Ochiul devorator
Suflete, au înflorit brândușele-n fereastră,
lângă trupul diform al anotimpului.
Aripi de înger se leagănă-n unduire
lângă mantinela visului.
Viața se-aseamănă uneori, cu un fel
liniștit de a visa.
Întinde mâna spre ochiul devorator
și uită plânsul acestei lumi.
Nu mai privi dimineața ca pe un paianjen
ce iscodește singur în zăpada păcatului.
Irepetabil, aprile se risipește-n noi
cu iz de pelin și cuvinte albind
o dragoste ce s-a vrut unică...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre îngeri
- poezii despre zăpadă
- poezii despre viață
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.