* * *

Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:

Absolutul.

Venele îmi pulsează puternic
la fiecare adiere de vânt
şi la fiecare silabă şoptită statornic:

De dor.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perspective

Inimi sunt desenate pe cer
de greutatea prematură
a curcubeului plin de mister...

Copiii aleargă desculţi prin vise
cu tălpile, atingând polenul amintirii
şi-l conturează cu lacrimile lor ascunse.

Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:

Absolutul.

Îi e dor şi dorului
de cafeaua amar de dulce
din ceştile cu incantaţii trimise focului.

Ticăitul ceasului se sparge în tăcerea absolută
împletită cu picături de rouă
cu glasul inimii care nu ascultă.

Venele îmi pulsează puternic
la fiecare adiere de vânt
şi la fiecare silabă şoptită statornic:

De dor.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perspective 🌸

Inimi sunt desenate pe cer
de greutatea prematură
a curcubeului plin de mister...

Copiii aleargă desculţi prin vise
cu tălpile, atingând polenul amintirii
şi-l conturează cu lacrimile lor ascunse.

Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:

Absolutul.

Îi e dor şi dorului
de cafeaua amar de dulce
din ceştile cu incantaţii trimise focului.

Ticăitul ceasului se sparge în tăcerea absolută
împletită cu picături de rouă
cu glasul inimii care nu ascultă.

Venele îmi pulsează puternic
la fiecare adiere de vânt
şi la fiecare silabă şoptită statornic:

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

🌸 Perspective 🌸

Inimi sunt desenate pe cer
de greutatea prematură
a curcubeului plin de mister...

Copiii aleargă desculţi prin vise
cu tălpile, atingând polenul amintirii
şi-l conturează cu lacrimile lor ascunse.

Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:

Absolutul.

Îi e dor şi dorului
de cafeaua amar de dulce
din ceştile cu incantaţii trimise focului.

Ticăitul ceasului se sparge în tăcerea absolută
împletită cu picături de rouă
cu glasul inimii care nu ascultă.

Venele îmi pulsează puternic
la fiecare adiere de vânt
şi la fiecare silabă şoptită statornic:

De dor.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

culeg versuri din razele soarelui ce-mi mângâie faţa
cu surâsul
simplu
şi efemer al timpului.

Vântul îmi scrijeleşte riduri de fericire
pe chip
cu dragostea lui
din fiecare îmbrăţişare
a două inimi de îndrăgostiţi.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place să cred că fiecare stea pe care o vedem este o persoană iubită care veghează asupra noastră... şi că fiecare adiere de vânt care ne atinge este îngerul nostru păzitor.

Ioana Creţu în Şoapte (13 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit primavara

Iată cum soarele se pleacă,
voios,
‘naintea mea;
Fiecare floare,
fiecare frunză,
fiecare zumzet,
fiecare adiere de vânt
mă îndeamnă a râde.

Copii cerşesc, încă.

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

Norii grei plini de cenuşă
s-au lăsat în jos... în şoaptă,
încât inima-mi tresaltă
la fiecare respiraţie
plină de graţie
fără nicio semnificaţie.

Vântul lin şi rece
puternic trece
prin inimă...
Şi-ascunde lacrimi de brumă
care încet curmă
visele mele
straşnic de vii...
Izvorâte-n miez de noapte
pe câmpiile pustii
doar din şoapte...

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Şi ce e viaţa?
O frunză-n vânt?
Un dor arzând?
O şoaptă spusă-ncet in gând?
Un vis de vară?
Curcubeu?
Cerul înstelat mereu?

Si ce e omul?
Un trecător de fericire amator?
Care ar vrea un hoţ să fie?
Să fure timp şi să ofere-n schimb melancolie?

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ochii lui
strălucesc azi scânteietor
in ea,
insorind
fiecare picătură de mare
ce. o mângâie alunecos
si fiecare adiere de vant
ce-si plimba dorurile
adânc
printre despletirea petelor ei...
Sălbatic joc...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Te iubesc la fiecare răsărit de soare
Simţind fiorul dragostei divine.
La fiecare adiere de vânt
ce-mi răcoreşte sufletul Gâdilandu-mi sentimentele cu mirosul amintirilor
În inimă te port mereu
ca pe un ceas al timpului simţindu-ţi orice bătaie al gândului tău
Ce strigă cu teamă şi disperare "Te iubesc"...
chiar şi când tace!
Mi-e dor de ziua de mâine
Mi-e dor de-un nou răsărit de soare!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În braţele sufletului tău,
ochii mei au căpătat strălucirea soarelui şi sfinţenia cerului...
liniştea mea are acum culoarea răsăritului şi puritatea unui crin aşezat în faţa unei icoane.
În toate sunetele lumii aud acum gingăşia şoaptelor tale,
Iar în fiecare raza de soare şi adiere de vânt simt atingerea lina a gândurilor tale...
ca un mir tămăduitor pentru sufletul meu...
ca o ruga sfânta in care îmi înfăşori sufletul şi cu care îmi ungi rănile...
În tine... unindu-ma cu cerul...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri de iarnă

Mă pierd în plete de ninsoare
Şi feţi-frumoşi îmi ning în păr,
La mama vin cu nerăbdare,
Zburdalnic, prin nămeţi de dor.

Pe tâmpla-nzăpezită arde
Necunoscutul în apus...
Aud aceleaşi vorbe calde,
Dar tu, măicuţă, tu, te-ai dus...

În neguri de argint coboară
Pe şerpuielnice cărări,
Precum un tulnic, o fecioară
Spre-a-mi lumina a vieţii zări.

Vezi?! Suntem troieniţi la tâmple...
Prin dantelate râuri pier
Şi vise şi tăceri şi doruri
Şi clipele cu-al lor mister.

Mai ninşi cu fiecare clipă,
Ne naştem iarnă... Şi-am plecat!
Un vânt... un vaiet... Şi... tăcere.
Apoi un gol... Adevărat...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place să cred că fiecare stea pe care o vedem e o personă care ne veghează, îmi place să cred că fiecare adiere a vântului este îngerul meu păzitor....

Ioana Creţu în Şoapte (13 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place să cred că fiecare stea pe care o vedem e o personă care ne veghează, îmi place să cred că fiecare adiere a vântului este îngerul meu păzitor....

Ioana Creţu în Şoapte (13 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place să cred că fiecare stea pe care o vedem e o personă care ne veghează, îmi place să cred că fiecare adiere a vântului este îngerul meu păzitor....

Ioana Creţu în Şoapte (13 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintr-o călimară

Îmi înfloresc bujori în păr
.....
Am plecat demult,
Din pragul amintirilor bătrâne.
Mi-e viaţa asta doar tumult
Şi-un drum ce-şi înfăşoară-n el
Flori şi două-trei ruine...

Îmi cântă fluturii în vânt
......
Am văzut argint în primăvară
Într-un tărâm pustiu...
Ah! Amintirea asta amară..
Îmi pune sufletul să scriu
Versuri dintr-o singură călimară.

Eu sunt...
Dar, tu ai fost?
Trecut plin lumini
Atunci când din tâmple
Îmi înfloreau crini?
Sau
Poate, fără vreo greşeală,
Am scris amândoi versuri
......
Dintr-o singură călimară...

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintr-o călimară 🌸❤

Îmi înfloresc bujori în păr
.....
Am plecat demult,
Din pragul amintirilor bătrâne.
Mi-e viaţa asta doar tumult
Şi-un drum ce-şi înfăşoară-n el
Flori şi două-trei ruine...

Îmi cântă fluturii în vânt
......
Am văzut argint în primăvară
Într-un tărâm pustiu...
Ah! Amintirea asta amară..
Îmi pune sufletul să scriu
Versuri dintr-o singură călimară.

Eu sunt...
Dar, tu ai fost?
Trecut plin lumini
Atunci când din tâmple
Îmi înfloreau crini?
Sau
Poate, fără vreo greşeală,
Am scris amândoi versuri
......
Dintr-o singură călimară..

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E vreme când...

Miroase a iubire, a fragi şi-a rozmarin,
a inimi amorţite cu iz profund de crin.
"-A tot ce-a fost cândva..." grăbit, suspină ceasul..
Cu ochii plini de lacrimi, al vieţii-şi pierde pasul.

Să ne hrănim cu amintiri trecute,
Cu dragoste de vară şi îmbrăţişări tăcute.
Furate din povestea scrisă fără cuvinte
Creată de inima care niciodată nu minte...

Să atingem nisipul cu tălpile goale
Simţind frenezia nopţilor calde..
Din seriile calde, calde, de vară,
În care doar timpul este o povară...

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

Mantia grea de zăpadă
s-a topit sub strălucirea
ghioceilor în cascadă
ce zămislesc fericirea.

Primăvara... dulcea hoaţă
ne pictează cu lumină
şi ne fură cu sfială
tot ce este rece în viaţă.

Iarba verde şi crudă
ne îndeamnă să iubim,
cerul mai des să-l privim
printr-o adiere caldă.

Să păşim prin primăvară
prin miros de lăcrămioare,
asta e marea comoară
din suflet... la fiecare!

Să ne crească rădăcini
de flori albe şi lalele,
în inimă de copil
să ne îmbrăţişăm cu ele...

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Reflexe tari şi un rendez-vous general
de spontaneitate şi filozofie lăuntrică
îmi inundă chipul într-un mod ambiental...
Dar, total.
Şi-i frig in gând,
şi-i vânt curând...
În ochi negri, de pământ...
Căci
toamna-i de metal
şi are o pâclă de cristal...

Curcubeul de frunze
şi dulcile miresme
de fructe coapte
te fac să vorbeşti doar prin şoapte...
Căci
e noapte...
Şi poate...
doar umbrele reci
ce-au dispărut pe veci
la geamuri mai bat
De dor.
Cu aliura lor de pictor...
Ce pictează fără sens
frunze seci
din univers.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!