Trăsneşte peste oraş

înfricoşând lumea şi aşa speriată
pe trotuarele încinse într-un brâu
fierbinte de bitum
în timp ce apa se încălzeşte sus
tunetele se abat asupra blocurilor
care stau în poziţie de drepţi
admiţând că trebuie să reziste
copacii sleiţi de puteri făceau
plecăciuni sub biciul vântului
câteva crengi au abandonat lupta
şi s-au ghemuit la sol boţind frunze
fulgerele se plimbă pe cerul
supărat şi se descarcă undeva
lumea nu ţine să vadă pe cine
a nenorocit trăsnetele dezlănţuite
ploaia bate cochet pe la geamuri
aşteaptă să-i deschidă cineva

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

cerul înnorat
fulgerele şi tunetele -
ploaia aproape

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacii si gansacii

cade-o frunza, plang copacii
insa eu sunt bucuros
zboara gastele, gansacii
printre frunze.. ce frumos!

la scurt timp dispar copacii
si apar in locul lor
crengi pe care stau gansacii
dar nu-s frunze... ele mor.

fiindca nu mai sunt copacii
gastele fug in ograda
dupa ele si gansacii
fug ca focul de zapada.

dar unde s-au dus copacii?
nu sunt frunze sa m-atinga
acum stau ascunsi gansacii
fiindc-a inceput sa ninga.

dimineata.. nu-s copacii
dar mareti in locul lor
de se mira si gansacii
ceata cavalerilor.

inalti cum erau copacii
albi ca ingerii din cer
nu vor a iesi gansacii
insa eu sa vina.. sper.

ca sa vada ca copacii
peste crengi lumina au
mai mareti decat gansacii
care mult se laudau.

insa ce au fost copacii
vor mai fi ca-n orice an
si vor rascoli gansacii
orice frunza orice ram.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia aleargă

pe la geamuri se scurge
ca un dans flamenco
castanietele imprimă ritmul
eu mă strecor lângă tine
eşti rece şi frumoasă
ca o ploaie de vară
degetele tale se plimbă
în paşi de dans pe spatele meu
îţi ascunzi nasul pe gât
copacii bat în geam pe ritm
de step
gândul se duce ca un fum
asuprit de sărut
ascultăm ploaia în pat pitiţi
ropotul ploii este un fel de muzică
trebuie să o auzi ca să o îndrăgeşti

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara ascultă

rock la stetoscop cu ochii
pe jumătate închişi
pe jumătate deschişi spre altă
lume nebună şi vicioasă
apoi aude un foşnet în stetoscop
bate o inimă şi aşteaptă
pe cineva să-i deschidă uşa
sufletului plecat cu dorul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

vara la final -
vântul plimbă câteva
frunze galbene

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

îndoiala

stau între două lumi
cred că aş putea pleca
la primul anevrism cerebral
să părăsesc lumea
să nu plec aşa grăbit
un echilibru fragil într-o bă
taie de inimă
trebuie să re
vin în lumea asta bună
sau rea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ar spune lumea?

Ce-ar spune lumea, tot mai tunsă şi mai pustie,
Dacă într-o zi, pe neaşteptate, dintr-o extremă fantezie,
Mi-aş vopsi părul în nuanţe de alb şi violet,
Purtând un vechi peplum grecesc şi-n loc de ac de păr, cochet,
O coroniţă de iasomie şi floricele de nu mă uita,
Dac-aş cânta pe străzi acompaniata de viori – tra-la-la –
Sau mi-aş recita versurile-n prin pieţe-n gura mare, frust,
Eliberată de căluşul comunului bun gust?

Ar veni oare să mă vadă, umplând trotuarele?
M-ar arde cum a ars odinioară vrăjitoarele?
Ar bate clopotele de liturghie?

Mă gândesc la asta şi mă ia, aşa, un fel de veselie.

poezie de Alfonsina Storni, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp în amurg

Pe strada cu dale a vechilor paşi,
Trec umbre grăbite, cu gol în priviri,
Iar ploaia îndeamnă copacii golaşi,
Cu lacrimi de frunze, să-şi plângă-amintiri.

Şi cad, se adună pe dale, şuvoi,
Pe urme lăsate-ntr-un alt anotimp
De suflete care, de mână, în doi,
Păşeau neştiind ce-i amurgul în timp.

Se scurg amintirile-n frunze şiroi
Prin ploaia ce lasă copacii golaşi
Sub cerul de toamnă în care doar noi
Mai trecem pe dalele vechilor paşi.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfozele pumnului

încălţări
prea multe încălţări
când am mers eu atâta nu pot să îmi dau seama
dar din şireturi pot să
înfăşor într-un cocon
lumea şi s-o stropesc cu spirt

undeva eu întins

ia!
bate în sfârşit cineva la uşă
parcă bate toaca în hău pe hol
sau aşa aud eu

ştiu
de la o vreme
stau prea departe în casă

gata!
a venit până la urmă cine trebuia să vină
cu un termometru luuuuuuuuuuung la subraţ
şi cu ochelari pe nas
cu o mulţime de ochelari pe nas
înfige acul (dragul de ac)
ce este debandada asta de roşu la tine în vene?

zâmbeşte larg în timp ce
mă striveşte un bulb imens de vată

poezie de Ştefan Ciobanu
Adăugat de Ştefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele s-au scurs

pe copacii din faţa casei tale
lumea se uita la fereastra
unde stătea o muşcată cu flori
roşii cum sunt buzele vă pot
explica în câteva poezii scrise
pe scoarţa pomilor fericiţi

copacii arată ca brazii de crăciun
stelele strălucesc ca diamantele
furate din adâncuri să aibă propriul
răsărit când ieşi la geam să zâmbeşti

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine valul

neanunţat şi ne duce cu el
în ţările calde cu nisipul auriu
şi rechini la mal în apa mică
trece pe sub noi sau peste noi
perie pământul boţit ca o gură
de babă ştirbă sau de moşneag
care se ţine băţos de toiag
vine valul şi toată lumea aşteaptă
în genunchi să treacă apa în şuviţe
de fuior groase cât degetele
copiilor care bat toba de tinichea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

în ochii mamei -
ploaia spală câteva
frunze de salcâm

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătălia s-a sfârşit...

Bătălia s-a sfârşit, soldatul
rămas pitulat într-o mască
Undeva departe pământul geme
Gata să urle, gata să nască.

Deasupra cerul gol şi soarele
În jur câmpul gol şi morţii
Sufletele lor stau drepţi şi aşteaptă
Să intre-n rai în faţa porţii.

Soldatul din mască vede o floare
Şi vesel şi-o pune după ureche
Ce mândră, ce pură e lumea
Ce rea, ce urâtă, ce veche

Bătălia s-a sfârşit, soldatul
Ridică fruntea să vadă iarba
Ţiuie-un glonţ rătăcit
Şi-i sfărâmă tâmpla şi barba
Deasupra cerul gol şi soarele
În jur câmpul zdrobit de obuze
În mască soldatul nu mai are
Nici ochi să vadă, nici buze.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri scrise de un urs cu creierul foarte mic

Lunea, când soarele-i fierbinte
O întrebare-n cap îmi tot revine:
"E-adevărat, spuneţi-mi în câteva cuvinte,
Că cine este ce şi ce e cine?"

Marţea, când e lapoviţă şi ninge, iar ceru-i gri
Şi-n broasca minţii mele se blochează cheia,
Mi-e tare greu să mai pot clar desluşi
Dacă-aceia-s aceştia ori aceştia-s aceia.

Miercurea, când cerul e de-un bleu curat,
Şi stau degeaba, şi nimeni nu-i cu mine,
Uneori mă-întreb dacă-i adevărat
Că cine este care şi care este cine.

Joia, când pe străzi deja-i îngheţ şi zloată,
Iar bruma sclipeşte-n ultimele frunze de gutui,
Este foarte complicat pentru cineva să vadă
Ale cui sunt toate-acestea – sau acestea ale cui.

poezie de A.A. Milne din Winnie the Pooh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postumă

Lumea se teme. Lumea tremură
Doar un soare sleit
Atinge strugurii de septembrie.

Lumea se teme. Lumea aşteaptă.
Ce să-i spui ca s-o linişteşti?
Umbra se strânge încet.

Şi ce-are a face că noi cântăm!
Alte glasuri, năclăite, o-mbată;
Nu e de-ajuns pentru a îneca timpul.

Ea freamătă, c-o spumă pe buze.
Umbra vine să-i chircească tâmplele.
Lumea se teme. Lumea aşteaptă.

poezie clasică de Jules Romains din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa destinului nu trebuie să stai doar în poziţie de drepţi. Uneori, se impune chiar să-i mai frigi câte o directă la figură.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine?

Cine-n lumea asta are
Aşa sol şi-aşa subsol
Şi importă grâu şi sare,
Lapte, carne şi petrol?

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă voi spune un lucru care vă va îmbogăţi pentru totdeauna. Sunt două lupte pe care trebuie să le duci, lupta cu lumea interioară şi lupta cu lumea exterioară... trebuie să creezi un contact intenţionat între aceste două lumi, după care poţi cristaliza informaţia din cea de-a treia lume, lumea sufletului.

citat clasic din George Ivanovitch Gurdjieff
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

zmeu abandonat
în bătaia vântului -
motan la pândă

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

câteva frunze
s-au pitit
în cutia poştală
aşteptând
o scrisoare

gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!