Paradigmă
Multicolore plane pătrund în gândul sferic
Mâhnit de vremea rece cu muguri de-ntuneric,
Nostalgic el venise a fi în stil coleric,
Prin planul minții sale ce nu este simetric.
Ruine-nveșmântate în albiile vremii
Recheamă la iubirea anilor aprinși;
Grămezi de sentimente sângerând uitării
Prin oglinzi de apă și chipuri cu ochi ninși.
Am revăzut aseară, la masa unde scriu
Cometa plăsmuită din dorințe oarbe
Acum ajuns e dorul, rămas într-un pustiu,
Al veșnicei dureri ce mocnit îl soarbe.
Mă prinzi de mâna rece și mă privești în ochi
Aproape-ți simt căldura cu care mă cobori
Spre stele nisipoase din cerul meu cu stropi
Și iar mă unge vântul, iar tu uimit m-adori.
Aproape este taina ce nu poți să dezlegi,
Ea duce dinspre tine făclii de rugăciuni
Departe este clipa răsunătoarei legi
Cu care mi te-apropii ca să mă cununi.
Iubesc o simfonie ce este darul tău,
Alese muzicale ale poveștii mele
Tot ce aleg e bine, învins a fost un rău
Și mă ridic prin trepte și ale vieți inele.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre nisip
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Învățături cu voce fără glas
Tot ce-am tăcut la timpul meu se frânge,
Tăcerea n-are nume și nici vârstă...
Inima e cea care le strânge,
Iar trupul e cel care le gustă.
Roade-nveșmântate în pământ murdar,
Cerul mi le-a dat să mă hrănească...
Și a curs un timp pân' am ajuns la dar
Și-am înțeles apoi că el o să mă crească.
Am fost o vină dintr-un neam nebun
Și ispășit-am vremuri infernale...
Dar dintr-un rău, Bine-am știut s-adun
Scriindu-mă prin ale vieți jurnale.
Tăcerea mea e moartă când n-au rămas cuvinte
Și trupul îmi vorbește când vocea n-are glas...
Fost-am peste viață de nunți și de morminte
Și-am ajuns în ceasul care-a mai rămas.
Alerg spre sentimente și ele mă doboară...
Sunt eu inveterată, sau ele prea haine,
Mă lasă fără haine și-apoi îmi râd și zboară...
Și-am înțeles atunci, că nu-s decât decât ruine.
Chemat să îmi aducă o apă rece, grea
Duhul meu se-ntoarse rănit de omenesc...
Și iar înțelesesem că n-am fost decât rea,
Tocmai pe el uitasem să hrănesc.
Durerea naște vină, dar vina este Viață
Numai așa te-apropii de Adevăr...
Ucide-ți mândria trufașă și semeață
Și vei gusta din al Vieții măr.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre voce, poezii despre vinovăție, poezii despre tăcere, poezii despre învățătură, poezii despre zbor, poezii despre vârstă sau poezii despre vorbire
Sarut rece
Apropie-ți buzele de zâmbetul rece
Să mă topesc ca și-o lumânare,
Lasă-ți iubirea din suflet să plece,
Spre inima care aproape îți moare.
Aproape de toamnă rămâne tristețea
Aproape de parcul cu frunze și ploi,
Într-o statuie îți plâng frumusețea
Și o invoc să te-aducă înapoi.
Apropie-ți buzele de ape sărate
Acum, când fiori se sting încetișor,
Buzele mele sunt și ele înghețate
Sărutul rece mă-nvinge sonor.
Acum, când tăcut îmi este sărutul,
Ce n-ai fi dat să-l fi-nțeles
Rătăcești în timp certând minutul
Fierbinte atunci, dar nu l-ai ales.
Uriașe simboluri mă chemă strident,
Sunt ce au fost
doar gânduri reci;
Înflăcărând dorințe din spirit ardent
Dezlănțui sărutul prin care-ai să seci.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Tania Tiron Igescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zâmbet, poezii despre toamnă, poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre simbolistică sau poezii despre sculptură
Să-mi spui, iubito!
Înfiorat m-atingi cu gânduri
Și știu... tu te gândești la mine...
Să mă ții strâns prin multe doruri,
A ta să fiu, doar pentru tine.
De n-aș putea să mă scufund
În mintea ce spumegă malul,
În ochii tăi să mă afund
Să ne unim gonind amarul.
Așa de simplu mă alint,
Cum mă privești și bați din gene...
Tot ce-am dorit prin tine simt
Dragostea-mi curge iar în vene.
Ridic o mână înspre tine,
Și ce te-aș strânge acum iubite!
Într-ale mele vieți marine
Venite-n timp și ispășite.
Un paradis dintr-un infern,
O, tu iubite, n-ai avut!
Și mi-aș dori să simți etern
Iubirea ce n-ai cunoscut.
Am adunat momente tandre
Să le întind când nu te-aștepți...
Pe ale tale gânduri copilandre
Ce doar iubind poți să înveți.
Am fost în pături de culoare,
O, tu iubite de-ai veni!
Ne-am înălța noi doi spre soare
Și peste timp vom dăinui!
Roua prin clipele de jar,
Din dragoste în dragoste-am pășit...
Sufletul mi-e verde, sihastru și stelar,
Dar el te iubește știind că l-ai iubit.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre verde sau poezii despre rouă
Din inimă
în foșnetul de cifre să dispar,
n-am fost decât o urmă de tăcere...
viața ne îmbracă-ntr-un chenar,
unde ne sfârșește din durere.
"cândva" mi-a fost o vreme fără vreme,
sincopa mi-a cântat de două ori...
și de atunci ea nu se mai teme,
zâmbind prin milioane de fiori.
tresaltă anotimpuri în culoare,
dintr-un pastel scrisori cum reapar
le scrie taina vieții, sau taina noastră, oare...?
cum au murit, acuma trăiesc iar.
n-am vrut să știe cât eu l-am iubit,
inconștiența doare când te minte...
din prea multă iubire, el s-a plictisit,
iar eu rămas-am surdă la cuvinte.
întinde-mă pe cerul care te cunoaște,
tu inimă, ai acum puterea...
resetează planul prin care ai renaște,
învățând să îți iubești vrerea.
azi e un mâine rătăcit care suspină,
ieri a trecut pe-aici un călător...
eu am ajuns... și îl aștept să vină
să-mi dăruiască partea de care-mi este dor...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre scrisori, poezii despre prezent, poezii despre muzică sau poezii despre inimă
* * *
Iubesc pașii tăi scăldându-se prin gândurile mele albe...
Iubesc zâmbetul tău ce-mi trezește zorii...
Iubesc norii când își varsă lacrima peste mine, purtându-te,
stingând arșița clipelor mele...
Iubesc iubirea ta care curge lin prin mine...
fiindcă iubirea asta îmi dă șansa la o ultima răsuflare, înainte de asfințit...
Iubesc ochii tăi copilaroși care aleargă jucăuș către mine,
chemându-mă și alungându-mă
Iubesc mireasma florilor ce-mi dăruiește parcă gustul tău...
Iubesc să te simt prin vene...
Curgându-mi...
Pot să fac din iubirea asta, Cer senin, chiar și printre nori întunecoși...
Iubesc umbra ta, abur mângâietor și cald... prin viața-mi rece...
Urma șoaptelor tale din sufletul meu...
Picurii de rouă ce-mi răcoresc simțirea...
Iubesc!
Simt că-mi așezi în cale, odată cu fiecare răsărit, viață...
Spune-mi, dragul meu... tu simți gândul meu sub pașii tăi?
Calcă încet, te rog, să nu-l strivești...!
Iubesc, iar tu te prinzi de iubirea mea și...
Îți dai voie să zbori...
Zbor fiindu-mi...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre gânduri sau poezii despre întuneric
Ce-a fost... va mai fi iar o dată!
Oriunde rătăcesc prin minte,
Acolo ești... și te găsesc...
Iubirea ta să mă alinte,
Să mă iubești... să mă-mplinesc!
Oriunde inima mă cheamă,
Numai de tine mă lovesc...
Am mult curaj, dar am și teamă
Iarăși să nu dezamăgesc...
Oriunde gândul meu se-ascunde,
La tine vine tot mereu...
Și dragostea încet pătrunde
În sufletu-mi atât de greu...
Oriunde viața ne-a purtat...
Momente grele și frumoase,
O mare taină am aflat
Din timpurile vechi, geroase.
Și este vorba de destin...!
Și soarta care este dată...
Paharul gol, eu îl văd plin,
Ce-a fost... va mai fi iar o dată
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre frumusețe, poezii despre frică sau poezii despre curaj
Revelație
Celula adormită pe corpul meu apus
Trezindu-mă la viață, departe de-ntuneric,
Îmi odihnesc lacrima din orizont himeric
Și tot de Sus se lasă-n Jos mereu... și ce-am de spus?
Nimic din ce n-am scris se scrie peste mine
Privesc înlănțuită la astrul din înalt,
Ce pare a fi hăul, ori poate fi un salt
Spre dorurile ascunse pe chipuri în ruine.
Aer străin să împresoare trupul meu cel strâns;
Să vină marmura celestă pe fața mea cea rece,
Căldura mult mă doare, deși n-aș vrea să plece
Ea duce-n depărtare un zâmbet pal și plâns.
Să strig?... Să mă opresc?...
Cuvinte ce nu-s ale mele,
Se scaldă-n albia de stele... și
Tac în vorbe albe. Privesc, cânt, mocnesc.
Să stau și să aștept câte-or să mai vină,
Să râd plângând ca toți acei din jurul meu?...
Sau să adun fărâme și să clădesc un eu
Respingându-mi viața asta prea haină?
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre vestimentație, poezii despre somn, poezii despre râs sau poezii despre prăpăstii
Îndrăgostită de idee de tine
Te simt cum mă privești printre imagini
Și gânduri care strigă... iar te vreau!
Mi-ai răscolit și ale mele pagini,
Unde te-am înrămat... să nu te dau!
Și-acum tu mă descoperi într-o alta...
Pe care ți-e tot mai drag să o alinți,
Ți-e teamă oare c-am să-ți cer iar plata...
De îți reduci din inimă să simți...?
E reciproc! Și cred că știi ca mine,
Ce se petrece... e peste noi cu mult...
Vreau doar ce e al nostru să se îmbine...
Totul să am... nu doar ce-a fost demult!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre reciprocitate, poezii despre plată, poezii despre imagine sau poezii despre descreștere
Ți-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus, îți spune vântul
Căci am vorbit cu el aseară
Dacă te vede trist cu gândul
Să îți șoptească fluierând
Că-mi este dor și în curând
La tine voi veni nălucă
Cutreierând păduri și văi
Prin ochii tăi!
Ti-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus privește luna
Când mângâind cerul cu mâna,
Trimite carul său cu stele
Și dorul meu ascuns în ele...
De te trezești din somn buimac
Să-ți fiu vedenie și leac
Acum și-n veac!
Ți-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus îți spune floarea
Ce-a înflorit cu mine-odată,
Ea-n ploi de vară sărutată,
Eu cu iubirea ta udată
De tine, omul meu cel blând,
Ce-mi ești în suflet și în gând,
Soare ce-aprinzi lutul meu sfânt
Prin legământ.
poezie de Angelina Nădejde (25 mai 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre dor sau poezii despre văi
Lăuntrica dorință
Mă doare timpul pe care îl aștept,
Mă doare așteptarea...
Timpului nu-i pasă de ești sau nu deștept,
Și îți rezervă provocarea.
Mă dezbracă florile unde cântă mierea,
Taine șoptesc frunzele în așteptarea vremii...
Dezgolit în trupul ce-și scrie acum durerea,
Peste care cade rugăciunea serii.
Mai senin astăzi, mai mult ca ieri și mâine,
Cerul meu de vise de cristal
A avut dorințe celeste și păgâne,
Din adânc venit și ajuns la mal.
Soarbe dimineața tristețea din ființă,
Acum nu mai am de ce să mă grăbesc...
Una am avut... o singură dorință
Și cerul a-mplinit-o pământesc.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre trecut sau poezii despre seară
Pasiune în miez de noapte
Dintr-ale noastre dialoguri încâlcite
Rămân cu pasiuni multicolore
Zvâcnind tăcute întru a fi-mplinite,
Iar dragostea să vină să m-adore.
Când ți-am citit simțirile ce-ai scris,
În mine prins-au muguri fără glas...
Porniri toride răpindu-mă spre vis
Dorințe se-nmulțeau ceas după ceas.
De-aș fi cuprins amurgul lângă tine,
Strânsă de setea șoptind că mă iubești...
M-aș fi deschis doar ție prin sentimente pline
Și-ai fi un fericit sortit să fericești.
Din orele care-au trecut pe lângă noi,
O ploaie în miresme de plăcere
Se zvârcolea pe trupurile-n doi
Visată de doi oameni în tăcere.
O clipă magică de dragoste printre cuvinte
A fost în mine și mi-a aparținut...
Trimisă azi spre tine, inima-ți o simte
Și te preschimbi în valul care te-a avut.
Mi-ai amintit să vreau din nou să fiu iubită...
Să simt pe trupul adormit viață-n al meu suflet;
Doar dragostea curată mă lasă împlinită,
Iar tu... doar o cultivă cu tăceri și sunet.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre sunet
Pasiune în miez de noapte
Dintr-ale noastre dialoguri încâlcite
Rămân cu pasiuni multicolore
Zvâcnind tăcute întru a fi-mplinite,
Iar dragostea să vină să m-adore.
Când ți-am citit simțirile ce-ai scris,
În mine prins-au muguri fără glas...
Porniri toride răpindu-mă spre vis
Dorințe se-nmulțeau ceas după ceas.
De-aș fi cuprins amurgul lângă tine,
Strânsă de setea șoptind că mă iubești...
M-aș fi deschis doar ție prin sentimente pline
Și-ai fi un fericit sortit să fericești.
Din orele care-au trecut pe lângă noi,
O ploaie în miresme de plăcere
Se zvârcolea pe trupurile-n doi
Visată de doi oameni în tăcere.
O clipă magică de dragoste printre cuvinte
A fost în mine și mi-a aparținut...
Trimisă azi spre tine, inima-ți o simte
Și te preschimbi în valul care te-a avut.
Mi-ai amintit să vreau din nou să fiu iubită...
Să simt pe trupul adormit viață-n al meu suflet;
Doar dragostea curată mă lasă împlinită,
Iar tu... doar o cultivă cu tăceri și sunet.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Salvează-mă!
Salvează-mă să pot ca mai apoi să-ți cânt
Și scapă-mă de focul greu!...
Cum strigătul lui David, parcă ar fi fost al meu,
Rugându-Te cu lacrimi să-i dai ce este sfânt.
Salvează-mă să pot să-ți spun cuvinte alese într-o rimă
Să-ți scriu sonete și scenarii cu tot ce am, ce am primit
Cu tot ce sunt... și sunt sortit
Să te iubesc pătrunzător cu dragoste sublimă.
Salvează-mă să te slăvesc prin rugi fierbinți și fapte bune,
Din întuneric strigă Leul, voiește să robească...
Însă cu Tine e învins, credința-i dată să rodească
Când lângă tine ai pe Fiu și-ncredințări srăbune.
Salvează-mă să-ncep să-i caut pe rătăciții ce-i iubești
Și dăruiește-mi liniștire în inimă, la trup și cuget...
Numai să pot, și cu mult suflet
Aduc pe ei să se adune și Tu să-i curățești.
Salvează-mă Doamne că doare și alții nu pot să cuprindă,
Cu a lor minte pământească tortura necuvântătoare;
Tu mi-ai rămas să îmi asculți lacrima grea dintr-o scrisoare
Și o trimit Ție acum prin vântul care mă colindă.
Salvează-mă că știi cum simt, cum mă opresc și cad plângând
Cred că nu-mi este dat și-atât, să am o viață pe pământ...
Și mă cufund în agonii, menite a zidi spre sfânt...
Și știu, dar nu pot să opresc când vipera mușcă râzând.
Salvează Doamne, căci Tu dai pacea din misticele chinuri,
Chiar și pe-aceia ce-au uitat că Tu exiști și-ai existat...
Totul a fost aievea! Tu milă ești și minunat
Și din spurcat Tu faci curat și din goluri, plinuri.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre existență, poezii despre șerpi sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Eu strâng comori ce nu se văd
Eu strâng comori ce nu se văd,
Imaginea din tine
Mă-ntrepătrunde printre stări
Mărilor alpine.
Trăire cugetată-n seri,
Unde tâmpla rece
Se odihnește între veri,
Uitând iarna ce trece...
Eu strâng comori ce nu se văd,
Imagini ale mele...
Mă strâng culori de sentimente
Și pasiuni rebele.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre seară, poezii despre odihnă, poezii despre iarnă, poezii despre culori, poezii despre comori sau citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre comori
Auzi, iubito...
auzi, iubito, florile pe câmp
cântă cu iarba și pământul,
cântă și pomii rând pe rând,
în frunza lor cântă și vântul
pe cer aleargă printre nori
un stol de păsărele,
se prind de aripi, se cobor
și urcă iar spre stele
dar cerul n-are nici o stea,
doar ele știu unde sunt ele,
la noapte noi le vom vedea
împresurate de inele
auzi iubito, greierii,
orchestră fac de dimineață,
dorințele cu unduiri
ni se citesc, în ochi, pe față
ești mai frumoasă ca oricând,
iubita mea cu buze coapte,
dă-mi mâna să cântăm râzând,
aceste clipe ale noastre
când te întinzi peste pământ
ești floarea cea mai înflorită,
parfumul tău îl simt prin vânt,
vreau să-ți respir clipa dorință
întinși pe iarbă printre flori
îți simt căldura, o chemare,
am amețit de-atâtea ori
sub trupul tău ușor de floare.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre păsări sau poezii despre noapte
Te chem la dragoste...
Pe raze de lună, lunec spre tine,
Mă poartă gândul din inima scâncită...
Să mă iei în brațe, iubirea să m-aline,
Și dragostea ta să mă lase împlinită.
Pe aripi de noapte, te vreau mai intens,
Și doar pasiune să-mi dai...
Tot ce-am trăit cu tine are sens,
Și sensul e să mă ai...!
Ia-mă iubire în brațele tale acum!
Nu mai pot aștepta zile amare...
Simt viața ca pe un fum
Care m-apasă și nu mai dispare...
Oare nu simți dor de mine vreo clipă...?
Oare nu vrei să iubești...?
Sunt rănită și zbor c-o aripă,
Te rog să nu mă strivești...!
Vino în brațele mele, aștept tu să vii!
Buzele tale să m-alinte cu dor...
Să mă iubești, să-mi aparții...
Iar eu duios să te-ador...
Întinde mâna, atinge iubirea...
Nimic nu ține etern...!
Doresc pentru noi doi împlinirea,
Te vreau puternic și demn!
Și taci mai departe și timpul se duce,
Nu știi să profiți tu de timp...
Și dragostea și totul, la un punct se reduce,
Și dragoste n-o să mai simt...
Azi este vremea iubirii noastre,
Azi vreau să iubim...
Nu te ascunde în gânduri albastre,
Haide să ne unim...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi sau poezii despre zile
Un ochi...
Un ochi...
Ce exprimă diverse-nțelesuri
Vă explic eu acum în câteva versuri...
Un ochi poa' să-nsemne organ de vedere,
Observă, transmite și inima-i cere;
Să fie un spațiu ca niște ferestre
Pe unde drumețu-ți pândește la zestre;
Un cadru de apă, stătută cu broaște,
Unde trupuri fierbinți vin să se-mproaște;
Un ochi e-o verigă, un laț sub bărbie,
În fire-mpletite, e borta din ie;
Un sclipăt la capăt când ești dat uitării,
Un cerc între fiare când dai foc mâncării,
Mâncare din coajă de galinacee,
O sticlă ce vede prin Calea Lactee;...
De-ți curge prin venă curajul angro
Poate fi mâncăria din ochiul maro...
Ochiul luat poate fi sau bătut, necrezut,
Poți în ochi să te crești sau să fi un pierdut,
Din ochi se măsoară, se soarbe, se fură,
Prin ochi se cunoaște, iubire și ură;
Sunt și multe tulpini cu-al ochiului nume,
De pietre, gângănii prin colțuri de lume,
Ochiul poate fi ban, chiar unul de-al dracu,
Se fac mulți frați cu el, oricare-ar fi lacu',
Poți face cu ochiul, să-l închizi, să visezi,
Poți în lume să-l scoți sau alți ochi să urmezi;
Cu-n ochi deasemeni v-am scris să țin hangul,
Și martor mi-e ochiul ce șade-n triangul!...
Blagoslovenia desface-un deochi,
Mai este al treilea, al minții...
... un ochi...
poezie de Vasile Zamolxeanu (20 iulie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre draci, poezii despre versuri sau poezii despre foc
O țigară
Este mai complicat decât pare a fi.
Ai un pachet în față.
Multe posibilități.
Nu este chiar întreg.
Lipsesc doar câteva bucăți.
Este în regulă.
Toți avem un trecut.
Am făcut alegeri care ne definesc.
Alegeri care spun cine suntem,
de unde venim și încotro ne îndreptăm.
Eu te accept așa.
Acum, te rog, alege una.
Știu că avem trăsături comune,
ne învârtim și ne așezăm în același spațiu.
Ai putea spune că suntem toate la fel.
Dar nu.
Pentru o secundă una dintre noi este diferită.
Este specială.
Acela este momentul în care faci o alegere.
Și m-ai ales pe mine.
Mă scoți din rând.
Mă studiezi.
Mă tragi ușor.
Mă prinzi cu ambele mâini,
mă rotești între degete,
îmi prinzi umerii și genunchii cu mâinile și
mă rotești coleric trăgându-mi pe nări parfumul
puternic.
Îmi prinzi gâtul cu buzele într-o muscătură fermă
și totuși blândă, caldă, tandră.
Îți fac rău și totuși mă dorești atât de tare.
Îți fac rău.
Atunci de ce zâmbești?
Mă vrei?
Te vreau.
Vreau să mă consumi cu totul,
să-ți intru prin plămâni,
prin inimă,
prin creier,
prin corp,
să te inund cu totul și
să mă pierd milimetru cu milimetru prin tine.
Hai aprinde-mă.
Și atunci îl aud.
Zgomotul.
Acel zgomot urmat de o usturime care nu distruge,
ci vindecă.
Îl simt cum îmi arde picioarele
dar nu mă tem.
Nu mă tem pentru că ți-am ajuns pe buze,
ți-am pus stăpânire pe gură și
acum mă pot juca în sfârșit cu limba ta.
Ai tras adânc.
Te simți puțin amețit,
îmbătat de aromă.
Te simt vulnerabil și
prind putere cu fiecare mușchi pe care ți-l relaxez.
Amețeală,
eu mă îmbăt cu tine,
tu te îmbeți cu mine,
ne consumăm reciproc și
ne satisfacem dorințele.
Mai trage, te rog!
Mai frânge-mă între degetele tale!
Mi s-a încins spatele și arsura avansează spre gât,
nu mă poți lăsa acum!
Sunt la fel de dependenta de tine așa cum tu ești de mine.
Mai soarbe, mai trage, mai gustă-mă o dată.
Se apropie sfârșitul.
Știu asta, îl simt, e aproape.
Prinde-mă mai strâns și soarbe-mă cu totul.
Contopește-mă cu ființa ta.
Și atunci când arunci ce a mai rămas din mine în scrumieră
să nu o privești cu amărăciune.
N-am plecat.
Eu sunt prin tine,
alergându-ți prin celule,
prin țesuturi,
prin sânge,
prin minte,
prin trup.
Nu te voi părăsi curând.
Aprinde alta.
poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre mâini, poezii despre degete, poezii despre sânge, poezii despre secunde sau poezii despre relaxare
Veșnic și prezent
E vântul meu afară și-mi bate iar la geam
Alungă valul rece, rece ca și tine,
Cum mi te aminteam...
Acum ploaia răsare răscolind un țărm
Udat de marea caldă din ochii mei cu răni...
Și-ncet mă readuc în clipa de prezent,
Prin stropii atingând prelung și insistent...
Si trist la fel ca marea, sau vremea de afară,
Însă mult mai trist se măsoară
Sufletul în trupul ce îl împresoară...
Nisipul și el rece sub tălpile-mi ușoare
Lasă-n urmă forme fierbinți și polare...
Parcă aud un sunet al vântului rebel
Ori, poate este plânsul din cripticul stingher?
Știu doar că te aud prin sunete de mare
Și-un geamăt indiscret străbate a mea cărare;
Hipnotic logoreea mă-nvăluie și strig
Ca totul să m-audă că-mi este tot mai frig...!
Ce lubrică e marea prin dansul sinuos...
La fel a mea chemare mocnind vertiginos...
Ce imposibil etern atunci când vrei mai mult
Să ai, să fii, să chemi, s-ajungi păcat sau sfânt;
Ce imposibil pare s-alegi un țărm sau mare,
Un soare și o ploaie... când tu le vrei pe toate...!
Din spumă marină îmi strigă inima salină
A mea ea cândva... ca și o mare tulburată
Zbătându-se în joacă să-nvingă o soartă
Să fie glorioasă, deși tot mai rea...
O clipă pe o viață dintr-un moment nebun
Te-ndeamnă să ajungi contrariul de acum...
Și-apoi trezit să fii pe malul turbulent
De valul ce te-neacă și l-ai lăsat să treacă
Veșnic și prezent...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
O lume ruginește azi
Singurătate albă din negru infinit,
Să te strivesc în palmă, stingându-te tacit,
Să mă ajung din urmă, pe drum fără cărări
Uitarea îmi alungă ale vieții mări.
Streașină curată din al meu hotar,
Stă împodobită ca falnicul stejar;
E puntea mea de lacrimi, ea a curățat
Viața plină-n patimi ce am îngropat.
Rosturi regăsite prin clipe ferecate
În neputințe duse azi undeva departe,
Înmiresmat-au orele care mi-au vărsat
Cascadele saline ce le-am înstrăinat.
Azi, nu așa departe, o lume ruginește,
Din mine nu e parte când ea nu se sfințește...
Înecată-n vină, această lume-n chin
Nu vrea a-și recunoaște iubirea ca un spin.
Dureri ce o străbat, iar eu mă uit cum moare...
Nu dureri o înving, ci bucurii avare!
Iar eu tot mai privesc cum lumea se scufundă,
În veselii de-o clipă ce veșnicul afundă.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curățenie, poezii despre victorie, poezii despre stejari, poezii despre singurătate sau poezii despre ore