care plâng,
Ești numai tu, iubire prin alba mea câmpie,
Rugându-mă din vise sub pleoape să te strâng.
Și nu este trecutul ce încă m mai doare
Sau lacrima de care înc mă mai tem,
Eti tu, ce încă hălăduiești prin mine ca o boare
Și îmi arăți din cum am fost, cât de strini suntem.
Încă aud cum pescărușii plâng în mine
Și se mai zbat murind printre catarge,
Cât de străini suntem imi spune și ziua care vine
Îmi spui și tu plecând cu valul ce în larg se sparge.
Cât de străini suntem în noaptea care vine
Și nu vedem covorul de lacrimi așternut,
Rupt din durerea mare ce azi o am in mine
Și pierderea de care atâta m-am temut.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (ianuarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre îngeri, poezii despre viitor sau poezii despre trecut
Oglinda dorinței
În ochii tăi mă regăsesc, privind
Ca într-o oglindă a dorinței,
Tu te transformi într-o sirenă
Plutind în valul plin de vise...
Așa prinzi viață, pe un mal al vieții.
Visând că eu te strâng la piept
Punându-ți scoici și melci
În păr și la urechi, țn loc de șoapte.
Îmi amintesc de lumea apei,
În care ne-am născut,
O lume plină de mister
Din care visele nicicând nu pier.
Iar eu te strig din valuri pline de iluzii,
Atunci când totul pare trist și efemer...
Din lumi în care noi mergeam la braț
Pe-un mal de viață mult dorit,
De pașii nevăzuți ai inventatelor plăceri!
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre urechi, poezii despre păr, poezii despre plăcere sau poezii despre naștere
Și nu știu cum să-ți spun
De-ai ști ce mult aș vrea pe-o rază de lumină la cer să mă înalț
Cu mâinile amândouă să prind speranța ce-atâta mi-o doresc,
In valurile mării visarea mea de veacuri să facă-un singur salt
Ca să-mi înapoieze din alte mii de vieți doar una, aceea...
pe care o iubesc!
Oare cum să-ți spun cât îmi lipsește fericirea de a fi in doi
Si nu știu cum să-mpart tristețea ce pornește adesea către tine.
Deși a vrea să o alung să stea cât mai departe, să fugă de la noi
In noapte pâlpâind din aripi cohorte de cocori se frâng în mine.
Si nu știu cum să-ți spun ce tristă-i iarăși această primavară
Chiar daca am găsit un drum promis de mult și-n valuri aruncat,
Nu cred să mai găsesc alt drum ca sa pornesc spre pe tine iară
Așa cum am avut și ne-am pierdut precum Adam și Eva
în marele pacat!
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (februarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini
Am să te-aștept
Am să te-aștept în plină vară
Pe coama unui val spumat
Ascunși în alge, până-n seară
Să reclădim ce am stricat...
Și pasii-i spală valuri multe
Furtunile s-au răzvrătit
Stă buciumul pe deal s-asculte
Cum plânge dorul ne-mplinit,
Uimiți că șoapta ne pătrunde
Plutind pe coama unui val,
Lăsăm iubirea să inunde
Nisipul ce s-a strâns la mal,
Apoi tăcuți ca două umbre
Pășim sfioși prin poarta nopții,
Lăsăm în urmă vise sumbre
Și ne iubim, cât vor vrea sorții.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară sau poezii despre nisip
Și nu veți ști de ce zâmbește valul
De va veni zăpada să ne cearnă
și-apoi să ne topească în izvoare,
Legând prin trupul nostru mal de mal
ne-om risipi în unda călătoare.
Vom zăbovi în apa cristalină
și-mprumutând a pietrelor răcoare,
Vom desfăta papilele-nsetate
din boturi de sfioase căprioare.
Poate ne veți uita după o vreme
cu sufletele încă ne-mpăcate,
Dar ne veți regăsi în apa mării
îmbrățișați pentru eternitate.
Și nu veți ști de ce zâmbește valul
la țărm când fericit vă-mbrățișează!
Și nu veți ști că printre scoici și alge
două perechi de ochi mai lăcrimează!
poezie de Elena Victoria Glodean
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, citate de Elena Victoria Glodean despre trup și suflet, citate de Elena Victoria Glodean despre suflet sau poezii despre fericire
Pescărușul
pluteam alegoric în larg, biet catarg ireal
valuri furioase se izbeau de gânduri zălude
se spărgeau dramatic la mal
pe cer țipau pescărușii
lacrima cade și plânge pe țărmul uitat
de lume, de viață, de toate
din zborul înalt a rămas doar o pană
albă pană, rătăcită în larg
plutește suav peste ape
în țipătul dureros al timpului
uitat pe aici, pe undeva, cândva
mă strigă, mă cheamă iar marea
mă scurg în valuri înspumate, în tainic miraj
din zbor a mai rămas un biet ideal
plâng pe țărmuri mângâiate de mare
trist pescăruș ireal
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre idealuri
Albă scrisoare
Eu sunt mireasa unui val
Îi astept de mult din depărtare
Valuri mici se sparg de mal
Până apare el eu am răbdare
El prin spumă mi-a trimis
Vestea lui prin albă scrisoare
Iubito, cu raza soarelui scris
Să mă aștepți la mal de mare
Când în grabă mare a trecut
Piciorul cu drag mi-a sărutat
M-a privit o clipă ș-apoi a plecat
Îndoiala-n suflet el mi-a strecurat
Îl aștept de-atunci o veșnicie
Am să -not ca să -l găsesc
Mă voi afunda în marea vie
Să îmi ia și viața valul il iubesc
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori, poezii despre picioare, poezii despre nuntă sau poezii despre alb
Viața pe un țărm de vis
pe țărmul iubirii nu e loc de furtună
doar valuri albastre să umezească urme
de săruturi tandre sub clarul de lună
șoapte mângâieri nicicând să se curme.
plutesc pe valul mării liniștite
și pescărușii zboară deasupra mea
în fericirea mea razele-s împletite
purifică la rădăcină nostalgia grea.
mă tot întreb cu visele din mine
ce să mă fac cum să le dau un rost?
unde pot să le alătur clipelor divine?
cum să fac timpul să nu fie anost?
port în mine viața superbă nestemată
stăpână peste suflet- iubirea fecundată.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru