Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Visele orașului

visează-acum orașul
vise
născute din Durere sau
din Bucurie,
căci și una,
și cealaltă visează...
Senină,
Bucuria vrea să zămislească prunci...
care să-i semene,
în vreme ce Durerea,
chimonosită de atâtea chinuri,
să nască vrea
prunci mai frumoși decât amara-i fată...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cu ce mai semăn?

privește-mă
sunt grija părintească
am fost un munte
de iubire
în care prunci să crească
în nopți cu vise
și dimineți cu soare
o viață de copil
din care dragostea
nicicând nu moare

strivită-n lăcomii
și goană după bani
cu prunci
de care azi mă despart ani
sunt doar o umbră
fără de seri
și fără dimineți
în care prunci mai mor
curmându-și vieți
cuprinși de disperare
și de dor

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Durere nerostită

Unii-și clădesc palate și imperii,
Alții trăiesc în lacrimi și-n mizerii,
Pe unii, pe când banii-i înconjoară,
Mulți viețuiesc în noaptea de afară.

Alții cerșesc și boala îi învinge,
Cureaua sărăciei mult îi strânge.
Și ar munci, căci cât e de departe
Și cât de crudă, mult râvnita moarte!

Li-i sufletul o pâine coaptă-n vatră
Și pregătit la prunci să se împartă.
Desculți, în haine rupte și sărmani,
Se luptă zilnic pentru-un pumn de bani.

Că le e foame sau n-au ce-mbrăca,
Că sete li-i, ce rost a-i întreba?!
Pe străzi și în canale viețuiesc
Dar prunci și frați și neamuri își iubesc.

Mai varsă, Doamne,-o lacrimă divină!
În vis durerea vieții le-o alină!
Pe umerii împovorați apasă
Blestemul, plânsul și-o durere crasă...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Heinrich Heine

vrea să am câțiva copaci frumoși în fața ușii și dacă bunul Dumnezeu vrea să mă fericească pe deplin, atunci îmi va acorda bucuria de a vedea șase sau șapte din dușmanii mei spânzurați de acești copaci. După moartea lor, cu o inimă plină de compasiune, le voi ierta tot răul pe care mi l-au făcut în timpul vieții. Da, trebuie să-i iertăm pe dușmanii noștri, dar nu înainte de a-i vedea spânzurați. Nu sunt răzbunător. Aș vrea să-mi iubesc dușmanii. Dar nu-i pot iubi înainte de a mă fi răzbunat. Abia atunci inima mea se deschide pentru ei. Atâta vreme cât nu te răzbuni, amărăciunea persistă în inimă.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Voce: Michelle Rosenberg
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Ncio pasiune nu poate fi supusă, cu atât mai puțin cea care se naște din durere: căci este trufașă și nu îngăduie nici un leac. De aceea este mai bine o învingi decât să o înșeli: căci durerea care e înșelată și îndepărtată cu plăceri și ocupații se înalță din nou și, la vreme de liniște, cu mai mult avânt se repede muște;în schimb, atunci când durerea a dat înapoi în fața rațiunii, se potolește pentru totdeauna.

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Butler Yeats

Mi-aș vrea veșmântul rupt din cerul pur

Mi-aș vrea veșmântul rupt din cerul pur,
Țesut din aur și argint și umbre,
Tivit cu soare, noapte și azur,
Și cu paing de raze și penumbre,
Și la picioare-aș vrea să ți-l aștern,
Dar sunt sărac - și nu am decât vise!
Să calci ușor când visele se cern,
Căci calci pe vise - și pot fi ucise!

poezie celebră de din Vântul printre trestii (1899)
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil originalul în limba engleză.
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă, catalană, portugheză, italiană, germană, rusă și arabă.
cumpărăturiCartea "Irish Folk and Fairy Tales Hardcover" de William Butler Yeats este disponibilă pentru comandă online la 53.99 lei.
Rodica Nicoleta Ion

Copiii străzii - prunci orfani

Bastarzi de vis, bastarzi de toate,
Încununați de ne-cuvinte,
Cine iubirea sa le poarte
În sanctuar de oseminte?!

Cine mângâie tăcerea
Atâtor răni?! Cine poată?!
În genocidul neființei
Doarme a lumii-ntreagă sloată...

Pământul, leagăn de durere,
Le-a fost o viață așternut,
Sărmani ai epocii moderne...
Ei n-au avut un început!

Sentința lor le fuse dată
De a șe naște în neant
Și în mizerie deodată...
Cu lacrima s-au conjugat!

Flămânzi, murdari, prin serpentine
De chinuri și de nefiresc,
Ori trist uitându-se la mine,
Adesea, Doamne, îi găsesc...

Le-aș da fărâmă de lummină,
În gând credință, în ochi rugi,
Căci ei sunt bulgării de aur,
Iar noi, cei mulți, rămânem stânci...

Copiii străzii, prunci orfani
Purtând poveri prea greu de dus.
Ei cer un zâmbet, nu vor bani...
Voi mângâiați-i cu-n surâs,
Fiindcă sunt prunci ai lui Iisus.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Copiii străzii - prunci orfani

Bastarzi de vis, bastarzi de toate,
Încununați de ne-cuvinte,
Cine iubirea le poarte
În sanctuar de oseminte?!

Cine mângâie tăcerea
Atâtor răni?! Cine poată?!
În genocidul neființei
Doarme a lumii-ntreagă sloată...

Pământul, leagăn de durere,
Le-a fost o viață așternut,
Sărmani ai epocii moderne...
Ei n-au avut un început!

Sentința lor le fuse dată
De a se naște în neant
Și în mizerie deodată...
Cu lacrima s-au conjugat!

Flămânzi, murdari, prin serpentine
De chinuri și de nefiresc,
Ori trist uitându-se la mine,
Adesea, Doamne, îi găsesc...

Le-aș da fărâmă de lumină,
În gând credință, în ochi rugi,
Căci ei sunt bulgării de aur,
Iar noi, cei mulți, rămânem stânci...

Copiii străzii, prunci orfani
Purtând poveri prea greu de dus.
Ei cer un zâmbet, nu vor bani...
Voi mângâiați-i cu-n surâs,
Fiindcă sunt prunci ai lui Iisus.

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea să fiu

vrea să fiu un sfeșnic
Mereu te veghez,
Să fii cu mine veșnic...
vrea să mă visezi!

vrea să fiu o stea
Pe care o privești,
Întreaga viața ta
Aș vre mă iubești.

vrea să fiu ape
Care tu le bei,
vrea să-mi fii aproape
Mereu în ochii mei.

vrea să fiu cocorul
Ce-n toamnă îl petreci,
Să nu-mi continui zborul
Din pragul lumii reci.

vrea să fiu albina
Pe care o admiri,
vrea să fiu grădina
Ta cu trandafiri.

vrea să fiu o stea
S-răsar de după nori...
Ce multe, multe-aș vrea
O viață în culori!

vrea să fiu un soare
După cum și ești,
vrea să fiu o floare,
vrea să mă iubești!

vrea să fiu gherghina
Pe care o miroși,
vrea să fiu lumina
În ochii tăi frumoși!

poezie de (februarie 2005)
Adăugat de Diana EnachiiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

TE IUBESC! (?) Ce cuvânt mare! Unii oameni (ceilalți, nu noi), îl folosesc doar ca pe o jucărie Feng-shui, viu colorată, din cele pentru prunci; pentru prunci care încă nu disting chipurile oamenilor, ci sunt atrași de magia culorii și a clinchetului!

aforism de (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

E plânsul meu...

Din leagăn, primul grai
A fost un plans.
Dar nu știam atunci
De rostul lui,
De dor,
De bucurie.
Era doar plâns
Nevinovat de prunci.
L-am luat cu noi
Și în copilărie.
Și-am plâns cu el
Dureri și bucurii,
Am învelit
Cuvinte de ocară.
L-am pus peste durerea
De copii,
Ne-am ajutat de el
Să nu ne doară.
Dar am crescut
Și plânsul l-am lăsat.
Din fală, din mândrie
Sau rușine.
Și-atâtea clipe trec...
Neîncetat,
Când trebuie plângi,
Cînd simți c-așa îți vine.
Eu mi-am ascuns durerea
În cuvânt.
În el ascund
Și stropi de bucurie.
E plânsul meu,
Și pot -l plâng
Fără ca lacrima știe.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Ce mult aș vrea...

vrea să-mi amintesc
De căldura din pântec,
vrea iar cresc
Sub dulcele tău cântec,
Inimă, te-ai rupt în două,
Și ai creat o viață nouă.

vrea iar o mângâiere
Și îmi vorbești întruna.
vrea s-aud în tăcere
Cum inimile bat ca una.
vrea să te țin de mână,
Un pupic de noapte bună.

vrea să te joci cu mine
Și mă alini când doare,
Să îmi spui c-o fie bine,
Să mă strângi în brațe tare.
vrea tot ce e mai simplu
Și nu mai treacă timpul.

vrea la pieptul tău stau,
Să mă simt în siguranță,
vrea o floare îți dau,
Iar tu o păstrezi o viață.
vrea să aud râsul dulce
La fel de sfânt precum o cruce.

vrea sa mă duci la școală
Și mă ajuți la teme
vrea pe o foaie albă
Să te desenez o vreme.
vrea iar îmi gătești,
Arome dulci, copilărești.

vrea să mai văd cerul
În ochii tai, vad și marea.
vrea să văd în ei reperul,
Calea mea și îndrumarea.
vrea să nu mai plec de acasă,
Căci doru-i greu și mă apasă.

Cât aș vrea, cât mi-aș dori
Timpul... îl pot opri
Sau, măcar, aș vrea să pot
Până în pântec mă întorc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Extrasă

din durere o doamnă
cu un gel miraculos
poate joace și bowling
dacă ar vrea
dar nu vrea deși poate
se
poate extrage câteva rotunjimi
pentru impresii adăugăm
linii cu o cariocă
mai șterg din durerea ei
pentru că îi place bowling
- ul
întotdeauna și-a dorit joace popice
e sportul ei preferat
o desenez extrasă
din durere (?!) cu markerul

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Topîrceanu

Populară

Ah, războiul blestemat
Câte văduve-a lăsat
În durere – și câți prunci
Au rămas orfani de-atunci!

Dar când stai te gândești,
Toate cele pământești
Sunt ca umbra norilor,
Ca mireasma florilor.

Nu-i mirare că, de-atunci,
Au crescut sărmanii prunci
Și văd încă soarele
Toate văduvioarele...

Doar pe morții din război
Putreziți în vânt și-n ploi
N-are cine-i întreba
Dacă-s fericiți ori ba.

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.99- 9.99 lei.

Aș vrea

vrea în nopți de vise mistuite
Să fim doar noi în largul de pe glob
Și două inimi triste, rătăcite
Să se unească într-un singur strop.

vrea să zbor în larg înalt de zare
Și dispar, fug de-acest fior,
Luna mândr,-o rază să-și coboare
Și sărute ochii tăi ușor.

vrea în zile albe, nesfârșite
Să nu mai știu de dor și suferinți,
Tu răsai din lacrimă, iubite,
Din pasiunea ochilor cuminți.

vrea să fiu o pasăre măiastră,
Să nu-mi mai fie visul, gândul sec,
Să pot zbura lângă a ta fereastră
Și-n triluri nesfârșite te-nec.

vrea să nu mai știu de lacrimi grele
Și chiar uit de tot și toate-aș vrea.
Ridic priviri înmormântate-n stele
Rugându-mă nu mai știu de lumea ta.

vrea să nu mai am gânduri stupide,
Să nu mai sper la clipe ce vor fi.
M-am înecat în lacrimi nesfârșite
Care-mi inundă chipul zi de zi.

vrea sa uit privirea ideală,
Să uit aș vrea, nu-mi mai amintesc!
Dar ochii tăi frumoși mă bagă-n boală
Și-o viață nu mă satur să-i privesc...

poezie de
Adăugat de Diana EnachiiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec de pomenire pentru morții neștiuți

Oh, pomeniți-i, pururi pomeniți-i
pe morții neștiuți din Hiroshima...
pe gârbovul pescar ce-și împletise
un nou năvod făcut din ochi de soare,
prin care
petalele oceanului sclipeau
ca niște violete parfumate...
pe omul-cal căzut în fața casei
în clipa-n care surîzînd spre prunci
le arăta un animal ciudat,
o veche bicicletă cumpărată,
spunând – Cu ea mai pot s-alerg un veac!
pe mamele ucise lângă leagăn,
pe fata care peste-un sfert de oră
și-ar fi văzut logodnicul plecat
de patru ani pe front și-ntors rănit...
pe cei nefericiți ce se rugau
în templele cu umbre de izvoare...
pe pruncii care nu s-au mai întors
din școli... și ale căror șorțuri mici,
ce-acum se leagănă în vânt orfane,
cu mult mai triste-s decât însăși moartea...

Oh, pomeniți-i, pururi pomeniți-i
Pe morții neștiuți din Hiroshima
Și nu uitați pe cei ce i-au ucis!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Zise fata

Să ne jucăm de-a mama și de-a tata
E mai frumos decât să fim părinți,
Și ce păcat că vine, zise fata,
O noapte-n care nu vom fi cuminți!

Și te voi vrea și mă vei vrea pe mine,
Și vom începe nașterea de prunci;
Să ne jucăm n-o ne șadă bine,
Să ne iubim va fi târziu atunci!

Noi suntem azi prea mici și mâine părăsite,
Iar noaptea face mame din fete-ndrăgostite;
Așa că mi-aș dori ne jucăm nespus
De-a mama și de-a tata, cât încă mamă nu-s!

poezie de din Drumul robilor (11 noiembrie 2001)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 12 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Cornelia Georgescu

Aș vrea...

vrea să fiu o pasăre-n zbor,
Sau frunza purtată de vântul ușor...
vrea să fiu o dulce adiere,
Sau poate din stupi a albinelor miere.
vrea să fiu mireasma din flori,
Un fir de iarbă, ori roua din zori.
vrea să fiu o gingașă floare,
Nisip, curcubeu, sau apa din mare.
vrea să fiu o gâză, ori furnică,
Un fluture, pește, sau chiar rândunică.
vrea să fiu apă de ploaie,
Un lup, sau chiar doar o blândă oaie.
vrea să fiu lumină, sau nor,
O rază de soare, un gând călător...
vrea să fiu pom, piatră sau stâncă,
Un munte semeț, sau marea adâncă.
vrea să fiu o stea de pe cer,
Soarele, luna, sau un vis efemer.
vrea să fiu spicul de grâu,
Izvorul limpede, fluviu, sau râu.
vrea să fiu zâmbet, culoare,
Cântec, iubire, sau strigăt, chemare.
vrea să fiu toamnă sau vară,
Iarna cea albă, sau chiar primăvară.
vrea să fiu ori cer, ori pământ,
Sau toate deodată, însă nu sunt...

poezie de din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Daniel Vișan-Dimitriu

Tristețea muntelui

vrea tristețea muntelui fiu
atunci când frigul iernii îl încarcă
și o povară mare îi încearcă
puterile, sub cerul plumburiu.

vrea să fiu asemenea tristețe
și nu o alta, poate mai intensă,
căci forța lui e-ascunsă, dar imensă,
iar din adânc răzbate frumusețe.

vrea să-i fiu tristețe și s-aștept
ca primăvara mâna să-și întindă,
încrâncenarea-i mută destindă.

vrea să îi alin durerea-n piept.
pot fiu tristețea lui de drept,
și-n bucurie mă reaprindă.

poezie de din Oare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Victor Ion Popa - cu ocazia unei șezători literare, a citit din cartea sa: Povestiri cu prunci și moșnegi

El va citi "pentru moșnegi
Și prunci" - și faptul nu e crud:
Pentru că pruncii nu știu carte,
Iară moșnegii nu aud.

epigramă de din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Locuiri de vise

Casele, ar trebui să-și amintească de cei ce le-au stat,
mai mult decât orice loc, c-au depănat vise,
născute-n somn, într-un pat,
fără voie, nicigând zise, promise.

Sunt toate împărțite celule,
din care, definitiv, nu s-a ieșit decât pe culoarele morții
și țin suflet poate, ceva molecule,
la adăpostul lumii, al nopții.

Ne-am lăsat urmele, pașii, în atâtea locuințe, tacit
ascunși, au răsunat de vorbe
de strigăt, speranțe, sub tapet, văruit...
simt mirosul de amor, fierte ciorbe.

Se zăresc prin ferestre, neșterse de timp, o altădată,
sunt întoarcerea în gând, negândită atunci,
doar o parte, fărâmă lăsată uitată
în casa cea nouă... cu mintea la casa deodată, de vise de prunci...

poezie de (2 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook