Strada
Învăț să zâmbesc
sub cupola acestui imens circ albastru,
zâmbesc în la minor,
emotiv,
trupu-mi vibrează,
corzi ciupite de gâtul viorii
zdrăngăne materia timpului.
Explorez lumea
bucată cu bucată,
fibră cu fibră,
desprind carnea de pe oasele albe
peste caldarâmuri,
îmbrac umbra
spartă în cioburi
în rotundul șotronului
desenat pe asfalt
cu linii albe până aproape de asfințit.
Simt în nări izul tău
ca pe un gaz nobil
emanat parcă dintr-un tablou mendeleevian
care-mi descrețește fruntea
de striațiile reci și umede ale nopților mele.
Dimineața îmi iau gândurile în mâni,
scutur tălpile de resturile drumurilor,
și pornesc pe o stradă neinscripționată pe hartă,
fără sens giratoriu,
fără semafoare,
fără restricții de viteză,
alerg printre mașini
clansonat de soferi grăbiți,
traversez o eclipsă totală de iluzii
pe cealaltă parte a carosabilului,
unde tu așteapți nerăbdătoare
să ne scuipam inimile printre piepturi.
Pe o grindă
scrijelesc numele meu și-al tău,
față în față,
cuvintele se
dispersează-n
aburul cald al unei cești de cafea,
devenind o oglindă
în care ne privim
indiscreți
diminețile nenăscute...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dimineață
- poezii despre învățătură
- poezii despre șotron
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viteză
- poezii despre vioară
- poezii despre timp
- poezii despre semafor
- poezii despre noapte
Citate similare
Să mă lepăd de tine
Crezi că dacă îți cresc aripi
ai să-mi temperezi sprințara mea inimă?
Biciuiește-mă
lovește-mă
fă-mi carnea franjuri
fă-mă să sufăr
aruncă-ți pătura cuvintelor salinice
peste rănile mele sângerânde
prin stomac
simt numele tău
cum ustură
cum se strecoară
printre dinți
printre buze
cum strigă draconic
să mă lepăd de tine.
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre inimă, poezii despre dinți, poezii despre cuvinte, poezii despre creștere sau poezii despre aripi
Și atât...
printre diminețile mele
din care ies zilnic
cu pași programați
și printre puținele lucruri
pe care le mai am
sunt mulți prieteni
care-și storc transpirația
ca pe niște coșuri la pubertate
spunându-mi că mă iubesc
apoi se retrag într-un petic de viață
ca și cum ne-am împărți trupul
de fapt e un fel de trădare reținută
atunci mă apucă o haită de draci
încep să iradiez și împing totul
spre oamenii care mă urăsc...
reacția mea e nocivă dar
până ies din ea
nu fac mare caz
scuip înapoi
și atât...
fără să-mi fie frică
pășesc prin mine ca pe o alee
pe care timpul aleargă
sub formă de aburi
dimineața devreme
durează câteva clipe
în întunericul din jur
doar eu o oglindă spartă
din care lumea adună cioburi
și nu-i puțin lucru...
careva reazemă privirile
de coapsele mele și aruncă
cu pietre înăuntru
ce pot să fac...
îi țintesc ochii
ca să am
imaginea perfectă apoi
îmi ancorez limba de o liniște
și spun doar atât
mai du-te-n...
aerul cald dilată distanța dintre noi
mai arunc o privire
și atât...
ceea ce simt nu e nici măcar
ieșirea care duce înspre copilărie
o bucată din mine
rămâne cantonată pe os
în suflet mi se preling
culorile copilăriei
reacția crapă o lacrimă și
doar regretele duc într-acolo
ies din mine
ca dintr-un trup decupat
dintr-o fotografie
și aștept preventiv
atât...
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului (2018)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copilărie
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre întuneric
- poezii despre viață
- poezii despre trădare
- poezii despre suflet
- poezii despre pubertate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
Iubesc pașii tăi scăldându-se prin gândurile mele albe...
Iubesc zâmbetul tău ce-mi trezește zorii...
Iubesc norii când își varsă lacrima peste mine, purtându-te,
stingând arșița clipelor mele...
Iubesc iubirea ta care curge lin prin mine...
fiindcă iubirea asta îmi dă șansa la o ultima răsuflare, înainte de asfințit...
Iubesc ochii tăi copilaroși care aleargă jucăuș către mine,
chemându-mă și alungându-mă
Iubesc mireasma florilor ce-mi dăruiește parcă gustul tău...
Iubesc să te simt prin vene...
Curgându-mi...
Pot să fac din iubirea asta, Cer senin, chiar și printre nori întunecoși...
Iubesc umbra ta, abur mângâietor și cald... prin viața-mi rece...
Urma șoaptelor tale din sufletul meu...
Picurii de rouă ce-mi răcoresc simțirea...
Iubesc!
Simt că-mi așezi în cale, odată cu fiecare răsărit, viață...
Spune-mi, dragul meu... tu simți gândul meu sub pașii tăi?
Calcă încet, te rog, să nu-l strivești...!
Iubesc, iar tu te prinzi de iubirea mea și...
Îți dai voie să zbori...
Zbor fiindu-mi...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre nori, poezii despre iubire, poezii despre gânduri sau poezii despre rouă
"lovely bones"
calciul din oasele mele a dispărut stau dislocată undeva într-un colț
mă uit la mâinile mele fără oase nu sunt în stare să prindă nimic
totul alunecă mereu și mereu
printre degete și pielea umedă văd valurile de ceață ale toamnei
si oasele mele albe ca o zăpadă împrăștiate printre frunzele roșii,
apoi, a început să ningă.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zăpadă, poezii despre toamnă, poezii despre roșu, poezii despre mâini, poezii despre frunze, poezii despre degete, poezii despre calciu sau poezii despre alb
Gânduri
Dacă tu ai pleca...
Răul ar înghiți sărutul
Simțirea și nevoia de tine
Recunoscând îndrăzneala de-a iubi.
Cuvintele mele, puținele...
Întreabă cerul, noaptea, stelele
Pe vântul care se pierde printre nori
Mă pierd și eu în muzici și în sfere...
Gândurile îmi muscă carnea
Foșnesc obosite fără sens
Parcă-ar aștepta parcă-ar pleca...
Le mai aud încă glasul sacadat.
Dincolo de orizont de mâine
Și vagi prezențe... se voiau prin timp
Dragostea mea persistă dincolo de ieri
Dincolo de îmbrățișarea promisă ce arde.
Cad clipele albe peste ochii-nduratori
Și peste trupul meu legănat în lumină
Ard amintirile și întristările...
Și patima pe care cu greu am învis-o.
poezie de Teodora Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre sărut sau poezii despre stele
Iarna
Iarna-i un vestit dulgher
Că ea poate, când voiește,
Peste râuri pod să puie,
Fără lemne, fără cuie,
Fără nici un pic de fier;
Și gătește-așa deodată,
Pod întreg, dintr-o bucată.
Iarna-i grădinar, când vrea
Pune albe flori la geamuri,
Fără frunze și cotoare,
Fără chiar să aibă soare,
Numai cum le știe ea.
Mie-mi plac, că sunt de gheață,
Dar când sufli, pier din față.
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre poduri, poezii despre lemn, poezii despre iarnă, poezii despre gheață, poezii despre fier sau poezii despre Soare
Trece Dumnezeu în goană...
Cum se scutură bujorii, ca o ploaie-nsângerată,
Regretând amarul vieții efemere pe pământ!
Tot așa mă scutur, Doamne, cu privirea-ndurerată,
Când îmi picură din palme, mângâierea care sunt.
Pași grăbiți strivesc tandrețea dimineților albastre,
Orbi și surzi aruncă piatra și lovesc în rogvaiv,
Curcubeie-și pierd mirajul în tăcerile sihastre,
Unde doar un vers mai cântă în poemul meu naiv.
Și de unde să iau muza, când lumină nu mai este?
(A rămas un colț de lună, fără loc și căpătâi).
Trece Dumnezeu în goană îngrozit și calcă peste
O relicvă din geneză, chiar pe ziua cea dintâi.
Ridic fruntea pentr-o clipă... unde-s cerurile mele?
Calcă tălpile pe stele și pământu-i tot mai sus;
Au înnebunit quasarii prinși în mreje de lichele
Și planeta e-n derivă-alunecând înspre apus.
Printre cioburi de speranță, îmi adun poemu-n vară-
A rămas lângă cireșii ce se scutură de flori.
Rătăcind la braț cu-arcușul unui cântec de vioară
Țip și urlu ca o fiară printre oameni incolori.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre muzică, poezii despre versuri, poezii despre tăcere sau poezii despre religie
Spune
Spune- mi unde vei fi
Când timpul meu
Va fi în trecere
Peste zâmbetul tău
Din încăperile timpului
Spune-mi unde vei fi
Când cuvintele mele
Fără voce vor locui
Într-o trecere
Peste fereastra deschisă
A chipului tău
Spune-mi unde vei fi
Si unde-ți vei pune gândurile
Până mă vei putea
Simți din nou
Chiar și atunci
Când voi putea
Să ascult cuvintele tale
Peste gura mea
Spune-mi unde sa te găsesc
De fiecare dată
Când nu mă gândesc
La singurătate
Deschid o fereastră de aer
Să te aud de-afară
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre singurătate, poezii despre gură sau poezii despre aer
în nopțile mele albe
în nopțile mele albe te privesc ore în șir
sau îți vorbesc
fără ca tu să-mi răspunzi
parc-am fi
doi oameni străni și confuzi
de prea multe ori mâna mea te caută
să-ți mângâie chipul
și ochii și părul
până când zorii grăbiți
mistuie vălul
mă simt uneori în extaz
alteori pare aici coborât iadul...
în nopțile mele albe ești visul meu treaz
sau poate coșmarul...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre visare, poezii despre păr, poezii despre ore sau poezii despre ochi
Noaptea care nu ma lasa
Rupe-mi petalele a cinci trandafiri
Dezleagă-mi ura soarelui peste mine
Topește spaima in fuioare de absint
Să simt
Căci fără adevarul tău mă cobor
Incet, inspre mine, de care mi-e atat de frică
Și fără nebunia ta lumea mi se pare atat de mică
Ca umbra unei lacrimi sparte
Ca mireasma unei flori triste
Probabilă desfatare a timpului călău
Negustor de vieți fără altar
Degustator de fericiri in fașă
Dă-mi o iluzie macar
Altfel să strig n-am sa pot
Aruncat, dezvelit, să-mi alerg sufletul
Ruginit
poezie de Cătălin Bizdadea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre spaimă, poezii despre nebunie sau poezii despre frică
Abur
am îmbrăcat haina cuvântului,
speriată de goliciunea stranie
a crengilor fără primăvară.
scriu rotundul soarelui
împleticită printre cuvinte sărace
în aburul diafan al inimii
pe care scrijelesc contur
întregit din frânturi de suflete...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre abur, poezii despre vestimentație, poezii despre sărăcie, poezii despre sperieturi, poezii despre primăvară sau poezii despre crengi
Drum spre nicăieri
Circul prin mintea mea
ca un pieton desculț
pe o stradă cu dus și-ntors
și nu știu niciodată
dacă e noapte
prea târziu
sau doar vreme bună
și trec căutând din priviri
chipurile trecătorilor
încerc să le recunosc
le aud gândurile,
mai mult... le simt trăirile
și mă umflu ca un burete
lăsat în ploaie...
alteori sunt singurul pieton
și-i atât de liniște
că nu-mi aud nici pașii
nici gândurile
și nu trece nimeni
să-mi arate încotro-ul...
înainte sau înapoi?
și mă trezesc într-un tunel
unde întunericul
e frate cu moartea
și frigul țipă la oasele mele
că sunt prea obosite
iar carnea mea mustește a renunțare
apoi vin ușile...
ușile acelea închise
în spatele cărora
simt că e ceva important...
poate cuvintele?
poate gândurile de altă dată?
poate... ceva ce va sparge
liniștea asta obositoare
ce mă face să țip
alteori doar rătăcesc
cu visurile de mână
ca într-o poveste
căutând urmele anilor
în ridurile sufletului
până cad în vidul acela violet
ce absorbe în el orice simțământ
și nu mă mai recunosc...
speriată încep să spun alfabetul
de teama tăcerilor
ce mă lovesc peste urechi
până ajung la numele tău
și atunci îmi revin
și încep să te caut
printre trecătorii grăbiți...
ca un pieton desculț
circulând pe o stradă imaginară
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre ploaie sau poezii despre pietoni
Neputință
umbra este singurul martor
al copilăriei mele
singura noapte fără vise
în care îmi ascund gândurile
și singurul viitor
pe care îl pot cunoaște
fără să-l trăiesc
și fără să-l pot schimba
căci nu mă pot strecura
printre oameni
ca să mă lepăd de umbră
așa cum șarpele își
leapădă pielea
și nici nu pot zbura
atât de sus încât
să nu mi se vadă umbra
iar cu aripile de împrumut
ale fluturelui care polenizează
lumina stelelor
îmi pot împodobi
doar cuvintele
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre șerpi sau poezii despre schimbare
Dincolo de respirații
Alerg
cu patruzecișișase
de respirații de ani lumină
prin constelația de lapte a lumii,
găsesc copilul
cu ochii uscați
ce tânguie încă după jucăriile ruginite
din pivnița gândului.
Te aștept
ca pe o hologramă
în grefa ochilor,
dar tu
trăiești
într-o lume abstractă
și atât de tăcută,
chiar și în zilele îndulcite cu torturi.
Îți mai simt izul matern, mamă,
printr-un vis galactic,
se cațără
ca o iederă
până în purpurul retinian,
cu rădăcini înfipte adânc,
dincolo
de aburul cald
al respirației mele...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre zile sau poezii despre lactate
Inimi topite
Azi nu vom face dragoste
avem inimile învelite în foițe de staniol
ca doi bulgări mari de ciocolată
vom sta liniștiți
și vom citi povești
despre inimi topite
scrise pe rotula genunchilor
privim lumea peste umeri
fără să ne iubim
fără să ne atingem
fără să ne spunem nimic
vom tace privind
prin poarta ochilor
rugul semantic
care mâine cu siguranță
se va aprinde
topindu-ne
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre siguranță, poezii despre prezent, poezii despre lectură sau poezii despre ciocolată
Florile albe
Aduc puritatea mereu la tine,
Florile albe ce sunt iubire
Și vor să-ți amintească de mine,
Ca să trăiești în fericire.
Nu vreau să ai inima de ghiață,
Vreau să fii într-un loc feeric,
Așteptand surâsul tău pe față,
Să-mi spună ceva romantic.
Floare albă, floare de lumină,
Ce-n grădină înflorești,
Fă ca razele să vină,
Ca apoi să te mărești.
Nu vreau ca florile să se scuture-n noapte,
Când vântul le-nclină tare,
Vreau s-ascult ale tale șoapte
Și florile-n brațele mele să zboare.
Flori albe, multe, fără nume,
Zboară la mine cu dorul tău,
Aduc lumină-n astă lume
Și-nfloresc destinul meu.
poezie de Eugenia Calancea (9 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre vinovăție sau poezii despre romantism
Ancora de soare
Zaua lanțului
ancorei mele s-a rupt
praful ruginii
i-a măcinat textura
până la măduvă
am rămas două obiecte rupte
tu o ancoră
infiptă-n reciful din tine
eu o corabie
pierdută-n azimuturi
printre valuri și umbre
fără opriri
fără porturi
........................
într-un albastru intens
fierarul din mine
călește-n suflet
o ancoră de soare.
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Iulian Lorincz despre suflet, poezii despre porturi, poezii despre marină sau poezii despre albastru
Simetrie
Ochii tăi
Seamănă cu ochii mei
Fără alte detalii
Gura ta
Seamănă cu gura mea
Și zâmbetul în colțul buzelor
Doamne cât semănăm
Față de trup
Față de suflet
Amândoi două jumătăți
Dintr-un întreg
Care seamănă a început
Și nas și pleoape
Și gândurile fumegă la fel
Sub cerul tău
Sub cerul meu
Din ce în ce tot mai
Aproape
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naștere
Ai pătruns în mine
ca într-o biserică,
atât de verde
și plină de muguri,
te scalzi
în pântec
prin seva amniotică
sedimentând
întoarcerea
fiecărei zvâcniri
prin retina ochilor
ca un început de urmă
al cărei contur se propagă în albastru,
îți adulmec respirația
ca pe o rugăciune sacră
rostită într-una din cămările inimii
stigmatizată cu numele tău,
vis-à-vis,
un instinct patern
îmi trasează cercuri
cu degetele umede
peste nisipul scurs al unei clipe
mult așteptata
noastră naștere...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre tată, poezii despre nisip, poezii despre naștere, poezii despre muguri sau poezii despre instinct
Poți să mă pedepsești
și pentru ceea ce n-am făcut
dar voi face
din visurile mele
și din teama ta
voi zidi un alt început
pe care să-l guști
bucată cu bucată
da
poți să mă pedepsești
dar tot voi umbla
cu inima ta în mână
și tot voi dormi în sângele tău
și tot voi iubi tălpile tale
ce s-au oprit
într-o margine
a întunericului
deci
poți să mă pedepsești
pentru tot ceea ce n-am făcut
dar voi face
din visurile mele
și din carnea ta
voi ridica
un alt început
crede-mă
n-am să mă opresc
până când
mâinile tale
nu vor gusta
bucată cu bucată
fericirea
pentru care
te-ai născut
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge sau poezii despre somn