Crăciun cu mine...
Te du tristețe, lacrimă de ceară, oprește-ți hoinăreala între gene și lasă-mi bucuria înspre seară să îmi pătrundă-n suflet și în vene!
Vin Sărbătorile, prilej de veselie și-n cuibul meu, de-atâta vreme-i jale și plâng secundele în poezie, agonizând în puncte cardinale...
Mai scotocesc prin amintiri... albumul s-a-ngălbenit de toamnele pribege... nu-i nimeni să-i modifice parfumul și de mirosul dezolant să mă dezlege...
De-ar mirosi a cetină în casă, poate s-ar mai schimba un pic decorul, dar bradul e în vis pe unde lasă doar năluciri ce-mbracă incolorul...
Un Moș Crăciun cam zdrențuit de vreme zâmbește dintr-un ochi într-o grimasă și parcă îl aud cum iarăși geme, că-i singur de Crăciun la mine-n casă...
Doar într-un colț de suflet, parcă strigă un rest de bucurie temătoare, cu ultima-i putere mă obligă să plec la colindat pe țărm de mare...
M-așteaptă pescărușii, marea-și cerne, ca-n fiecare iarnă dor de vară, îngenunchez și valul și-l așterne pe pustinicia mea atât de-amară...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre bucurie
- poezii despre brazi
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre sărbători
- poezii despre suflet
Citate similare
Taine
La mine-n suflet se-nfiripă șoapte, pe-alocuri înfloresc bătrâni salcâmi
Și clipele se fac uitate, din muguri albi, tăceri și visuri scrum
La mine-n suflet e o nostalgie și-un dor tăcut de răsărit pribeag
Când lumi se prăbușec în apă vie, simțim atât de lesne și de vag.
La mine-n suflet e pe-alocuri grabă, cu pașii mici las urme prin hazard
Și numai câteodată sting orgolii, și-mi ești atât de primitor și drag.
M-aș lumina de gânduri printre clipe și pe sub gene lungi aș înnopta
Unde adorm tăcerile nespuse și unde pot în liniste uita.
La mine-n suflet e război și-s temeri, le-am strâns în pumnii mici cu un fior
Atât de diferiți și totuși gemeni, înmărmuriți de glasul unui dor.
La mine-n suflet azi e primăvară, mâine-s capricii fară echivoc
Și nu-i mai bine oare când te-apropii, să prindem fericirea de mijloc?
Îti dau și ție o ispită, pot numai pe furiș s-o prind de soare
Și doar muscând din valul de păcate, să-i furi trecutului o sărutare.
La mine-n suflet e aglomerație. Stau într-un colț străini frumoși și reci
Nu știu că i-am primit cu stăruință, doar ca să-mi treci.
Mi-aș cere parcă și iertare, dar nu m-aud de zgomot egoist
Și parcă bucuria-i știrbă de emoție, zâmbește trist.
Îi pun zorzoane, măști și chipuri, m-ascund mai abitir de mine
Dar totuși recunosc în sine-mi:
La mine-n suflet încă-i despre tine...
poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre lumină, poezii despre trecut, poezii despre sărut sau poezii despre somn
Dintr-un crăciun cu ghiocei și lună plină
un mugur de liliac zâmbește
în timp ce doi pisoiași se joacă cu stelele
ca și cum lumea nu e mai mare
decât un fotoliu într-o bucătărie
îmi las mâna să judece un moț de căciulă roșie
ca pe o nadă pentru lăbuțe iscusite de motănel
și mă simt numai copt pentru funcția de bunic
exersez într-un colț de bucurie
precum un moș crăciun începător
amestecul de primăvară și sărbători de iarnă
ca pe un viitor patent de amintire
ca pe un acord între fulgi și flori de zarzăr
iar dincolo de cerul acesta frumos și înflorit
o crăiasă suferă de gaură în inimă
suspină după un pic de nea
cât a aduce înapoi omul de zăpadă
cu tot cu nasul lui roșu
ca de moș crăciun
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre roșu, poezii despre flori, poezii despre zăpadă, poezii despre zarzări, poezii despre viitor sau poezii despre stele
Să fiu doar poezie
Ce-i trupu-acesta ce vibrează la orice-atingere de vânt,
Când poezia-n mine-i trează și înflorește în cuvânt,
Decât o mare prea adâncă, sau un ocean de amintiri
Când val și țărm, pe-un colț de stâncă, strivesc albaștri trandafiri?
În mine-arcașii stau la pândă, dar nu-s la locul potrivit,
Când lupi cu gura lor flămândă, așteaptă,-n casă, să-i invit.
Nu știu să mă feresc de iarnă și nici de lupi nu mă feresc,
În stânga mea, printr-o lucarnă, albastru, ochii mei privesc.
Când toamna-mi desfrunzește glasul și în tăceri mă învelesc,
Eu am sub piele-ntreg parnasul și în poem mă răstignesc.
Și nu mi-e teamă de-ntuneric și nici zăpezile n-ating
Lăcașul meu atât de sferic și peste mine, macii ning.
Pe fruntea-mi, flori de sânziene, cu-amarul lor mă lecuiesc,
Când se strecoară pe sub gene o lacrimă. Și-n zori tânjesc,
Ca trupu-acesta ce învie la orice-atingere de vânt,
Să fie doar o poezie, ce nu se stinge în mormânt.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre albastru, poezii despre vânt, poezii despre trandafiri, poezii despre stânci sau poezii despre ochi
Un Crăciun în doi
O nefericire atât de mare, deși e Nașterea ta, Doamne.
Un Crin uitat într-un glob de sticlă...
Suntem mai singuri ca oricând, suntem mai triști,
Deși sărbătorile se fac în familie, noi suntem aparent fericiți.
Ca un Crăciun în doi, nimic nu poate fi.
E bucurie-n casă când copii sunt la masă,
E bucurie-n suflet când sunt ei cu suflet mare,
Dar poate fii nemărginitătristețe
Când sufletul doare.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre nefericire, poezii despre naștere, poezii despre fericire, poezii despre familie sau poezii despre crini
Moș Crăciun cu plete dalbe
Moș Crăciun cu plete albe
Moș Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeți.
Și aduce daruri multe
La fetițe și băieți
Moș Crăciun, Moș Crăciun
Din bătrâni se povestește
Că-n toți anii negreșit
Moș Crăciun pribeag sosește
Niciodată n-a lipsit.
Moș Crăciun, Moș Crăciun
Noi am fost cuminți tot anul
Și miloși am fost mereu
Și în fiecare seară
Ne-am rugat la Dumnezeu
Moș Craciun, Moș Craciun.
Moș Crăciun cu plete dalbe
Încotro vrei s-o apuci?
Ți-aș cânta florile dalbe
De la noi să nu te duci.
Moș Crăciun, Moș Crăciun.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre seară, poezii despre religie, poezii despre păr alb, poezii despre păr sau poezii despre muzică
De Crăciun
am lacrimi pe suflet și sunt trist
frigul îmi taie răsuflarea
tremur
singurătatea rupe din mine
puțin câte puțin și
nu înțeleg multe lucruri
aud liniștea cum cotrobăie
prin clopot
dincolo de lumea mea
un Dumnezeu se descompune în colinde
îngerii se adună în cerc
doar eu îngenunchez pe durere
și aștept
cineva îmi umblă prin suflet
e mama
o strig
dar
nu spune nimic...
durerea topită în lumina unei lumânări
se întinde peste tot
nu-i nimic
într- o bună zi mă voi întâlni cu Dumnezeu
și-l voi întreba despre mama
știu că în așteptarea asta
la o distanță de o lacrimă
sunt doar eu
... și o dorință
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre Crăciun, poezii despre îngeri, poezii despre singurătate sau poezii despre mamă
De Ajun...
Într-o seară de Ajun
Auzeam, de la fereastră,
Sania lui Moș Crăciun
Ce umbla din casă-n casă.
Am fugit direct la poartă
Să-l aștept cum se cuvine,
Dar uitai să-ncalț o gheată
Și să pun jujeu la căine.
Când să dau mâna cu Moșul
Și să-i spun o poezie,
Ieși pe sub gard Fălosul
Și-l mușcă pe Moș de mână!
Renii, speriați, nervoși
Au luat-o la sănătoasa,
Iar Fălosul bucuros
Mi-aducea, din casă, gheata.
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre săniuș, poezii despre sperieturi, citate de Aneta Timplaru Horghidan despre poezie sau poezii despre Moș Crăciun
Un gând de-al tău
Așteaptă cetina s-o-mbrac în straie
De sărbătoare, dar ce sărbătoare!
De unul singur, între cer și mare
Și ce tăcere este în odaie!
Am mai găsit o nucă argintie
Și un coșar cu lacrimi de cenușă,
Colindătorii sunt deja la ușă
Și ce departe ești copilărie!
O stea în patru colțuri mai răsare
În haină de hârtie creponată,
E tristă și puțin decolorată
Și cât de tare vârful lipsă doare!
O lacrimă de sticlă-n cuib de vată
Își face loc prin amintiri de ceară,
Îmi intră-n casă frigul de afară
Și ce mi-e dor de bradul de-altădată!
Nu mai miroase-a cozonaci și-a pâine-
Crăciunul ăsta doare cât o rană,
E-atâta dezolanță subterană
Și nu-s nici azi și nu voi fi nici mâine.
M-or troieni zăpezile eterne
Într-un poem de noapte muribundă
Și poate dintre stele-o să-mi răspundă
Un gând de-al tău, în iarna ce mă cerne.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație sau poezii despre prezent
Eu calc la fel ca noaptea pe tăceri...
Mai trece-un azi la fel ca și un ieri, nimic nu iese din banal... vreun pas... eu calc la fel ca noaptea pe tăceri și-n mine nu mai strigă niciun glas...
Pe treptele singurătății din amurg coboară anii grei fără reper, spre-o destinație unde concurg aceleași gânduri în veșmântul pauper...
Mi-au împietrit pe brațe rugi spre cer și-n palme nu mai pot să țin măcar un vis, rânjește într-un colț un rinocer și mușcă din poemul interzis...
Și-mi sângerează muza-n verde crud, rămas prin vene când mai poezeam pe malul mării unde-acum aud doar scâncetele dușilor din neam...
Nu e tristețe, lacrimi nu mai sunt... e-o dezertare chiar din eu-l meu și-apostazia nu mai pot s-o-nfrunt, acum, când mă tot strigă Dumnezeu...
E drumul tot mai greu chiar și spre rai, când nu mai știi pe un' s-o iei pe la răscruci și când la vamă n-ai un ort să dai și te împiedici de torturi și cruci...
Și m-aș întoarce să mai scriu ceva pe pragul dintre lacrimă și-alint, dar nu mai este nimeni să mă vrea și vlagă nu mai am ca să mă mint...
Mai vine-o dimineață-n care plec și mă întorc de unde am plecat, același splin mă-ndeamnă la înec, dar marea e de neînduplecat...
Amarul meu nu-i e pe plac și-mi spune c-ar vrea din mine-o poezie-anume...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde sau poezii despre vamă
Eu calc la fel ca noaptea pe tăceri...
Mai trece-un azi la fel ca și un ieri, nimic nu iese din banal... vreun pas...
eu calc la fel ca noaptea pe tăceri și-n mine nu mai strigă niciun glas...
Pe treptele singurătății din amurg coboară anii grei fără reper,
spre-o destinație unde concurg aceleași gânduri în veșmântul pauper...
Mi-au împietrit pe brațe rugi spre cer și-n palme nu mai pot să țin măcar un vis,
rânjește într-un colț un rinocer și mușcă din poemul interzis...
Și-mi sângerează muza-n verde crud, rămas prin vene când mai poezeam
pe malul mării unde-acum aud doar scâncetele dușilor din neam...
Nu e tristețe, lacrimi nu mai sunt... e-o dezertare chiar din eu-l meu
și-apostazia nu mai pot s-o-nfrunt, acum, când mă tot strigă Dumnezeu...
E drumul tot mai greu chiar și spre rai, când nu mai știi pe un' s-o iei pe la răscruci
și când la vamă n-ai un ort să dai și te împiedici de torturi și cruci...
Și m-aș întoarce să mai scriu ceva pe pragul dintre lacrimă și-alint,
dar nu mai este nimeni să mă vrea și vlagă nu mai am ca să mă mint...
Mai vine-o dimineață-n care plec și mă întorc de unde am plecat,
același splin mă-ndeamnă la înec, dar marea e de neînduplecat...
Amarul meu nu-i e pe plac și-mi spune c-ar vrea din mine-o poezie-anume...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Crăciun
De Crăciun vom fi noi,
suflet, trup, zăpezi moi;
diafane priviri îmi vei da din prelingeri
și-n plutirea fragilă, albul zbor printre îngeri!
De Crăciun vom fi doi,
suflet, trup într-un noi;
pulsul inimii tale îmi va fi Dumnezeu,
de Crăciun de-i vestire, mă voi naște și eu!
poezie de Aurel Petre (25 decembrie 2020)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre trup și suflet, poezii despre puls sau poezii despre inimă
Moș Crăciun
vine Moș Crăciun și-n grabă
spune: am cam multă treabă
datorii către buget
adunate la pachet
impozit pentru mașină
pentru casă și grădină
și-ncă o asigurare
dacă Dumnezeu dă ploaie
internet e de plătit
gazul și un bec pălit
Moș Crăciun asigurat
i-au rămas bani si de brad
și-ntr-o ultimă-ncercare
împarte la fiecare
din puțin ce i-a rămas
câte-un dar la mic popas!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre asigurări, poezii despre ploaie, poezii despre plată, poezii despre internet, poezii despre buget, poezii despre becuri sau poezii despre bani
Doar versul meu
Și tu ți-ai ridicat un zid de ceață,
Să nu te mai găsesc, să-ți cer un munte.
Știi, mi-ai promis, cândva, o dimineață
Cu norii așezându-se pe frunte.
Nu mai ajung la cer, că cer nu este-
L-ai confiscat cu lună și cu stele.
Eu cum să mai ajung acum pe creste,
Când aripile-mi plâng între atele?
Și crește-n mine un deșert de moarte,
Îmi mor poemele de-atâta sete,
Morgane-și scriu delirul pe pancarte
Și mă îmbie-n haine violete.
Și eu alerg nebună printre dune
Și strig, ecoul să te regăsească,
Dintre tăceri, în mine, să te-adune
Și cu iubirea mea să te lovească.
Să te trezești și să alergi prin mine!
Prin vene nu mai curge nicio vară
Și primăvara geme în ruine
Și orice anotimp e o povară.
Nu te mai chem, am obosit, iubite
Doar versul meu, o toamnă-o să-ți recite.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre iubire, poezii despre versuri, poezii despre promisiuni sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
De Crăciun...
Moș Crăciun în pragul nopții,
Petrecând pe rând nămeții,
A plecat cu bucurie,
Către visele zglobii,
Să împartă de Crăciun
Saci cu daruri minunate,
La bătrâni, părinți, copii.
Gerul nu-i poate opri
Renii ce văzduhul taie,
Cu coarnele lor de-argint
Și colindele ce cad
La ferestrele-înstelate,
Și-n căsuțele curate,
Cu brazi mândri împodobiți.
Înhămând la sănioară
Bucuria dărniciei,
Moș Crăciun de fericirea
Celor care îl așteaptă,
Prinde Oda bucuriei
Ce se înalță către ceruri,
De Crăciun în Sânta noapte
Dar și pacea ei divină.
poezie de Valeria Mahok (17 decembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre ger, poezii despre pace, poezii despre mândrie sau poezii despre generozitate
Doar noaptea...
Noaptea-și cerne liniști sacre prin unghere neștiute,
Niciun gând nu se strecoară, umbra nopții s-o atingă.
Numai gândurile mele strigă vrute și nevrute
Și nu-i nimeni să le-audă și neliniștea să-mi stingă.
Picură câte-o-ntrebare, ca un trăsnet în furtună,
Să m-ascund de mine, Doamne, poate îmi arăți pe unde!
Mă găsește nebunia pe oriunde și m-adună
În căușul palmei sale, pân' la oase mă pătrunde.
M-aș refugia în basme, sau într-un poem de vară,
Dar am lanțuri la picioare, în coșmaruri ghemuită.
Port singurătatea nopții, peste tot, ca o povară
Și nu-i nimeni, dimineața, înspre mine s-o trimită.
Am uitat să cânt din frunză, zorii să-i aduc pe frunte,
Nu mai știu gustul iubirii și să înfloresc mi-e teamă.
Stau la pândă ochii nopții, răsăritul să înfrunte
Și-i atâta noapte-n mine și doar noaptea mă mai cheamă.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre picioare sau poezii despre nebunie
Dorul de casă...
Oraș frumos, București,
Capitala țării ești.
Dar în fiecare zi, tu
Bucăți, îmi faci sufletu'.
Și când seara se lasă,
Îmi e dor de casă.
Nu prea am bănuit eu,
Cât o să-mi fie de greu.
Aici, nu ești ca acasă,
Când stai cu ai tăi la masă.
Dar singură mă consolez
În viață, ceva să realizez.
De părinți, mi se face dor
Și atunci simt că mor.
Asta se întâmplă cam mereu,
În rest, sunt bine eu...
Galați, de tine nu am uitat,
Te port în suflet, necondiționat.
Niciodată nu mă lasă
Dorul, de-a mea casă.
Pentru mulți, nu însemni nimic,
Te văd doar un oraș mic.
Eu de aici, departe am plecat,
Totul în urmă, am lăsat.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 ianuarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre țări, poezii despre viață, poezii despre oraș sau poezii despre frumusețe
De acolo, din nori, Moș Crăciun îi privește și inima i se umple de bucurie. Drumul până aici a fost presărat cu peripeții. Dar parcă are însemnătate ceva de vreme ce aduci veselie și voie bună unor copilași atât de frumoși, atât de înțelepți și de cuminți ca Vasilică?
Emilia Plugaru în Desaga cu fulgi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre înțelepciune
- citate despre nori
- citate despre inimă
- citate despre frumusețe
- citate despre copilărie
- citate despre bucurie
- citate despre Moș Crăciun
- citate despre Crăciun
Dorință de Crăciun
Azi, Tristețe, îți cer un concediu banal,
Martoră vreau să fiu la acest carnaval,
Cu lumini de Crăciun, cu steluțe în brad,
Să privesc inocent cum zăpezile cad!
Mi-aș dori să mă-ntorc la copilul ce-am fost,
Un colind de Crăciun să învăț pe de rost.
Prin vecini să colind, obicei strămoșesc,
Un cadou de la Moș mi-aș dori să primesc!
Să fiu iarăși un prunc, de părinți alintat,
Vreau să uit că, demult Ei la Cer au plecat...
Să visez, să dansez, să mă bucur aș vrea
Că Iubirea a vrut iar cu mine să stea!
Hai, Tristețe, nu-i greu, ca, o dată pe an,
Să te bucuri și tu, să îți faci un alt plan!
Pleacă-n lume, te rog, doar atât îți mai spun
Și ne lasă pe toți fericiți de Crăciun!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre copilărie, poezii despre învățătură sau poezii despre vecini
Plec, dar fără rădăcină...
Te las mare fără mine, mi-o fi dor până la sânge,
Sufletul s-a-nchis în toamne, inima în ierni s-o frânge.
O să-mi fie poezia ca o lacrimă amară,
Mă dă viața, înc-o dată, din grădina ei, afară.
Plec cu ploile pe frunte, rămân amintiri pe stradă,
Un suspin pe un perete, va striga ca să mă vadă.
Îmi voi săruta podeaua, fiecare colț din casă.
Ce-aș rămâne-acasă, Doamne, însă viața nu mă lasă!
Ce să iau din toată viața, ce s-arunc, Doamne, din mine?
'S patruzeci de ani în ziduri, rămân multe, iau puține.
Mult voi bântui lăcașul unde am crescut poveste,
Chiar de voi lăsa în urmă tot ce-a fost și nu mai este.
Și mă duc în lumea mare, să-mi pierd urma, să le fie
Lor, dușmanilor, mai bine, fără vers în poezie.
Să bârfească pe la colțuri, și veninul să îl verse,
Să se-nece în minciuna ce le curge în averse.
Casa mea, ca o grădină, să nu mă încarci cu vină,
Că te las pe mâini străine. Plec, dar fără rădăcină.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre sânge
Uite, vine Moș Crăciun
Prin nămeți, în fapt de seară,
A plecat către oraș
Moș Crăciun c-un iepuraș
Înhămat la sănioară.
Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul crește...
Cu urechile ciulite
Iepurașul se grăbește.
Uite-o casă colo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Moșul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate:
- Bună seara, bună seara!
Iaca, vin cu sănioara
Și cu daruri proaspete.
Bucuroși de oaspete?
- Bucuroși, bucuroși,
Strigă glasuri de copii.
Moșule, de unde vii?
- Iaca, vin din moși-strămoși,
Încărcat cu jucării!
Noapte rece și albastră.
Ies copiii la fereastră,
Să se uite cum coboară,
Prin troianul uriaș,
Moș Crăciun c-un iepuraș
Înhămat la sănioară.
poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre iepuri, poezii despre văi sau poezii despre urechi