Un ochi...

Un ochi...
Ce exprimă diverse-nţelesuri
Vă explic eu acum în câteva versuri...

Un ochi poa' să-nsemne organ de vedere,
Observă, transmite şi inima-i cere;
Să fie un spaţiu ca nişte ferestre
Pe unde drumeţu-ţi pândeşte la zestre;
Un cadru de apă, stătută cu broaşte,
Unde trupuri fierbinţi vin să se-mproaşte;
Un ochi e-o verigă, un laţ sub bărbie,
În fire-mpletite, e borta din ie;
Un sclipăt la capăt când eşti dat uitării,
Un cerc între fiare când dai foc mâncării,
Mâncare din coajă de galinacee,
O sticlă ce vede prin Calea Lactee;...

De-ţi curge prin venă curajul angro
Poate fi mâncăria din ochiul maro...

Ochiul luat poate fi sau bătut, necrezut,
Poţi în ochi să te creşti sau să fi un pierdut,
Din ochi se măsoară, se soarbe, se fură,
Prin ochi se cunoaşte, iubire şi ură;
Sunt şi multe tulpini cu-al ochiului nume,
De pietre, gângănii prin colţuri de lume,
Ochiul poate fi ban, chiar unul de-al dracu,
Se fac mulţi fraţi cu el, oricare-ar fi lacu',
Poţi face cu ochiul, să-l închizi, să visezi,
Poţi în lume să-l scoţi sau alţi ochi să urmezi;
Cu-n ochi deasemeni v-am scris să ţin hangul,
Şi martor mi-e ochiul ce şade-n triangul!...

Blagoslovenia desface-un deochi,
Mai este al treilea, al minţii...
... un ochi...

poezie de Vasile Zamolxeanu (20 iulie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveşte-mă-n ochi...

Priveşte-mă-n ochi când eşti cu mine,
Priveşte-mă-n ochi, să ştiu de ţi-e bine,
Priveşte-mă-n ochi, că doar o privire,
Priveşte-mă-n ochi, mi-aduce fericire.
Priveşte-mă-n ochi, că şi ochii vorbesc,
Priveşte-mă-n ochi atât cât trăiesc.
Priveşte-mă-n ochi, e tot ce-mi doresc,
Priveşte-mă-n ochi, nu-mi spune "te iubesc".
Priveşte-mă-n ochi, să ştii ce gândesc,
Priveşte-mă-n ochi, să vezi cât te iubesc!
Priveşte-mă-n ochi, oricine ai fi,
Priveşte-mă-n ochi, bărbat sau copil.
Priveşte-mă-n ochi, nu-ţi cer prea mult,
Priveşte-mă-n ochi, să-ţi văd a lor tumult,
Priveşte-mă-n ochi chiar de nu-mi vorbeşti,
Priveşte-mă-n ochi, e deajuns să mă priveşti.
Priveşte-mă-n ochi, să pot să-nţeleg,
Priveşte-mă-n ochi, ce drum să aleg...

poezie de Mariana Simionescu (15 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemat, ah, ochi de piatră

Vai vieţii mele, încă de la naştere
ochi de piatră în trup de apă...
Vederea, ca tăria păianjenului
sprijinindu-se pe balele lui geometrice.
Atârnă greu ochiul de piatră
şi sfâşie apa.
La ce bun vederea pietrei pentru apă
când trebuie să îngheţe apa de frig
când trupul trebuie să-mi fie de gheaţă
bloc lucios şi transparent de gheaţă,
gheaţă tare, gheaţă solidă
ca să nu-mi cadă ochiul de piatră de sub sprânceană
ca să nu-mi alunece prin piept
prin pântec şi prin picior
ca să nu-mi ajungă vederea lui de piatră
sub tălpile mele de apă.
Blestemat, ah, ochi de piatră în trup de apă,
trebuie să-ngheţ ca să te ţin sub sprânceană,
mai friguros decât frigul
trebuie să mă ţin
în toiul frigului
ca să văd vederea pietrei cu tine.
Blestemat, ah, ochi de piatră în trup de apă!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joaca cu ochii

În ochiul meu te legănam
pe un hamac din cristaline
cu pleoapa mi te-acopeream
de frigul văzului din tine.
Striga un orb în depărtare
Strigoii se spălau la geam
Tu îmi clipeai
a-ntunecare
când ochi de ochi ne atingeam.
Ochioasă-n ochi
te legănam
şi te spărgeam în minţi...
minţite
cu pleoapele descoperite
de buze timpul
îţi spărgeam...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muritul privirii în ochiul iubirii

Cât aş vrea să mor ca pirul,
Când îi taie sapa firul,
Rămânând o rădăcină
Cu mulţi ochi ascunşi în tină!

Cât aş vrea să mor ca dorul
După ce i-a fost amorul
Smuls din suflet prin privire
De un ochi de despărţire!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (16 martie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un ochi

Rătăceşte, trist şi înlăcrimat, un ochi prin oraş.
O lume amărâtă trece pe lângă el
prefăcându-se că nu-l vede.
Nimeni, nimeni nu-l întreabă:
ochiule, vrei să fii al meu?
Nimeni, nimeni nu-i zice:
ochiule, ce mult îmi lipseşti!
Orbii nu vor să mai vadă.
Văzătorii nu vor să vadă mai mult decât văd.
Lumea se teme de ochiul acesta
care mai ştie ce-i plânsul:
i-ar putea schimba punctul de vedere
asupra propriei sale orbiri.

Rătăceşte, trist şi înlăcrimat, un ochi prin oraş.

poezie de Vasile Romanciuc (1997)
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petala pe ochi

Ochiul verzui al minţii tale
A fost străpuns de o rază de soare.
Şi ochii tăi verzi
Erau dintr- o dată
Roşiatici, ca soarele la apus seara,
În vară.
Pe pleoapă purtai
Petală roşie de la o floare.
Nu ştiu de ce,
Dar credeam că ochiul te doare.

Am vrut mâna ciungă să o întind,
Pleoapa să ţi- o ridic.
Dar cum să o întind?!
Că prin a ei durere nu mai simţeam nimic.

Piciorul, alene, cel şchiop,
Îl târam prin lanul de maci.
Voiam să- nţeleg
A cărui petală
O purtai pe acel ochi verzui- sângeriu.

Îti spun, am ştiut că petala este de mac!
Pentru ca macul, tie, atunci ti- a fost drag.

Mâna o să mi - o cos
Să nu îmi mai fie ciungă.
Pucioru- l ridic
Să pot să alerg
Când rămân doar o umbră.

Îţi deschid ochiul.
Petala ţi l- a vindecat.
Să pui, în lan, înapoi,
Petala din ochiul de drac.

poezie de Simona Moise (aprilie 2018)
Adăugat de MONIQUE
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fel cum trec razele luminii prin sticle sau razele roentgen prin obiecte, yoghinul poate vedea obiectele de după un zid gros, poate afla conţinutul unei scrisori sigilate, poate vedea comorile ascunse sub pământ cu ajutorul ochiului său spiritual interior. Acest ochi spiritual este ochiul intuiţiei.

citat din Swami Shivananda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul de aramă

Am crezut că nu mai pleacă
toamna cea cu ochi de aramă

E cerul arămiu afară
şi habar n-am de unde
mi-e gândul plin de ploi mărunte
de parcă nu-mi este toamnă
cu muşcături de gutuie
pândite de ochiul de aramă
ca în alte dăţi...

Ciudat, azi îmi pare
că plouă cu gândul tău în mine
iar mici tristeţi se pierd în ape limpezi
când îmi culegi iubirea de pe sacre lespezi

Iar din uitare
toamnă-ploaie
tu mă lepezi

Acum cred că nu mai pleacă
toamna cea cu ochi de aramă
doar un pic mă lasă hoaţa
iar apoi întinde braţul
şi mă cheamă...

Jalea despărţirii vara o străpunge
ochiul de aramă stă ascuns şi... plânge.

poezie de Marieta Căprăruşi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul şi gura

Eu sunt un ochi
Tu eşti o gură
Eu pot să nu te sărut
Tu poţi să nu mă vezi
Eu clipesc
Tu poţi strânge din buze
Eu pot să plâng
Tu poţi să râzi
Eu te pot orbi
Tu mă poţi recunoaşte.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicitate

Viaţa ne trimite uneori daruri
pe care nu le luăm în seamă...
Sunt împachetate modest...
în hârtie de ziar
şi legate cu sfoară...
Fără să le desfacem,
le aruncăm în uitare,
într-un ungher infim...
Habar nu avem că,
de acolo ne priveau
nişte ochi...
căprui
sau negri
sau albaştri...
Nişte ochi,
cei mai frumoşi din lume,
veniseră să iubească, prin noi...

poezie de Elena Latan (2017)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel de-al treilea ochi este ochiul spiritual, în legătură cu forţa universală.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regăsiri

În ochi citeşti lumina şi iubirea,
În ochi citeşti deschiderea spre cer!
În ochi se oglindeşte omenirea,
E floarea primăverii, e iarna cu mult ger.

În ochi citeşti tristeţea sau uimirea,
În ochi percepi avântul în extaz...!
Vezi drumul drept sau poate rătăcirea,
Culci sărăcia ta şi lacrimi pe obraz!

Te regăseşti în ochi când noaptea te apasă,
În ochi citeşti o zi ce mâine va veni,
În ochi umblă durerea sau răutatea crasă,
Simţi hăuri nevăzute sau vânt de miazăzi!

În ochi vezi necuprinsul şi limitarea ta
Cuprinzi tot universul pe-o aripă de clipă,
Te-ai ridicat spre soare sau dormi într-o manta,
Eşti zeu înaripat sau firavă furnică!

În ochi eşti tu, visarea descifrată,
Un suflet dăruit, oglinda nevăzută,
Eşti un prezent aievea, o virgulă crispată,
Autograf semnat cu vorbă mută...!

Tăişul de secure te fulgeră din iris,
Simţi pacea omorâtă din căutări piezişe,
Gheţari de răutate te-aruncă în abis,
Devii un orb aiurea cu porţile închise!

În ochi plânge lumina şi scrie amintiri,
Pe marginea de ceas se-acoperă cu stele,
În ochi se stinge zborul, iubirile de miri,
Dispare urma vremii în umbre de inele!

În ochi rămân imagini din ultima secundă
Precum un epitaf din cartea necitită,
Semnează nelumina când noaptea o scufundă
Şi-o duce-n infinit pe-o altă neorbită!

poezie de Alexandru Berceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din adâncuri

Mă privesc doi ochi cu ură,
Din adâncurile reci
Si incearcă să m-atragă,
Captiv lor sa fiu pe veci.

Din adâncuri din morminte,
Duhuri sfioase apar
Umbre, cu forme de oameni,
Cu ochi roşii ca de jar.

Din adâncuri reci de ape,
Sau din peşteri din pustie
Din subsoluri părăsite,
Tu, mi te arăţi doar mie.

Iar prin locuri neumblate
Prin oraşe părăsite
Peste morminte uitate
Iţi faci prezenţa prin ispite.

Acesta poate fi un vis,
Sau rânduri dintr-un acatist
Scrise pe foi din aur pur,
Citite de-un satanist.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 46

Sunt inimă şi ochi încăieraţi,
Izbânda de-a te fi avut s-o-mpart;
Ochiul nu vrea şi ei să te arăţi,
Ea se râvneşte volnic de-al său hart.

Pledează inima că-i eşti în sine,
Un scrin în care ochiul nu răzbeşte,
Dar acuzatul neagă-aceste vine,
A ta splendoare–n el se oglindeşte.

Pentru dreptate, se convoacă
Juriul de cuget, inimii dijmaş;
Iar prin verdicte, inima o-mpacă
Şi ostoieşte ochiul pătimaş:

Căci lui, făptura ta i se cuvine,
Iar ei, iubirea tăinuită-n tine.

sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Laurean Mihai Gherman
Adăugat de Laurean Mihai Gherman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ochi...

Cu ochi ca două stele, o, mult iubita mea,
La-al nopţii cer de vară, din când în când priveşti;
Pe-o clipă să fiu cerul, chiar viaţa eu mi-aş da,
Să te admir de-acolo cu mii de ochi celeşti!

epigramă de Platon din Râsul lumii la români (2010), traducere de Efim Tarlapan
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

replici din Sfânta Evanghelie după Luca, Ucenicii smulg spice sâmbăta. Vindecarea unui om cu mâna uscată, sâmbăta. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte. - 6:41-42 de Sfântul Luca
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea Calandrinon

Vine fără s-o chemi, i-auzi bate-n geam.
Intră fără să-i ceri, mândră şi de neam.
Vede prin carnea ta ca printr-un geam.
Albă Calandrinon, cu ochi de mărgean.

Sveltă fără cuvânt, la biet patul tău,
În ochi privindu-te cu drept ochiul său
Astfel fiind mântuit de ăl ceasul rău.
Fiară cu dinţi de fier, zimţi de fierăstrău.

Pleacă şi-n urma ei, foi de trandafiri.
Doctor făr' de arginţi, straniu musafir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.

Soră, pasăre-n alb, psihi-mu,
harnic, darnic duh,
patemi, boală şi chin, ia-le tu:
Du-le în văzduh!

cântec interpretat de Phoenix, muzica de Phoenix, versuri de Şerban Foarţă & Andrei Ujică din Cantafabule
Adăugat de Marcel Talpeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ochi, poate încolţi raiul

Dumnezeu scutură frunze în mine,
apoi le adună în palme
ca pe nişte copii rătăciţi...

Ca pe o rană
simt toamna aceasta,
mă doare ca şi cum
ar ciuguli păsări din mine
şi noaptea m-ar strivi
între pleoapele ei grele,
iar eu, te strig pe tine, iubite,
să mai treci cu mângâierile-ţi
prin iarba crescută pe tălpile mele,
unde stelele îşi lasă jarul din când în când.

Te strig, ştiind că în doi,
în ochi, poate încolţi raiul,
minunându-ne cât frumos pot trece ploile prin noi,
netulburând clepsidra vieţii...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge cu ochi

Dar ninge. Ninge cu ochi de pesti,
cu ochi de serpi, de caini.
Ninge izbind in ziduri pana devin nefiresti,
oarbe si fara stapani.
Ninge. Si ochii se sparg, lasand afara
vederi de piatra, privelisti marine,
infatisari ale lumii fara de sine,
micsorata, fugara.
Ninge. Pupile rotunde, drepte, piezise,
patrate, triunghiulare,
inghetand in turturi fara culoare,
atarnand de jgheaburi, de acoperise....
Ochi rostogoliti in canale. Azvarliti cu lopata de lemn
sa se faca partie goala, pe strada.
Ochi, bulgari de gheata. Ochi, om-de-zapada.
Ochi peste care trece sania-n clinchet solemn.
Ochi mari. Din ce in ce mai mari, pana se sfarma.
Ochi cu pupile negre latindu-se-ntruna,
cat fereastra-n care bate luna,
ochi cat zidul. Ninge. Ochi cat turla. Ochi de iarna.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tulburări digestive: oare

cât să mai înghită ochiul nostru din... peisajul
cu ruine de fabrici, cu ruine de triste uzine?
e... o tulburare
digestivă aici, sau încă nu se ştie ce-ar fi încercat
o inimă de strungar? poate să-şi spele o mână în rampă
cu alta: cu care
se şterge, prin apăsare, la ochi şi în jurul tichetelor de
mâncare... a ochilor prea vioi, a ochilor altcuiva!
mica sau marea
sa aplecare – depinde cum priveşti dispre in
testin – ţine acum de destin: de o crampă...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!