Te știu, micuță impostoare! ...
Mă mir de unde noaptea adună-atâția aștri,
De și-a brodat cu-argintul perdelele din cer.
Cât trec sclipiri răzlețe, mă văd în ochii-albaștri
Ai preaiubitei mele, ce plini sunt de mister.
Lumina ai furat-o din stele căzătoare
Și din paleta toamnei ai înșfăcat culori.
Te știu, gingașă fată, micuță impostoare,
Cu buze senzuale și ochi seducători!
Din cozi de la comete, pomezi pentru carnații,
Ai șterpelit ca furii și ton de galben grâu.
Cum buclele ți-s blonde, cu ele-atragi bărbații,
Ce sclavi ți-s la picioare, dând firii liber frâu.
Din razele de lună, agrafe de lumină
Ai smuls și împletite-s, cu șic, în părul tău.
Socot că mi-ești sortită, tu înger mi-ești, grădină
Și-un cuib plin de dorințe în piscuri de Rarău...
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre îngeri
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre stele căzătoare
- poezii despre senzualitate
- poezii despre seducție
- poezii despre sclavie
- poezii despre păr blond
Citate similare
Buchet...
picături de timp strâng
în mici flori de tristețe
din apusuri iau culori
înrămate în raze de lumină
sculptez pictez și în cuvânt
pun gândurile lumii
culori adun din tot ce este
rază albastră din pământ
primăvară prin semn de roșu
toate pictate pe trepte de cer
galben de pădure cioplit
violet din roz secular
seară portocaliu din corn de lună
toate cu ochi de lumină
buchet adunat
să scalde chipul tău
în câmpuri de lumină
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre arte plastice
- poezii despre pictură
- poezii despre tristețe
- poezii despre seară
- poezii despre sculptură
- poezii despre roșu
- poezii despre roz
- poezii despre păduri
Și uite-așa mi te dai toată
Ți-s ochii dimineți de rouă,
Când diamante râd în iarbă
Și soarele cu raze... plouă,
Peste a câta clipă... oarbă.
Ți-s buzele de foc și pară,
De catifea... și flori de mac
Iubirile... când se-nfășoară
Cu vise-n dulcele... iatac.
Ți-s sânii patimi... și ispită,
Plini de nectar și tainic dor,
Ca o chemare... nesfârșită,
Când cerul curge pe covor.
Ți-s coapsele izvor fierbinte
Ce nasc destine... și plăceri,
Când sărutări vor să te-alinte
Și să te-adune... din tăceri.
Și uite-așa... mi te dai... toată
Cum nu credeai... a fi... amor,
Turnat în trupul tău de fată,
La vremea... sfântului fior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre sărut, poezii despre sâni, poezii despre sfinți, poezii despre râs, poezii despre rouă, poezii despre plăcere, poezii despre ploaie, poezii despre ochi sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Luna de pe cer
Îți promit că ies la noapte, sus pe cer
Să caut luna, ce se ascunde-n nori
Și, dintre mii de aștri călători
O să ți-o aduc, golită de mister.
Din razele pe care le va geme
O să îți țes o scară fermecată
Pe care să te urci, frumoasă fată,
Spre alte înălțimi ce-or să te cheme
De va fi timp, pe-acolo prin înalt
Îți voi culege și un buchet de stele
Să înțelegi, uitându-te la ele,
Că ești de necuprins, că ești de neuitat
Din luna de pe cer, și stele, și comete
Luminei care ești o să-i aduc lumină
Și poate că atunci, firească și deplină,
Iubirea mea va ști o clipă să te-mbete
poezie de Constantin Cucu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înălțime, poezii despre stele, poezii despre promisiuni, poezii despre nori, poezii despre noapte, poezii despre iubire sau poezii despre frumusețe
La început de drum
(ÎN LOC DE MĂRȚIȘOR)
De mi-ai fi fost un mărțișor
Te-aș fi visat odată-n an.
Mi-ești soare-n primăveri ce vin
Mi-ești roșu și-albul laolalt'.
Mi-ești primăvară de lumină
Cu zâmbete și ghiocei
Mi-aduci din înălțimi iubirea
Și-o înnozi să nu mai poți s-o iei.
Cu tine-ncepe ceru'-albastru
La început de anotimp,
Și tot seninul din iubire
Mi-l legi în roșu și argint.
Mi-atârni de el o inimioară
Și mi-o așezi în palma mea.
E început de primăvară
Și-așa începe dragostea..
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre început, poezii despre zâmbet, poezii despre visare sau poezii despre legi
Giuvaier
Fiori mă trec, explodez stele,
De cîte ori te văd trecând...
Devin nimic, un muribund;
Se pierd și simțurile mele.
Ești ca un vis de primăvară
Cadână din file de basm;
Am inima-n continu spasm
Când vii și pleci, ca-ntâia oară.
Privirea-ți ghețuri îmi topește
Ca-n zilele cu ger de iarnă.
Prohod de îngeri stau s-aștearnă
D-apari și au primit de veste.
Ești izuri fin mirositoare
Din porii ce-ți emană simțuri...
Te-aș întrona pe veci, în jilțuri,
De-aș fi un rege, scumpă floare.
Ești gajul meu de nemurire
Cât ești a mea, cum apa vieții;
Mi-ești elixirul tinereții...
Mi-ești Univers, scumpă iubire.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre simțuri, poezii despre zile, poezii despre viață sau poezii despre tinerețe
Adun pentru un mâine...
Adun lumini de suflet pe drumul vieții mele
Ce strălucesc în juru-mi, ca stelele din cer!
Și le culeg cu drag, punând de-o parte cele
Ce-mi dăruiesc lumina cu veșnicul mister!
Îmi fac apoi din ele, depozit pentr-un mâine,
Când întuneric poate-oricând să se abată!
Și caut să mai strâng ceva și pentru cine,
Puterea nu o are și pare să nu poată...
Și ne încropim un cer, ocean geamăn de stele!
Să semănăm lumină, să strălucim de dor...
Și cu sclipiri de-argint asemenea cu ele,
Să încântăm privirea, lucind asemeni lor!
poezie de Mihaela Ciofoaia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre viitor, poezii despre suflet, poezii despre ocean, poezii despre dor sau poezii despre cadouri
Simt noaptea
Simt noaptea cum mă-ncolăcește
Și liniștea când mă pătrunde,
Chemarea ce mă-nebunește
Și mă așteaptă... nu știu unde.
Luna-i pe cer... mereu stingheră
Și stelele, încă, mă ceartă,
Ca-ntr-o iubire efemeră,
Când taina nopților... mă iartă.
Cerul e plin ca o-ntrebare,
De lacrimi reci și de lumină,
Când tu apari fermecătoare
Și-aduni, luceferi, din grădină.
Simt noaptea întinzând aripe,
Ca un sărut pe buze moi,
M-ascund în liniștea de clipe
Și-n taina șoaptelor... din noi.
Te-adun, apoi, din rătăcire,
Tăcut arzând și-ndurerat,
Alerg către nemărginire,
Poate de ea... voi fi iertat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare sau poezii despre ceartă
Autoportret
Cam micuță, cam negruță
Cu ochii lipiti de frunza
Doua pete maronii
Cu sclipiri de stele vii
O paleta de culori
Puse-n versuri dulci in zori
Amalgam din ganduri zeci
Prin umbritele poteci
Vin din rasarit de soare
Si merg spre apus in zare
Iubesc tot ce-mi este dat
Pastrez sufletul curat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre poezie, poezii despre frunze, poezii despre curățenie sau poezii despre culori
Bufon
Simonne, sunt un biet bufon la picioarele tale,
Idealu-ți etern galben trandafir în delir,
Conștiința-mi pată de vid, se preface-n petale,
Din tine, din surâsu-ți divin, muza mea, mă inspir...
Te vânez prin vis, cu vibrante săgeți vegetale...
Vreau, într-o zi să îți ung sânii cu miere și mir,
Repet: sunt un biet bufon, la picioarele tale,
Mi-ești aură și boare de vânt, mi-ești zefir!
Din sângele nostru albastru, cad stele-n rafale
Vestală ești de-a pururi și eu sunt, desigur, emir,
Bem apă sfințită dintr-un tainic, de aur, potir,
Ne ondulăm, tulburător, în consens, cu mișcări rituale...
Simonne, sunt un biet bufon la picioarele tale
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre vânt, poezii despre trandafiri, poezii despre sânge, poezii despre picioare, poezii despre mișcare sau poezii despre miere
Noaptea
Izvorul meu de mângâiere
ce-mi plângi în liniște durerea,
când te cuprind la piept
în brațele mele însetate de tine,
ce cresc din trup doritoare,
ca niște ramuri spre lumină,
mă pierd în noaptea ochilor tăi negri,
plini de mister fierbinte.
Bucuria vieții mele,
ochii tăi sunt două făclii
care ard orice frică ascunsă în mine,
altarul meu de rugăciuni
în care văd sclipirea a mii de îngeri păzitori,
iubite stele din adâncuri,
pe care le număr noaptea, ca un copil,
până adorm.
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre religie, poezii despre plâns, poezii despre ochi negri sau poezii despre numere
O inimă și o lună
Caut apa unei irosiri egale
cu ploaia,
îmi clocotește trupul în lumină
și umbra mi-e mai limpede la brâu.
Se vede într-un ochi subțire de grâu.
pâinea împăturită într-o simplă rugăciune.
Ard odată cu tine,
ni se micșorează sufletele
cât un soare ros de nori.
Tu ai mai fost aici,
te știu pe de rost ca pe o copilărie limpede,
mai limpede ca piatra ieșită din râu,
Se vede printr-un ochi subțire de grâu
cum îmi lucește părul înserat,
îți bate pulsul încurcat.
Mă prelungesc cu trupul de aer
unde ți se sfârșește creștetul.
Se vede într-un ochi albastru de cer
o inimă și o lună
într-o zbatere
subțire de furtună.
camelia oprița
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre râuri, poezii despre păr, poezii despre pâine sau poezii despre puls
Groază plăcută
Din acest vânăt cer ciudat,
"Plin, ca și soarta-ți, de blesteme,
Ce gânduri, om destrăbălat,
Coboară-n tine să te cheme?"
- Iubind tot ce-i întunecat,
Greu de-așezat în loc și vreme,
Eu ca Ovidiu alungat
Din raiul Romei, nu voi geme.
Cer sfâșiat, plin de ruine,
Mândria-mi se-oglindește-n tine!
Ți-s norii dricuri care-n ele
Duc toate visurile mele
Și în lumina-ți prind să joace
Luciri din Iad, și Iadu-mi place.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre moarte, poezii despre jocuri, poezii despre iad sau poezii despre gânduri
Mireasmă căzută din stele
Norii călătoresc sub crucea omului ucis
În scena unde bețivii de stele intră în vis,
Desenând trandafirii iubitei cu ea supusă-n spini,
Miresme otrăvite se golesc în ochi de străini.
Groparii sapă la butoiul plin cu arome stilate,
Trupul rămâne, sufletul o ia într-o parte
Și privește cum norii prind stele în plasele lor,
Sunt licuri dulci ce cad în spuza tuturor.
Învinovățesc scena ce se scurge în ploaie
Ca o pasăre trecută în boabe de grâu, în păstaie
De zorea ce urcă spre lună prin brațele mele,
Degetele s-aprind de mireasma căzută din stele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învinovățire sau poezii despre păsări
Chipul tău frumos și-un curcubeu
Un dor cumplit m-a-nvăluit iubire,
Un dor ce nu știu dacă are sfârșit,
Silueta-ți văd, o umbră în privire,
Timpul trece, eu, tot singur sunt ursit.
Ieri am desenat pe nori un soare,
Chipul tău frumos și-un curcubeu,
Să dea zilelor mele puțină culoare,
Și lumină blândă sufletului meu.
Ieri te-am desenat pe florile de tei
Să îți simt din nou parfumul dulce,
Te-am mai desenat pe stelele scântei,
Și pe aplecata frunză de la salce.
Azi pe unde trec, te văd și simt un gol,
Și nu am cum să te mai strâng la piept,
Din viața mea acum trece alt capitol,
Și-o eternitate de-ar fi eu te aștept.
poezie de Răzvan Isac (17 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre tei, poezii despre sfârșit sau poezii despre prezent
VII
Fruntea mi se oglindește
între două piscuri
și părul tău curge lin
printre aștri.
Copilul nostru
din pântecele tău
întinde mâinile spre cer.
Suntem părtași
la ritualul unei dezvățări de moarte.
poezie de Gabriel Hasmațuchi din Noduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini sau poezii despre copilărie
Florile nopții
E tare rece-n noaptea asta,
în ceață a pălit cadaveric lumina,
colind străzi goale într-o haină prea largă,
eșarfa mă-ncălzește în plasă de zgârieturi.
"Te-aștept, iubito!" aud o chemare,
un abur suflat pe gură în ger.
Făgăduința mi-atinge frigul din cer,
gheara rece în clește m-a prins,
șoapta vântului îmi strecoară dorinți,
imagini cu tine, de mă scoate din minți.
Pe un geam aburit de fereastră
plâng cuvinte nescrise,
amprenta unui sărut,
o inimă desenată în fugă,...
Ce crezi tu, noapte, de toate astea?
Spune, de unde vine-acum așa lumină
când multe stele sunt acoperite
și-un nor s-a țesut rochie Lunii?
Încep lumini să licărească
a mână ce mă saltă din ruine,
se împletesc într-o manta vrăjită
să-mi țină cald, să nu mai știu ce-i frigul,
să văd cum înfloresc, incandescent,
în roșul buzelor, florile nopții,
cum buzele unesc lumina mea și-a ta
într-un sărut al Soarelui cu Luna.
Tremurătoare stele scutură strălucire,
mi-arată cum să mă lepăd de griji.
Felinare cos tiv de lumină pe margini
de inimi abandonate-n străzi pustii.
Dantela de lumină singurătatea-mi soarbe
să pot păși spre magic tărâm
unde iubirea nu sfâșie florile
ce, din dragoste mare, înfloresc zi și noapte.
poezie de Silvia Cuzum
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre flori sau poezii despre vestimentație
Numai tu
De câte ori te văd, mă rog
Să fi a mea măcar o dată
Și-apoi să-ți fiu într-una drog...
Ca-n visul de femeie, fată.
Mă doare când te văd de mână
Cu altul și-aș pica-n genunchi;
Încovoiat în semilună
Ți-aș face stelele mănunchi.
În șoapte -să m-auzi doar tu-
În poezii, sufletu-aș pune...
Aș și uita cuvântul "nu"
La tot ce-mi ceri... Doar tu mi-ești nume!
Te-aș stânge-n brațe zi de zi
Și nopțile ți-aș face zbor!
Ți-aș fi culori de colibri
Și-n înger te-aș purta... amor!
Mi-aș da o viață; ca să știu
Că-i numai una ca și tine...
M-aș vrea mereul tău vis viu;
Să mă strivești în rugăciune...
... Să mă cobor din supernove
Să-ți explodez lângă picioare!
În palme să mă citești slove
Și să m-arunci... dacă te doare!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre supernove
Biserica mea ...
De-o veșnicie trec pe strada mare.
Biserica mea zace în ruină.
Și-ar ridica ea turla ei din tină
Și-ar îndrepta ea crucea din spinare.
De lumânări și candeli afumată,
Cu sfinți și îngeri străjuind pereții,
De sufletele noastre luminată,
Dă un sens existenței mele, vieții...
S-a șters din ziduri hramul sfintei case.
Tării de stentor urcă-n glasul popii.
În cimitirul nopții, printre oase,
Se-aruncă flori în strâmtul hău al gropii.
Și clopotul a amuțit în turlă
Cu glasul lui dogit de bătrânețe.
De-o veșnicie colbul gros îl zvârlă,
În zi de sărbătoare, dând binețe.
Te uiți vrăjit, cum doar catapeteazma,
Scăldată în lumina lumânării,
Revarsă din prisosul ei agheazma,
Dând din amarul vieții, bir uitării.
La ușă, lângă tinda coșcovită,
Printre ștergare, palide feștile,
Cu suflet plin, spinarea gârbovită,
Trec fețe ostenite și umile.
Biserica e în corset de schele,
Râvnind să-și schimbe-n grabă-arhitectura,
Dorindu-se fațadă de castele,
Tot înălțându-și către cer statura.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumânări, poezii despre sărbători sau poezii despre sfințenie
Tu, viață
Beau din vinul tău,
gust din savoarea ta,
știind că mâine nu o să te mai am,
o, viață,
trec prin tine pentru bucurie,
sorb din lumina ta
pentru întunericul de apoi,
nu văd doar răul tău,
trecător,
mă scald în dulcele prezent,
indiferent,
la gloria ce a fost
ori o să fie,
cară-mă, viață,
până unde îți este voia,
dar dă-mi a ta frumusețe
din abundență,
ca să știu de ce trăiesc
poezie de Ioan Muntean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin sau poezii despre bucurie
Să-ți văd din nou chipul
Am adormit iar în gândurile mele,
Lăsând în urmă un suflet drag
Și ajung din nou să privesc la stele
Și nu m-așteaptă nimeni în prag.
Încerc să găsesc în mintea mea,
Cum arăta a ta ultimă privire
Și uneori noaptea e atât de grea,
Dar cred că am încă o mare amăgire.
Caut apoi umbra ta, a pașilor pierduți,
Și vreau să țin mintea mea trează,
Dar noaptea e plină de năluci
Și merg la geam unde inima mea oftează.
Se vede apoi o stea căzătoare
Și o dorință încă aș mai avea,
Ca în lumina ei să-ți văd chipul tău oare,
Și să rămâi mereu în mintea mea.
poezie de Eugenia Calancea (6 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe