"lovely bones"
calciul din oasele mele a dispărut stau dislocată undeva într-un colț
mă uit la mâinile mele fără oase nu sunt în stare să prindă nimic
totul alunecă mereu și mereu
printre degete și pielea umedă văd valurile de ceață ale toamnei
si oasele mele albe ca o zăpadă împrăștiate printre frunzele roșii,
apoi, a început să ningă.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre zăpadă
- poezii despre toamnă
- poezii despre roșu
- poezii despre mâini
- poezii despre frunze
- poezii despre degete
- poezii despre calciu
- poezii despre alb
Citate similare
Puterea mării
Vezi cum marea se sparge-n bucățele lovind
insulelele,
dar în necuprinsul ei rămâne intactă?
Am prins eu vreodată din mare
cu brațele mele mareea
care se strecoară prin golfurile de la încheieturile mâinilor
și curge
pe întinsul palmelor mele ca valurile printre stâncile
realității?
Oare tamburii mării
coboară pe coapsele mele
către insulițele subacvatice ale genunchilor
cu toată puterea lor,
puterea mării,
pentru a se sparge apoi, ajunse la fund,
în recurente talazuri la picioarele mele?
Și oare este oceanul trupului meu ocean
a cărui forță aleargă spre țărmuri de-a lungul brațelor mele
pentru a se sparge în palme înspumate puterea care coboară
și se îndreptă spre valurile albe ale celor două tălpi de sare?
Eu sunt marea, eu sunt marea!
poezie clasică de D.H. Lawrence, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ocean, poezii despre stânci, poezii despre realitate, poezii despre picioare sau poezii despre forță
Drumul dintre nori
Eu am crescut odată cu ciutele,
Cu florile de colț.
Stelele mele n-au căzut în mare,
Îmi arată și astăzi calea...
Seara copacii stau la sfat...
Îi aud murmurând
Când tace vântul.
La asfințit umbrele copacilor
Se alungesc încet, îndrăgostite
Să atingă zidul de piatră.
Nu pot să calc peste ele,
Le înconjor cu privirea
Mâinile mele îndrăgostie
Dezmiardă norul cu margini de zăpadă.
Noaptea voi ninge peste tine,
Peste fruntea ta
Și pașii te vor aduce la mine, în pădure.
Pe sub cetini, printre stânci
Dansează hâdul Pan,
Cel cu alai ales..
Mai alerg și acum
Printre nori, printre erori.
Dar mă opresc mereu pe cea mai înaltă culme, cu ciutele....
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nori
- poezii despre copaci
- poezii despre înălțime
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre superlative
- poezii despre stele
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Poezie fără punct
ridic capul și-mi dau deșteptarea
atent mă uit la mâinile
să văd dacă am omorât
visul viclean strecurat
în somnul fără sfârșit
le privesc mai atent în zorii
care încă nu se arată
sunt pline de cerneală
prelinsă din versul
lăsat în călimară
mă uit la mâinile mele care apucă
poezia aruncată pe tăblia
mesii pline cu frânturi
de noapte
mă uit la mâinile trecute peste mii
de pagini editate într-un joc
cu trăsnete rotative
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre somn, poezii despre sfârșit, poezii despre noapte sau poezii despre jocuri
Visele mele...
Visele mele,
portal deschis, între pământ și stele,
realități paralele în viața mea și trăirile mele,
mănunchi de fiori în mii de pelegrinări,
vii culori în nopțile grele.
Visele mele,
cununi de amintiri, din vechi și noi trăiri...
scenarii de film, fără pereche sub stele,
frământări spre enigmatice dezlegări,
pe fruntea înrourată de sudori,
în dimineți fără stele.
Visele mele,
zbateri în tăcere,
cu premoniții bune sau rele,
nelipsite pe drumul vieții mele,
viața îmi împliniți, nu mă ocoliți!
Cât voi trăiți și eu trăiesc,
printre vii morți sau morții vii,
numai Dumnezeu știe,
să decodifice bine,
visele lumii și ale mele,
,, Nimic nou sub stele"
poezie de Valeria Mahok (17 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre moarte, poezii despre religie sau poezii despre filme
Înnobilând iubirea
Oasele mele cad în visele somnului,
Crucea lui în brațele Domnului.
Tu îmi privești inima cu inima ta,
Pâlpâie în dânsa o minunată stea.
Să fie iubirea magia din cuvânt,
Clepsidra sorții din coji de pământ?
Oasele mele sunt axe la-ntreg,
Cu aripi la glezne spre tine alerg.
Te privesc prin fluturii care
Pătrund în ochii sculptați de o floare.
Au umbre rănile dorului meu
Înnobilând iubirea în arc de curcubeu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură, poezii despre ochi, poezii despre iubire, poezii despre inimă, poezii despre glezne, poezii despre fluturi sau poezii despre flori
Renunțând la mine
Renunț la ochii mei care sunt ouă de sticlă.
Renunț la limba mea.
Renunț la gura mea care-i constantul vis al limbii mele.
Renunț la gâtul meu care-i mâneca vocii mele.
Renunț la inima mea care-i un măr în flăcări.
Renunț la plămânii mei, copaci care n-au văzut niciodată luna.
Renunț la mirosul meu de piatră călătorind prin ploaie.
Renunț la mâinile mele care-s zece dorințe.
Renunț la brațele mele care oricum voiau să mă părăsească.
Renunț la picioarele mele care numai noaptea-s amanți.
Renunț la bucile mele care-s jumătățile de lună ale copilăriei.
Renunț la scula mea care-n șoaptă încurajează coapsele.
Renunț la hainele mele care-s uși bălăgănindu-se-n vânt
și renunț la stafia care trăiește-n ele.
Renunț. Renunț.
Iar tu n-o să rămâi cu nimic pentru c-o iau de la început
iarăși fără nimic.
poezie de Mark Strand, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre timp, poezii despre încurajare, poezii despre voce sau poezii despre ploaie
Oasele mele sunt aliniate într-un instrument muzical în care suflă doar moartea.
aforism de Ionuț Caragea din Delir cu tremurături de gânduri (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe aforisme despre muzică, aforisme despre moarte sau citate de Ionuț Caragea despre moarte
Rugăciune de dimineață
mamă tu știi îmi fac rugăciunea în stilul meu și merg pe mâna Lui prin această ceață
în toate zilele dar în una nu îți voi vorbi despre
abilitatea speranței
de a fi nevăzutul misterioasei flori de culoarea edenului
ce mă face să doresc soarele în zile
în care cu ochi de albină chiar
mă simt moale și mă las în grija ei
iar tu îmi întinzi oasele degetelor
să mă prinzi în brațe cu o forță impersonală
ca în ceasul din seară când m-ai scăldat în apa dintre curcubeie ascunzând complet noaptea stră-mângâiată de efluvii îndepărtate și întărite în toate articulațiile mele de întâmplări acoperite
cu cercuri decupate în jumătăți și lipite în chip de plasture
mamă nu plânge
în oasele mele e liniște
îmi amintesc exact ziua și ora ieșirii mele din copilărie
uite pielea-mi uscată se exfoliază iarăși
îmi aud din tine bătăile inimii
în timp ce
se scrie acest poem
să-mi facă bine lăcrimând peste cele trei degete împreunate
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vorbire, poezii despre seară, poezii despre rai sau poezii despre puls
Talia suplă a clepsidrei
surprinzi perfecțiunea iernii prin
talia suplă a unei clepsidre?
curg oasele albe măcinate de vreme
în partea cealaltă a lumii,
și roata asta mare de foc
pe care trosnesc toate păcatele
oamenilor
se învârte
în inversul acelor de ceasornic,
nu mi-e frică de viscolul morbid,
mi-e frică să nu pot ajunge acasă
să-mi îmbrățișez
pragul și copacul și câinele,
mereu parcă ajung prea târziu
la tot ce îmi este mai drag,
mă uit la pereții de zăpadă
ca la zidurile mânăstirii,
sunt o sumedenie de sfinți înșirați
cuminți, cu ochii goi,
nu-i văd pe mama și pe tata
printre ei,
cred că
se țin de mână undeva, pe brațele unei cruci
de Bobotează,
afară ninge cu atâta amărăciune,
încât aproape că aud oamenii scrâșnindu-și
sfârșitul
între dinți.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre tată, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre perfecțiune sau poezii despre ninsoare
Aproape de casă
orașul e o himeră,
îmi spui, arya.
blocurile așezate frumos unul lângă altul
ca niște cutii de carton.
deasupra noastră a început să ningă.
când mă uit în urmă văd puii de ciori
zburătăcind pe câmpuri. îi iau în brațe ca pe niște
copilași.
&
aceasta e demența zilelor scurte de iarnă - îmi spui, arya.
nu, orașul nu e o himeră.
e camera în care mă joc cu jucăriile mele
găsite pe marginea drumului. murdare și vechi.
mașinile huruie neîncetat.
e semnul că trebuie să mă trezesc/ să mă duc în cămară,
dar mi-e frică. tot ce a fost pus acolo la păstrare
e posibil să se fi transform
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre posibilitate, poezii despre oraș, poezii despre jucării, poezii despre iarnă sau poezii despre frumusețe
Oasele mele sunt obosite de toată tragedia din mine.
citat din Peter Krause
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tragedie
* * *
aceste versuri alunecă printre buzele infantei
suntem niște poeme umblătoare cu unghii
roase până la os
dar cine se mai uită la mâinile mele (?)
poezie de Sorina Rîndașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cinci anotimpuri
Uneori sunt ca toamna.
Aștept să-mi cadă frunzele
Și să uit tot ce-am pierdut,
Să uit și toate luptele,
Să uit tot ce-am făcut.
Și aștept să-mi iau zborul,
Să zbor în altă țară
Până când m-apucă dorul
De-o viață-așa amară.
Alteori sunt ca iarna.
Încetez să mai iubesc
Și-ncep să văd în ceață,
Și fac tot ce nu-mi doresc
Cu-o inimă de gheață.
Iar când regret și mă opresc,
C-am făcut tot ce mă doare,
Acopăr tot ca să-ncălzesc
Cu-o pătură albă, mare.
Câteodată sunt ca primăvara.
Ascult cântecul unei păsări
Și încerc să îi șoptesc
Să anunțe lumea-ntreagă
Că încep să înfloresc.
Și încerc să dovedesc
Că am inima-n culori,
Mereu bună și deschisă
Ca un câmp, plin de flori.
Apoi sunt ca vara.
Stau, mă uit și mă-ntristez,
Și-mi tot spun că îmi va trece,
Apoi mă-ntreb, oare visez?
Dacă-i cald de ce mi-e rece?
Și stau singur într-un loc,
Având în suflet numai patimi,
N-având vise, chiar deloc,
Plângând mereu, dar fără lacrimi.
Acum sunt ca mine.
Visez, ascult, sunt iubitor,
Răspund mereu la ajutor,
Nu mai plâng, mereu zambesc,
Căci am tot ce îmi doresc.
Având în suflet doar iubire
De cum am fost, e-o deosebire.
Asta-i viața ce-o trăiesc,
Asta-i viața ce-o iubesc.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre suflet, poezii despre păsări, poezii despre primăvară sau poezii despre plâns
Tu suflet blând
Tu suflet blând
Ești acolo, eu aici
Toate gândurile bune
Le-ai luat cu tine.
Eu aici, tu acolo
Plâng mereu si tu sti bine
Mă privești și-ți pare rau
Mă atingi, nu simt nimic.
Încerci să imi ștergi lacrimile
Mâna ta prin fată imi trece
Trece și tu începi să plângi
Tu acolo printre îngeri
Mă astepți să vin și eu
Dar aici pe Pamânt e greu
Fără tine, fără noi
Fiecare zi e rece
Fără al tau chip blând
Zilele mele sunt pe sfârsite
Și împreună noi vom fi
Mereu printre îngeri
Pe vecie, amândoi.
poezie de Mirel Modrea
Adăugat de Mirel Modrea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri sau poezii despre gânduri
Hunt dogs
drumuri închise lângă alte drumuri închise.
derapaje continue înspre
fabricile de ciment care ne-au construit
oasele. pentru că ele trebuie să reziste
atunci când alergăm spre destinații necunoscute
prin pădurile de brazi așa ca cerbii urmăriți de
câinii de vânătoare.
*
de la luptele mici - până la luptele mari
soarele e cel care care se face din ce în ce mai aspru.
ca și cum ar apune peste fricile noastre
într-o cameră întunecoasă.
*
printre gratii te văd.
e lumina care nu încetează să miște.
de la alt soare
cel pe care îl poartă orașul în piept.
dar și el e o rană prin care poți
să traversezi de la un mal la altul
și atunci
te simți
ca un câine urmărit de ecarisaj & din nou
știi că drumurile închise stau lângă alte drumuri închise.
și tot ce se mai zbate cu energia unui reactor nuclear
nu este fuga
nu sunt oasele tale de piatră.
*
este inima ce pulsează absorbită în sânge.
noi suntem cei care înfruntăm viscolul zi de zi
până plâmânii noștri se prefac în mormanele de zăpadă
de la marginea drumurilor
peste care au trecut lamele de ras ale mașinilor de deszăpezire.
acum respirăm aerul înghețat & așteptăm. așteptăm. așteptăm.
moartea sau dragostea - neoane sclipind anemic
aici lângă uriașa groapă de deșeuri a orașului.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre câini, poezii despre Soare, poezii despre întuneric, poezii despre vânătoare sau poezii despre sânge
Grădina în lumina lunii
O pisică neagră printre trandafiri,
Brumărele, liliac sub secera lunii noi,
Mirosul dulce de heliotrop și toate miresmele nopții.
Grădina stă nemișcată,
Beată sub lumina lunii.
Întru totul supusă parfumurilor,
Rătăcind printre visele de opium din faldurile macilor.
Felinarile licuricilor se-aprind și dispar
Sus, deasupra prospețimii aurii a bobocilor,
Jos, printre florile de ciucușoară de la picioarele mele.
Licărul lunii pe frunze și pe garduri de merișor,
Lănciile lunii pătrunzând printre tufanii bulgărilor de zăpadă.
Numai micuțele fețe ale panseluțelor sunt alerte și curioase,
Numai pisica, torcând printre trandafiri,
Scutură o ramură și întrerupe simetria modelului,
În vreme ce apa se frânge și se prelinge de pe o frunză.
Atunci sosești tu,
Și ești tăcut ca grădina,
Și alb ca florile de bărbișoară,
Și frumos ca scânteile tăcute ale licuricilor.
Oh, iubire, vezi acei nuferi portocalii?
Ei au cunoscut-o pe mama,
Dar pe cine, care-i al meu, îl vor cunoaște ei
După ce voi fi dispărut?
poezie de Amy Lowell, 1874-1925, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pisici sau poezii despre trandafiri
Zilele
... Șapte iar
Și-mi pare că-i puțin.
Și-mi mai pare c-au furat din ele
Mâțele cu fosfor pe lumini,
Stăncile cu soarta pe cișmele.
Și-am să-ncerc de-a-ndoaselea apoi
Să le-nșir pe degete-fuioare:
Sâmbătă și vinere și joi...
Noaptea printre degete mă doare.
Nu-nțeleg, părinte,
și mă mir -
Șapte sunt și câtă măcinare.
Ca uimirea lângă trandafir,
Ca lumina dintr-o lumânare.
Dacă vii cumva de sărbători,
De-ale casei noastre să-mi aduci -
Zile mari încununate-n zori
Cu frunzari de vișini și de nuci.
Ale mele tot mai mici se fac.
Ale mele tot mai des se duc,
Ca din palmă firele de mac,
Ca din codri viața de haiduc.
poezie de Ion Hadârcă din Zilele (1972)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vișine, poezii despre sărbători sau poezii despre păduri
Chiar dacă par obosit eu sunt marele mediator, al jumătăților mele
Prima teamă a fost:
nașterea mea.
Apoi... de moarte!
Maturizarea
mi-a adus frica,
de dincolo de viață.
Dincolo de poartă te întâlnești
cum nu te știai, habar n-aveai!
Atunci îți vezi:
trufia, mândria, lașitatea, ipocrizia!
N-aveam curajul să mă uit în ochii mei.
Am ridicat doar o mână, ca salut.
Eram ca-ntr-o oglindă,
cu toate gesturile mele.
În sfârșit...
eram eu cu mine!
Jumătățile mele
prinse-ntr-o luptă fără muniție
se loveau,
cu bulgări de pământ și zăpadă,
apoi răsuflând se strâmbau drăcuind,
aruncându-și deochiuri între ele...
și ne plângeam împreună
de milă.
poezie de Cristian Pop
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre naștere, poezii despre mândrie sau poezii despre lașitate
printre lebede albe și sub claruri de stele
eu aștept, nu mai vine, visul viselor mele
printre umbre de cetini, albăstrii-violete
numai lebede albe, parcă-s umbre de fete
catren de Iurie Osoianu (20 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Iurie Osoianu despre visare, citate de Iurie Osoianu despre stele, poezii despre lebede sau citate de Iurie Osoianu despre alb
Deneuve, de dragoste
Un chip închipuit, dintr-un dulce vis,
Poate-ntâlnit într-un café din Paris
Sau poate-ntr-o crêperie în Montmartre?
Sau poate lângă mormântul lui Sartre?
Chipul tău mă urmărește în métro,
Pe străzi, îmi zâmbește din vitrine, o
Imagine-nsorită de părul blond
Îmi încălzește sufletul vagabond...
În cafenea stau la masă, la soare,
Sunt asediat de vrăbii cerșetoare,
Oriunde-ntorc privirea, văd ochii tăi
Mereu, printre căzătoare flori de tei,
Printre raze de soare, umbre, printre,
Oameni, printre gânduri, printre cuvinte...
poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vrăbii, poezii despre vagabondaj, poezii despre tei, poezii despre păr blond sau poezii despre păr