Perspective
Inimi sunt desenate pe cer
de greutatea prematură
a curcubeului plin de mister...
Copiii aleargă desculți prin vise
cu tălpile, atingând polenul amintirii
și-l conturează cu lacrimile lor ascunse.
Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:
Absolutul.
Îi e dor și dorului
de cafeaua amar de dulce
din ceștile cu incantații trimise focului.
Ticăitul ceasului se sparge în tăcerea absolută
împletită cu picături de rouă
cu glasul inimii care nu ascultă.
Venele îmi pulsează puternic
la fiecare adiere de vânt
și la fiecare silabă șoptită statornic:
De dor.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre dor
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre rouă
- poezii despre iubire
- poezii despre greutate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Perspective 🌸
Inimi sunt desenate pe cer
de greutatea prematură
a curcubeului plin de mister...
Copiii aleargă desculți prin vise
cu tălpile, atingând polenul amintirii
și-l conturează cu lacrimile lor ascunse.
Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:
Absolutul.
Îi e dor și dorului
de cafeaua amar de dulce
din ceștile cu incantații trimise focului.
Ticăitul ceasului se sparge în tăcerea absolută
împletită cu picături de rouă
cu glasul inimii care nu ascultă.
Venele îmi pulsează puternic
la fiecare adiere de vânt
și la fiecare silabă șoptită statornic:
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
🌸 Perspective 🌸
Inimi sunt desenate pe cer
de greutatea prematură
a curcubeului plin de mister...
Copiii aleargă desculți prin vise
cu tălpile, atingând polenul amintirii
și-l conturează cu lacrimile lor ascunse.
Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:
Absolutul.
Îi e dor și dorului
de cafeaua amar de dulce
din ceștile cu incantații trimise focului.
Ticăitul ceasului se sparge în tăcerea absolută
împletită cu picături de rouă
cu glasul inimii care nu ascultă.
Venele îmi pulsează puternic
la fiecare adiere de vânt
și la fiecare silabă șoptită statornic:
De dor.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:
Absolutul.
Venele îmi pulsează puternic
la fiecare adiere de vânt
și la fiecare silabă șoptită statornic:
De dor.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimile Tale
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe pleoape și îmi curg pe față
Lacrimile tale sunt dulci sau amare,
După cum ți-a fost trecerea prin viață.
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe trup și îmi intră-n suflet,
Lacrimile tale alunecă tăcute
Fără ca să scoată nici măcar un sunet.
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Ce încet ș-ușor inima-mi mângâie,
Lacrimile tale sunt niște cristale
Ce parcă-s făcute, din culori, o mie.
Lacrimile tale-s susur de izvor
Ce-n tăcerea nopții urcă pân' la stele,
Întâlnesc în taină dorul călător
Ș-apoi se-mpletesc cu cele ale mele.
Lacrimile tale-s flori de crizanteme
Ce-nfloresc la poarta inimii cu dor,
Lacrimile tale spun că-ntotdeauna
Marile iubiri mocnesc, dar nu mor.
poezie de Mariana Simionescu (8 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre trup și suflet, poezii despre sunet, poezii despre suflet, poezii despre ploaie, poezii despre noapte sau poezii despre moarte
Teiul
Teiul dulce-mi bate-n geam
Dar pe tine nu te am
Te-ai pierdut printre ciresi
Printre vise si povesti
Te-ai ascuns intr-o poveste,
Teiu' amar imi da de veste
C-ai sa vii candva acasa
Ca un gand intr-o fereastra,
Ca un strop de soare-n ploaie,
Ca o scoica prea balaie
Ce pierduta sta pe tarm
Si asteapta valul dulce
Sa o duca unde dorm
Visele de scoici pierdute,
Lacrimile lor trecute,
Perlele din gandul lor
Si alge de dor ce dor...
poezie de Daniela Dina
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tei, poezii despre somn sau poezii despre perle
Băieții timizi
Băieții timizi aleargă de ei înșiși
să nu fie văzuți roșind
de fetele cărora le admiră
în secret
mersul spre cealaltă dimensiune a ființei.
În sufletul lor dimineața încep
să zboare fluturii,
care se așază pe umărul
unei domnișoare însetate de ploi
cu mister de gheață.
Atât de zgribuliți devin fluturii, încât
băieții timizi nu mai pot să rostească
"mi-e frig", ci "mi-e dor"
dacă îi întreabă cineva
de ce se ascund
de săruturi furate.
Și atunci devin și mai stângaci
și se lovesc de toate întrebările
lumii
și de toate răspunsurile
pe care nu le vor da niciodată,
pentru că fluturii lor nu se transformă
în viermi,
ci într-o mătase care noaptea ia stele din cer
și acoperă fetele singure, ce dorm
ținând în mână fără să știe
inima unui băiat timid.
poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre sărut furat, poezii despre stângaci sau poezii despre secrete
Amintiri de iarnă
Mă pierd în plete de ninsoare
Și feți-frumoși îmi ning în păr,
La mama vin cu nerăbdare,
Zburdalnic, prin nămeți de dor.
Pe tâmpla-nzăpezită arde
Necunoscutul în apus...
Aud aceleași vorbe calde,
Dar tu, măicuță, tu, te-ai dus...
În neguri de argint coboară
Pe șerpuielnice cărări,
Precum un tulnic, o fecioară
Spre-a-mi lumina a vieții zări.
Vezi?! Suntem troieniți la tâmple...
Prin dantelate râuri pier
Și vise și tăceri și doruri
Și clipele cu-al lor mister.
Mai ninși cu fiecare clipă,
Ne naștem iarnă... Și-am plecat!
Un vânt... un vaiet... Și... tăcere.
Apoi un gol... Adevărat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre ninsoare, poezii despre lumină, poezii despre zăpadă sau poezii despre virginitate
Acelui poet
acelui poet
pe care l-am iubit
aș vrea să îi spun
îmi e dor
tăcerea mușcă din omoplați
ca un șarpe al înțelepciunii
încolăcit pe pragul de-acasă
a fost prea devreme
întotdeauna va fi
trimite-mi o scrisoare din rai
în fiecare dimineață
când îmi beau cafeaua
din ceașca albastră
singurul adevăr
în care mai cred
de atunci
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre șerpi, poezii despre scrisori, poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre poezie
* * *
culeg versuri din razele soarelui ce-mi mângâie fața
cu surâsul
simplu
și efemer al timpului.
Vântul îmi scrijelește riduri de fericire
pe chip
cu dragostea lui
din fiecare îmbrățișare
a două inimi de îndrăgostiți.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre timp, poezii despre fericire sau poezii despre Soare
E vreme când...
Miroase a iubire, a fragi și-a rozmarin,
a inimi amorțite cu iz profund de crin.
"-A tot ce-a fost cândva..." grăbit, suspină ceasul..
Cu ochii plini de lacrimi, al vieții-și pierde pasul.
Să ne hrănim cu amintiri trecute,
Cu dragoste de vară și îmbrățișări tăcute.
Furate din povestea scrisă fără cuvinte
Creată de inima care niciodată nu minte...
Să atingem nisipul cu tălpile goale
Simțind frenezia nopților calde..
Din seriile calde, calde, de vară,
În care doar timpul este o povară...
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre nisip, poezii despre cuvinte sau poezii despre crini
Eu sunt polenul din cuvinte...
1. Eu sunt polenul din cuvinte
și plâng în fiecare floare,
o lacrimă de-a ei mă doare
căci toate lacrimile-s sfinte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
2. Eu sunt polenul din cuvinte,
peste câmpii vântul mă poartă
și bat la fiecare-n poartă
și plâng în ochiul tău fierbinte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
3. Eu sunt polenul din cuvinte,
Hristos din slovă mă coboară
și mă împraștie prin țară,
balsam pe rană să alinte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
4. Eu sunt polenul din cuvinte,
eu vin acum cu vestea bună
să-ți fie pavăză-n furtună
și pentru zilele cumplite.
Eu sunt polenul din cuvinte.
5. Eu sunt polenul din cuvinte
și plâng în fiecare floare
ce rodu-n pântecul ei moare,
alerg acum printre morminte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre plâns sau poezii despre flori
Să nu uităm copiii! ...
Să nu uităm copiii cu suflete de îngeri,
Cu inima un zbucium și gândul zbor înfrânt,
Ce n-au văzut izbânda, dar gustul de înfrângeri
În labirintul vieții, adesea s-a răsfrânt!
Să nu uităm copiii cu inimi întristate,
Ce-au înfruntat tot greul pe umerii lor goi!
Ei vor repere-n viață și căi adevărate
Și stă-n puterea noastră să prindă bun altoi.
Să nu uităm copiii cu doruri ne-mplinite,
Să-i scoatem din nedreptul, potrivnicul destin!
Treziți din amorțirea de vise ofilite,
Cu toții să se-nfrupte din al vieții festin.
Să nu uităm copiii cu suflete de îngeri,
Ce-i poartă pe cei dragi lor, în inimi și în minți!
Ce rătăcesc aiurea prin văi de dor și plângeri,
Cu gândul că nu fost-au uitați de-ai lor parinți...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre zbor, poezii despre îngeri, poezii despre văi sau poezii despre tristețe
La adăpost pe Oceanul Pacific
După o zi lungă
Tata încuie ușile,
Ferestrele,
Obloanele ferestrelor;
Închide glasul vântului,
Întrebările zilei de ieri.
Mama stinge toate luminile
Din fiecare cameră, din fiecare bufet;
Închide televizorul,
Sclipirile luminii roșii ale inimii,
Ultima stea
De pe acest cer întotdeauna străin.
Și-apoi, întinși în pat,
Ascultă-îngrijorați sunetele-îndepărtate
Făcute de copiii lor care cresc
poezie de Kapka Kassabova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre televiziune, poezii despre tată, poezii despre roșu, poezii despre ocean sau poezii despre mamă
Părinte ( *** )
ștergarul ce păstrează
Chipul Tău,
devine icoană,
curgând ne-ncetat
în fântânile Dorului
de Lumina Ta...
... acea fărâmă,
tainic curgând
prin sângele trupului meu.
o privesc în uimire,
în tăcere ascultând
foșnetul culorilor,
devenite brazi
și cer,
și ochi,
și aură,
și inimă,
în pieptul înfățișărilor
ce dau viață veșniciei...
... căutărilor din oameni...
ascultă sunetul,
gândul meu,
când alerg suflet
printre miriardele de picături
din trup de albastru,
împletind bucuria
cu auriul cernut
din pocalul dărniciei Tale.
Părinte,
inima mea te caută mereu
în adâncurile pădurilor,
în care pulsează inimile gemene,
ale cuvintelor ce prind în salba sensurilor lor,
Numele Tău.
Părinte,
uimitoare așternere de viață
surâde răsăritului,
din palma fulgului
obosit să mai zboare...
așternut cu tâmpla
pe inima unei frunze,
celulele râd și îi cântă
cu Glasul Tău,
până când
îl văd strălucind,
până când
firele de iubire din el,
tresaltă a Dor...
de Zbor...
Copilă,
Tac.
las firul cuvintelor tale să curgă...
pietrele râului de foc freamătă
în sufletul tău...
Lumină din Lumină
cerne timpului tău, nisipul din care,
perla bucuriei de a fi Om
se va naște,
va străluci Soarelui
cerul din adâncul inimii tale
așteaptă.
ascultă.
uimește clipa.
taci.
iartă.
poezie de Anne Marie Bejliu din Gânduri, rânduri (3 august 2010)
Adăugat de Anne Marie Bejliu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre devenire sau poezii despre bucurie
Tăcerea clipei trecătoare
Un glas fără cuvinte din adâncul meu
ajunge nevăzut la margine de gânduri
pe trunchiul despicat al unui curcubeu
cu capetele prinse-n albia din prunduri.
Izvoarele din albii au secat demult,
iar pietrele uscate de prea multă sete
mă cheamă-n arcul curcubeului să-ascult
tăcerea lor rescrisă-n magice versete.
Răstorn tăcerea mea peste tăcerea lor
și din mirajul sfânt al undelor spectrale
aduc sub pietrele ce-și caută izvor
iubirile pierdute-n umbre vesperale.
Prea multe amintiri deodată se ivesc,
se scurg încet cu picături de apă vie
pe când din geana curcubeului ceresc
cad ploi de dor venite dinspre veșnicie.
Plec capul să ascult surâsul renăscut
al râului brodat cu pietre vorbitoare
și parcă-aud, din viitor înspre trecut,
tăcerea regăsită-a clipei trecătoare.
poezie de Corneliu Neagu din Creație nouă
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curcubeu, poezii despre viitor sau poezii despre râuri
Tăcerea clipei trecătoare
Un glas fără cuvinte din adâncul meu
ajunge nevăzut la margine de gânduri
pe trunchiul despicat al unui curcubeu
cu capetele prinse-n albia din prunduri.
Izvoarele din albii au secat demult,
iar pietrele uscate de prea multă sete
mă cheamă-n arcul curcubeului să-ascult
tăcerea lor rescrisă-n magice versete.
Răstorn tăcerea mea peste tăcerea lor
și din mirajul sfânt al undelor spectrale
aduc sub pietrele ce-și caută izvor
iubirile pierdute-n umbre vesperale.
Prea multe amintiri deodată se ivesc,
se scurg încet cu picături de apă vie,
pe când din geana curcubeului ceresc
cad ploi de dor venite dinspre veșnicie.
Plec capul să ascult surâsul renăscut
al râului brodat cu pietre vorbitoare
și parcă-aud, din viitor înspre trecut,
tăcerea regăsită-a clipei trecătoare.
poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evocări din vară
Plâng salcâmii
ce așteaptă
cu mult dor.. vorbind în șoaptă
să învie iar natura
și să nu mai curgă bruma.
Să fie numai culori
și curcubeie de flori
să alerge iar copiii
desculți... mirosind crinii
să fie iar primăvară
zi de zi
sau
poate... vară.
Când soarele dogorește
cu raze fierbinți iubește
iarba verde și crudă
fluturii și dulcea mură
copiii cu părul bălai
cu ochi negri ca de crai.
Mirosul de căpșuni coapte
mult prea dulci și aromate
cerul, ploaia și pământul
roua, munții și vântul.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre păr blond, poezii despre primăvară sau poezii despre ochi negri
Cuiburi de iubire și dor
În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire și dor,
Întind mâna și-i prind,
Ne înălțăm în magicul zbor.
Legănați printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!
Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins și pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicați prin săruturi și-avânt
Ștergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!
Acolo rămânem în trup altoiți,
Iubiri de izvor și speranță,
Ne hrănim cu doruri din dor
Migălind răvășita viață!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre ruj
Tu🌸
Tu mi-ai pus stele căzătoare
în păr
și lacrimi de lalele in inimă.
Mi-ai fost încurajare
în serile de toamnă
când ploaia-mi zgâria pereții sufletului...
Și suspinul ultimei picături de vin
din versurile amar de pătrunzătoare
ale vieții.
Tu mi-ai mângâiat pustiul inimii
din nopțile pline de dor
și m-ai încălzit cu văpăia visului răscolitor.
Mi-ai fost
și-n moarte
și-n viață
mărturisire a propriei povești.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încurajare, poezii despre toamnă, poezii despre stele căzătoare sau poezii despre seară
* * *
Pe un fir de iarbă îmi voi răsfiră umbra...
ca o dantelă fina de lumina și poezie,
scaldandu-ma intr-un picur de rouă...
lăsând soarele să m-alinte,
să mă deseneze cu razele ce te-au atins pe tine
inmuindu-se in culorile răsuflării tale de dor...
si-n focul inimii tale...
Sa deseneze cald peste mine iubire, cu culorile sufletului tau...
cu șoapte vii desprinse din tine,
alunecând in mine,
contur de văpaie tremurânda, dându-mi....
Bătăile inimii tale insetate
sa mi le. aseze in palme, mângâiere vie sa le fiu...
Atingerea calda a mainilor tale sa stinga arsita ochilor mei, a fiecărei fărâme din mine...
care te astepta printre oameni și vise...
si iarba și ploaie și flori...
în cantec și-n așternuturi reci...
Iar freamătul inimii sa-l stingă cu o adiere fina de vânt, care sa ne. mpleteasca pe-amândoi,
dorurile noastre sa le-aline...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre puls