Supliciu sau favoare
Astăzi
ochiul mi-e obosit
de-atâta alb ce-a poposit în floare.
Pe sub pervaz
grăbită iedera își croiește
drum,
amintind obsesiv
de patimi ce-nrobesc
și-adună plânsul.
E poate doar supliciu sau favoare
să lași să se prelingă peste buze
amara lacrimă spre așteptare.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre prezent, poezii despre plâns, poezii despre ochi, poezii despre flori sau poezii despre alb
Citate similare
Cine te tulbură?
Cărări de nisip
se tânguie-n clepsidră...
Simt durerea și tac.
Cine te tulbură, mamă
în plânsul tău pentru păcat?
Ești statuie pironită-n așteptare
cu șalul înzăpezit
peste veștile ce ne-așteaptă
în prag.
Dar, veștile astăzi, mamă
sunt animale deșelate în țarcuri.
Împreună ducem noaptea aceea
ca pe un rest adăugat
pe tarabă,
că un geamăt nedeslușit...
peste lume.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zăpadă, poezii despre zoologie, poezii despre sculptură, poezii despre noapte, poezii despre nisip, poezii despre mamă sau poezii despre durere
Stare
Îngenuncheată-n oglinzile toamnei
m-adaug cu trup de lumină
clipei ce-mparte peste prag mirarea.
Fructe sticloase se rostogolesc
peste pervazul aducerii aminte.
Mai mult ca oricând
astăzi mi-e dor de liniștea
uitată-n cadrane
și-n migdala ochilor tăi
ce-o desenam cu grabă
peste ferestrele înzăpezite.
În ritm neștiut, alunec
spre inima timpului
ca pe-o spirală de melc
căutând obsedant linia dreaptă
a începutului.
Neînțeles îmi pare gestul de tandrețe
peste punțile fosforescente ale nopții
când în mine ochiul tristeții
rămâne cu încăpățânare întredeschis
refuzând somnul.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încăpățânare, poezii despre început, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre somn sau poezii despre ritm
Vămile sufletului
La pândă prin vămile sufletului
doar ochiul spălat de violetul radelor.
Păsări înoptând prin văzduh
amintesc de lunga zbatere
a zmeului din copilărie.
Azi, mi-au crescut aripi
dintr-un timp neștiut. Îngemănat
e doar cuvântul cu care mă strigi.
Peste armura de lacrimi
biciuie-n mine
murmurul ostenit, împlântat
sub ferestrele întunecate ale uitării.
Tot mai des
simt amiezile călătorind prin noi
de-a valma, cu ierburile
ce cresc prin tălpi, peste creștet
amintind de-un dor
ce nu l-am cuprins
decât în vis.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre întuneric, poezii despre visare, poezii despre vamă, poezii despre uitare, poezii despre suflet sau poezii despre păsări
Vamile sufletului
La panda prin vamile sufletului
doar ochiul spalat de violetul radelor.
Pasari innoptand prin vazduh
amintesc de lunga zbatere
a zmeului din copilarie.
Azi, mi-au crescut aripri
dintr-un timp nestiut. Ingemanat
e doar cuvantul cu care ma strigi.
Peste armura de lacrimi
biciuie-n mine
murmurul ostenit, impla
sub ferestrele intunecate ale uitarii.
Tot mai des
simt amiezile calatorind prin noi
de-a valma, cu ierburile
ce cresc prin talpi, peste crestet
amintind de-un dor
ce nu l-am cuprins
decat in vis.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului (1997)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul zilei sau poezii despre dor
Bătrân de-atâta lună
Am scris în tinerețea mea nebună,
Ceva ce se întâmplă-abia acum,
Că voi ieși pe cel din urmă drum,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".
Era făcut din calcar și furtună
Orașu-n care am visat să fug,
Purtând în păr cenușa mea de rug,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".
Vai, podurile peste râu răsună,
De-atâta alb halucinant din cer,
Și simt că mă topesc în ierbi și pier,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".
Și noaptea mea cu moartea mă cunună,
"Albit și alb, bătrân de-atâta lună".
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre râuri, poezii despre păr, poezii despre poduri sau poezii despre moarte
Du-mă-n dor
Port iubirea printre stele
Înspre-o inimă iubită,
Sufletul de patimi grele,
Plânge-n lacrima grăbită.
Dragostea... mă-ncolăcește
În petale reci de floare
Și-n bujorul ce-nroșește
Buze dulci, c-o sărutare.
Și în dar, iubire, iată,
Pică flori de liliac
Peste trup nebun de fată,
Ce m-așteaptă lângă lac.
Printre vise, clipa trece
Ca o vrajă-nlănțuită,
De cristal e ochiul rece,
Mereu, liniștea-i grăbită.
Du-mă-n dor, acum, iubire
Și prin iarba-nrourată,
M-ai legat cu mii de fire,
Ești a mea, iubito, toată.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut, poezii despre stele, poezii despre nebunie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ochiul devorator
Suflete, au înflorit brândușele-n fereastră,
lângă trupul diform al anotimpului.
Aripi de înger se leagănă-n unduire
lângă mantinela visului.
Viața se-aseamănă uneori, cu un fel
liniștit de a visa.
Întinde mâna spre ochiul devorator
și uită plânsul acestei lumi.
Nu mai privi dimineața ca pe un paianjen
ce iscodește singur în zăpada păcatului.
Irepetabil, aprile se risipește-n noi
cu iz de pelin și cuvinte albind
o dragoste ce s-a vrut unică...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre viață sau poezii despre mâini
Alb, tot mai alb
Singuri, în somn
tresărim amintindu-ne
de uși uitate deschise,
din alte vieți.
Alb, tot mai alb
fragilul meu suflet...
Cum? Doar mereu îl învăț
să nu crâcnească-n
leagănul de mătase
al pieptului.
Uitarea e balsam întru toate.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură
Septembrie
Nimic nu m-a umilit mai mult
decât absența ta.
Timpul secătuit s-a prelins
printre pietre
în apa oglinzii.
De pe umerii mei au zburat în noapte
păsări speriate decupând în văzduh
sărutul împăcării.
Cu trufie mi-așez peste ochi
basma mătăsoasă.
Numai septembrie, calm
fără surâs
mi-a încruntat în suflet
drum alb spre sărbătorile
din tine.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărbători, poezii despre sperieturi sau poezii despre apă
Săgetător
Tandrețe-n risipire
azi numai tu și clipa
căzută-n așteptare
peste pragul abia ghicindu-se.
Tăcerea-mi prelungă
m-a ostenit
nimic nu se mai leagă
retrăiesc sentimentul sufocării.
Din armura-ți închipuită
s-aduni grăbit
vorbe.
Vino cu arătătorul
spre buzele mele, surâzând.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hotar
Vino, râul ne cheamă departe
armonizând dangăt solemn
spre largile-i cărări.
Ca-ntr-un ultim ritual
ne vom scutura aripile fumegânde
în blândă transfigurare.
Rama aurie se tânguie
în dansul ierburilor,
spre inima pietrelor adormite.
Albia de mătase
ne absoarbe, tot mai grăbită
spre noaptea căutării
depline.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre graniță, poezii despre dans sau poezii despre aripi
Săgetător
Tandrețe-n risipire
azi numai tu și clipa
căzută-n așteptare
peste pragul abia ghicindu-se.
Tăcerea-mi prea lungă
m-a ostenit
nimic nu se mai leagă
retrăiesc sentimentul sufocării.
Din armura-ți închipuită
s-aduni grăbit
vorbe.
Vino cu arătătorul
spre buzele mele, surâzând...
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului- ed. CRONICA (IAȘI)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrima mamei
Precum o ivire ce-mpresoară cu răcoare
e astăzi lacrima mamei neștiută -
alb diamant ce punctează-n răstimpuri
peste canatul aducerii aminte -
Ades, tresărind în umed întuneric
mari fluturi de noapte m-adastă
cu veșmânt de lumină
nădăjduind
într-un zbor al reîntoarcerii...
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre lumină, poezii despre fluturi sau poezii despre diamante
Pasărea confident
Dintre pereții casei, o simt căutându-și
cuibul pe umerii tăi.
Doar tu-cel fără de nume
o vezi cum se înalță sub mirajul
ninsorilor încremenite.
E pasărea confident!
Mă caută doar în zbor, neînduplecată
arcuindu-se lângă trupul meu zvelt.
Zilnic, îi auzi rugăciunea,
o asculți cum se tânguie
după ferestrele cerului,
într-o tăcere ce mă revoltă.
Privește-o cum se hrănește
cu argintăria cuvintelor,
cum își deschide aripile
către vânătorul din oglindă
ce nu-i vorbește despre o măsură
a dragostei...
Pasăre-Cuvânt,
la ceas înalt
sărută-mi sufletul încătușat
de-atâta așteptare.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident (noiembrie 2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre vânătoare, poezii despre vorbire, poezii despre tăcere sau poezii despre revoltă
Trupul, ca o renunțare
Neîndoielnic, între-nflorire și rod
e o armonie a sublimului,
amintindu-ne obsesiv de setea din vis.
Numai aprilie adună-n cuvinte
lumina dumbrăvilor stelare.
Mamă și fiică, fiică și mamă
renăscând în zile și nopți irepetabile,
odată cu plânsul extatic al ploii.
Printre copacii de ceară
ți-am strigat numele
și-am hașurat în grabă
scara pe care urc și cobor
în propria-mi carne.
poezie de Violeta Pasat (februarie 2020)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre ploaie
Aprilie
Cer răscolit de pensule nărăvașe.
gestul tău
îmbrăcând cămașa de sare
peste tropotul sângelui
flămânzit.
Roiuri de iasomie par
sărbătorile noastre.
Suntem cărări căutându-se
în cuibul alungit
al iluziei.
Zilnic,
o pâlnie grăbită ne absoarbe
mimând
filtrul perfect.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge sau poezii despre perfecțiune
Floare a soarelui
Ochi galben mereu chemător
în rugă, aștepți rănit
nordul anotimpului.
Clipă de clipă
scânteind în sufletul
lui Van Gogh,
tu, unică floare - floare a soarelui.
Știu, ai vrea
doar singură
soarele să-l cuprinzi
în lungă desfătare
veselindu-te.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre galben sau poezii despre anotimpuri
Decembrie
Arici de chiciură
degete vineții
peste oglinda mută
ce nu-ți mai cunoaște
surâsul.
Printre verigele zilei,
te strig
te-ademenesc
cu trup străin.
Decembrie închipuie
statui bizare
în așteptare.
Amintirile
ferestre luminate
pe talerul sufletului.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre degete, poezii despre cunoaștere, poezii despre chiciură sau poezii despre amintiri
Statică
M-am împrietenit cu șarpele casei
în plâns tandru, sărutându-i
ochiul alb, de hârtie.
Degeaba închipui armuri protectoare
amintirea mea e apa
oprită în hainele tale.
Pasărea ce te iubește
îți va desena chipul
cu aripa.
Am să-ți aduc cioburi culese
din oglinda mare a tăcerii.
poezie de Violeta Pasat din volumul ,,Pasărea confident" ed. ORION - București (2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre șerpi, poezii despre protejare sau poezii despre prietenie
M-aș lepăda de tot
Tu mi-ai robit și inima și visul;
Nu-naintez, iar să mă-ntor nu pot,
Mă-nchid și tac... prieten mi-e doar plânsul,
Am obosit... m-aș lepăda de tot!
De tot, de toate, dar nu și de tine,
Căci tu rămâi, în mine, doar al meu,
Chiar dac-așa mi-e rău și când mi-e bine,
Te voi iubi, până la Dumnezeu!
Am să te-aștept, știu c-ai să vii la mine,
Lumină ai să faci la tine-n gând,
Numai tu te pricepi atât de bine
Să-mi ștergi o lacrimă, din când în când!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre gânduri sau poezii despre bine și rău