Întâmplător intenţionat

Sărută-mă iubito şi vei fi foc şi pară
Şi-atunci ca miezul soarelui te vei topi
Şi flăcări de iubire pe strune de chitară
Vor face să răsune melodii.

Apoi vântul solar ne va purta departe
Fiorii de plăcere şoptiţi vor deveni
Şi în extaz vom fi, chiar de-om face păcate
Fiindcă iertarea sigur va veni.

Sărută-mă şi ca o supernovă-ncinsă
Dorinţa cosmică din noi va exploda
Şi din această vâlvătaie-aprinsă
Iubirea noastră se va revărsa.

Cu praf topit de stele eu numele ţi-l scriu
Întâmplător eu astăzi alături vreau să-ţi fiu.

poezie de Susan Ashley, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă...

sărută-mă iubirea mea...
te-aştept cu vântul pe câmpie
prin frunzele ce-au risipit
in dimineţi melancolie!

sărută-mă iubirea mea..
cât mâna incă e fierbinte
pădurea freamătă si ea
chiar dacă toamna o cuprinde!

sărută-mă iubirea mea..
sunt inca vie... n-am murit..
si soarele sărută marea...
chiar daca e in asfintit!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă...

sărută-mă, iubirea mea...
te-aştept cu vântul pe câmpie
prin frunzele ce-au risipit
in dimineţi melancolie!

sărută-mă, iubirea mea...
cât mâna incă e fierbinte
pădurea freamătă si ea
chiar dacă toamna o cuprinde!

sărută-mă, iubirea mea...
sunt inca vie... n-am murit...
si soarele sărută marea...
chiar daca e in asfintit!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ce o simt

Să te iau în braţe, să te ţin aproape
Să îmi simţi suflarea în urechea ta
Să-ţi şoptesc cuvinte ce nu vreau să-ţi scape
Şi a mea dorinţă ţi-o voi arăta.

O să simţi plăcerea, sărutarea dulce
Fiindcă toată noaptea o să ne iubim
Şi cu trupul meu în extaz te-oi duce
Şi o unitate o să devenim.

Vom atinge punctul culminant îndată
Şi iubirea noastră brusc va exploda
De-atâta plăcere vei fi încântată
Iară eu, zâmbind, te voi dezmierda.

poezie de David Yearwood, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, iubite...

Se scurge timpul,
fuge şi clipa
şi nu ştim cât
prin viaţă
ne-a mai rămas
de umblat...
în limpezimea
acestei nopţi
de vară
vreau să fiu fericită
şi să trăiesc
doar iubirea...
Sărută-mă iubite,
nu te opri,
în patimi, haide,
să rătăcim şi
să uităm de
grijile lumeşti...
ştim bine că
toate-s trecătoare,
iar dragostea
nu doare, ea
te face să te simţi
minunat,
tot ce-ţi atinge inima
te face fericit...
Sărută-mă iubite,
taci şi lasă-te
purtat de val!

poezie de Luci Ţunea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar de acum

cel mai tare îmi doresc
să vină noaptea
să-mi pună cineva braţul
în jurul capului
să mă tragă în sine
şi să-mi spună -
chiar de acum începe
numărătoarea inversă
a naşterii noastre
sărută-mă
tu nu vei fi eternă
eu nu voi trăi adânc
în amprenta dinţilor tăi
lăsată pe lobul urechii
dar îţi voi rupe rădăcinile
şi lăstarii
şi le voi altoi în mine
ei vor creşte şi vor înmuguri
vor rodi struguri buni
iar tu vei face vin
până în vecii vecilor

poezie de Silvia Van
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată, tot tu vei fi!

odată
...
odată sigur, ştiu
că, vom ajunge şi noi să fim
între răsărituri şi apusuri
sau în nopţi, târzii
şi-acum eu strig, te rog să vii
de-aceea îngenunchez
şi plâng, prin melodii

odată vom ajunge, noi
să ne iubim, şi ştiu că vom unii
două inimii pustii
şi-un puls de viaţă
prin trupuri ce-şi doresc
seri pline de taine
apoi iubire, prin arzătoare
şi fierbinte privire

şi vreau să ştii
că chiar, dacă, vreodată
vor fi cândva tăceri
sau clipe-n zbucium şi-n suspin
de lacrimi
tot amândoi doresc să fim
în mine şi-n tine
prin neuitate amintiri

şi te rog mult, ascultă, chiar dacă
odată, poate, peste ani
pe străzi din mine, pustii
de tu, nu vei mai fi
să ştii, că prin iubire
rouâ pe frunze căzute
că tot, noi doi vom fi

odată, poate, de sufletul tău
va trece fără ca eu să ştiu
şi atunci, tot tu vei fi
în clipe de aduceri aminte
sau săpată-n mine, adânc
în pleope, şi-n gânduri, şi-n priviri
chiar de-ar fi, să te aştept în gări
de timp, pustii

poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă

convinsă că nu se va repeta
niciodată pe limbă parfumul acestui gând
prins asupra faptului,
sărută-mă,
cu buzele date în mintea copiilor,
cu cele mai frumoase minciuni spuse
pe nepregătite,
sărută-mă de parcă am fi pe timp de război,
într-un loc unde nu cunoaştem pe nimeni,
şi alarma scoate uşi
din ţâţâni,
sărută-mă,
până când luna va umple cerul de strigoi
şi ziua nu va mai fi a oamenilor,
marea va încăpea în pumnii unui copil,
iar zăpada va încolţi pe vârful munţilor,
sărută-mă
cât nu te pot compara cu iubiri de aceeaşi vârstă,
şi nu trebuie să mulţumesc pentru tine,
cât timp viaţa are secrete
şi te poţi pierde în mulţime cu bucuria de-a face imposibilă
aşteptarea
până la propria nunta,
sărută-mă de parcă ţi-ai câştiga libertatea,
atunci când din carnea mea
cineva ţi-a rotunjit sânii, astfel încât
să-ţi doreşti atingeri vinovate de destrămarea familiei,
sărută-mă de parcă ai da înapoi ce-i al meu,
de parcă ţi-ai vedea prima păpuşă
într-o gheată la uşă,
sărută-mă de parcă ţi-ar fi ajuns în sânge
gândul că vei trăi prea mult
înainte să mori din cauza unor lucruri pe care ţi-ar fi greu
să nu le faci de o mie de ori,
sărută-mă,
cu privirea aceea de femeie impresionată
că Dumnezeu nu poate să mintă,
satură-mi
nevoia de sărut naturală
cu senzaţia că rămâi fără aer,
sărută-mă până vei crede că omul poate trăi
cu pâine şi apă,
cu durerile naşterii,
sărută-mă de parcă ai adăuga ani iubirii
şi i-ai face dreptate când spune: asta e calea,
îţi voi răspunde
cu aceeaşi monedă...

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea, nostalgie departe

Într-o zi toate acestea vor deveni pământ,
nu voi mai fi pentru a mă bucura, încă.
Voi face gălăgie de sus dintre stele
pentru că ele vor fi surorile mele.

Într-o zi voi fi tunet şi ploaie.
Într-o zi veţi cere aripi de înger cerului.
Într-o zi, ce va fi îndepărtată...

Cine ştie dacă voi avea ochi spre a privi
pe cei care vor falsifica chiar şi suspinul.

Într-o zi voi fi zefirul din depărtate universuri.
Într-o zi toate acestea vor avea un sens.

Vei vorbi de acest contribut la progres?
De voinţa de a ne înălţa din adâncuri întunecoase,
noi mergând prin noroi rupându-ne încălţările.

Într-o zi aceste cuvinte vor deveni lumină.

poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-om face

Cu rodul vremii strâns în noi
Ne-om face sufletul, tot, roată;
Iar din tristeţi, si din nevoi-
Ne-om face amfore, cu toartă!

Ne-om face multe, de-om putea,
De n-o fi vremea prea căruntă...
Ne-om face şi în cer, o stea-
Oricât ar fi ea de măruntă!

Ne-om face inima vioară,
Îar gândul ni l-om face arcuş,
Să cânte melodia clară-
Ne-om face un pic chiar şi... sacâz!

Şi câte nu ne-om putea face
Din vise, şi îngândurări?
Când toate-n noi se vor preface-
Ne-om face margine, de zări!

Dar timpul zboară, nu stă-n loc,
Şi tremurăm... ne-om face foc!

poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, să uit!

Sărută-mă, să-mi amintesc de tine!
Sărută-mă! Să plec aş vrea, spre mine!...
Sărută-mi ochii-a despărţiri de-alint!
Eşti prea curat, nu pot să te mai mint!

El e în mine şi mă înspăimântă!
Nu pot să-l uit, cu gânduri mă frământă!...
E depărtare, vis şi-apropieri...
Caut uitare, dar găsesc dureri..

E şarpele ce-mi dă nefericire,
Pe care i-o plătesc cu prea-IUBIRE..
N-am să îţi scriu, pe el doar îl iubesc,
Dar nu mă vrea, ştiu că mă amăgesc!

M-a otrăvit, vândută-i sunt pe viaţă!...
Sărută-mă! Plec mâine dimineaţă!
Chiar de-oi muri de dor neîmplinit,
Mă-ntorc la el, nu vreau să-mi fii iubit!

Sărută-mă, să uit de el, de tine,
Să uit de el... de tine... şi de mine!...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profeţie

Va veni o zi în care, într-adevăr,
Vom scoate cuţitele pe masă.
Noi nu vom discuta nimic atunci.
Din tăişuri se vor ridica miresmele ucise.
Din cenuşă se vor ridica lăstarii care nu au apucat să îşi vadă rodul.
Trilurile alungate din cuiburi
Ne vor izbi tâmplele.

Va veni o zi în care vom privi unul prin celălalt
Vâzând toate mecanismele ego-ului
Toate tocătoarele de frumos...

Ruşinaţi, vom plânge apoi cu ţăndări, cu bucăţi din noi.
Neîndoielnic, va veni o zi!

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, nu pierde clipa

Sărută-mă!... nu pierde clipa
Cuprinsă-n palme de păcat
Şi-ncearcă a-nteţi risipa
Veşmintelor... până la pat.

Aruncă-le!... i-aşa de bine
Să simt pe piele buze moi,
Ce-mi sorb adâncurile pline
Şi mierea fluturilor... goi.

Sărută-mă!... nu pierde clipa
De îndrăzneli care mă ung
Ca un fior, născut din pripa
Ispitelor, ce nu-mi ajung.

Stârneşte-mă!... şi mă aprinde!
Descătuşând trăiri rebele
În trupul care mă cuprinde
Cu fulgere de dor... şi stele.

Sărută-mă!... nu pierde clipa
Când fierbe sângele în noi
Şi ceru-şi scutură aripa
De nebunie... şi de ploi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În balon

Am un balon cu aer cald şi cred că aş putea zbura
Pe faţa nevăzută a lunii, să mă ascund de lumea rea;
Dar înainte să m-avânt în cerul ăsta ca un fum
Aş vrea cu mine să te iau, să-mi fii tovarăşă de drum.

Vom zbura dincolo de nori şi de acolo vom privi
Şi-n curcubeu înfăşuraţi, iubirea vom împărtăşi;
La miezul nopţii ca o ploaie de stele-aprinse vei cădea
Te voi usca cu o cometă şi chipul ţi-l voi săruta.

Şi peisajele se schimbă, căci suntem ca într-o odisee
Iar râsul tău noapte de noapte va fi a mea Cale Lactee
Treptat şi luna va descreşte plutind pe bolta înstelată
Fiindcă nimic nu poate umbri iubirea noastră minunată.

Uite cum Venus licăreşte privind acest devotament
Când noi flirtăm pe cerul nopţii duşi de al dragostei torent
Şi muza mea tu o să fii, să-ţi scriu poeme de iubire,
Iar Orion şi Andromeda ne vor veghea fără oprire.

Pe nori dormi-vom ca pe perne, aripi de înger vom fura
Ca nişte păsări fermecate către Saturn ne-om avânta
Iar de vom obosi plutind şi făcând iar salt după salt
Pe un meteorit vom sta să colindăm cerul înalt.

Eşti de acord să vii cu mine pe nava asta spaţială?
Eu gata sunt şi port în suflet a mea iubire colosală
Ia-mă de mână, hai la bord, fiindcă spre soare vom zbura
Şi inimile noastre-aprinse acolo sus vor fuziona.

poezie de Graeme King, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă vei uita

Te măriţi, şi ştiu, vei naşte prunci,
Veţi avea cămin şi alte cele
Dar aşa frumoasă ca atunci
Când erai stăpâna vieţii mele
Nu vei fi tu niciodată,
Niciodată.

Anii vor veni mereu şiraguri
Ca soldaţii la cazan flămânzi.
Din viaţa ta de miez şi faguri
N-o să aibă Moartea nici de prânz
Poate doar o simplă, tristă cină,
Tristă cină.

Ce bătrână, palidă şi goală
Vei rămâne peste trei decenii!
Sângele tău, astăzi în răscoală,
Va fi rece, rece. Doar vedenii
Despre tot ce-a fost vei mai avea,
Mai avea.

Ca strigoii vor veni la tine
Din iubirea noastră ne-ntâmplată
Gândurile, visele haine.
Nu mă vei uita tu niciodată;
Sufletul cu altul ţi-i zadarnic
Darnic.

poezie celebră de Mihai Beniuc din volumul Poezii -Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1960
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine, sigur mă vei iubi la fel?

În seara asta eşti al meu în întregime
răsfăţându-mă cu dragostea ta
şi dulci poeme de iubire,
În seara asta magică
dragostea străluceşte în privirea ta
Dar mâine, sigur mă vei iubi la fel?

Luceferii din ai tăi ochi
vor lumina la fel îmbrăţişarea noastră
sau ceea ce simţi acum
e doar o un capriciu, o plăcere de moment,
iar mâine vei deschide uşa inimii
altei iubiri pătimaşe?

În seara asta magnifică
tăcerile grăiesc vibrând în ecouri
şi inimile noastre îşi vorbesc şi se-nţeleg.
Îţi simt vârful degetelor desenându-mi trupul
şi mă întreb dacă-i aievea sau visez,
iar mâine, în zori,, voi îmbrăţişa doar aşternutul rece?

În seara asta îmi juri că sunt unică în viaţa ta,
precum iubirea ce-o trăieşti intens întâia dată,
Dar când razele soarelui îţi vor aşterne-n cale
alte chipuri fragede, ce-ţi vor zâmbi graţioase,
ce voi însemna eu, cea veche, cea uzată?
Mâine, sigur mă vei mai iubi la fel?

poezie de Mirela Minuţa Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru departe

... Şi sistrele se-aud pe mal vibrând
în depărtări sub flori de timp-zenit
spre bezna-n fulger aspru biciuită.
sărută-mă, în valuri legănând
puterea dragostei nemărginită.

Te speli de vise; şi cu părul mături
podele iluzorii de nisip:
sărută-mă! Rob ţie, te-am răpit
pentru departe să te ştiu alături.

poezie de Liviu Pendefunda din Sideralia (1979)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi, te vor declara nebun. După aceea vor încerca să te compromită. Într-un târziu, vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea, vei fi un om mare.

atribuit lui Mahatma Gandhi
Adăugat de Mihai Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lemn de foc

Şi va veni o vreme, când toate se vor spune
Şi ce-i banalitate, va deveni minune,
Şi va urca iubirea la rangul ei cel mare
Şi am să vin la tine, să cad de pe picioare.

Şi ca să-mi fie bine, eu cred ca e mai lesne
Să fiu copac în lume, să port pământ pe glezne
Şi încă de cu toamnă, de toamna ce-o să vină
Să pot intra sub iarbă, să capăt rădăcină...

Şi când se lasă noaptea pe noi ca o arsură
Cu florile nebune, să te sărut pe gură...
Pe urmă celelalte ce vor urma fireşte
Vor pedepsi pe-acela ce astăzi te iubeşte.

Şi tu nedumerită de taine nepătrunse
Să te trezeşti deodată că te-nfăşori în frunze
Tu însăţi mă vei pune pe foc cum se cuvine
Dar când voi arde-n sobă voi fi din nou cu tine.

Şi n-ai să ştii probabil,
Prin crivăţul de sânge,
De ce se uită focul
În ochii tăi.. şi plânge...

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zilele noastre, un basm înseamnă, din fericire pentru noi, ce a însemnat dintotdeauna: dorinţa de a ne regăsi în vise, dorinţa de a ne regăsi într-o lume în care binele învinge, un vis în care el balaurul, el şerpele, sunt foarte puternici şi foarte răi, dar el Făt-Frumos, ea Ileana Cosânzeana sunt întotdeauna atât de fericiţi că pentru noi, şi în numele nostru, pot să biruie răul, cel puţin pentru o bucată de vreme. Până când un alt rău va veni din nou, până când ei din nou se vor alia şi vor face ca din victorie în victorie viaţa noastră să nu fie plicticoasă şi atunci când pierdem o bătălie să fim siguri că va fi şi o a doua bătălie, şi o a treia bătălie, şi că până la urmă noi şi ai nostri vom învinge.

citat celebru din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima mireasă

Ştiu că vii, dar mai aşteaptă,
Mai am multe de făcut,
Ai să-mi fii cândva mireasă,
Deşi eu nu te-am cerut

Ai să mori odat' cu mine,
Pentru că mă vei iubi,
Îţi voi recita suspine,
Chiar în clipele târzii

Te voi săruta pe coasă
Tu ascute-o pân'-atunci,
Sigur ai să fii frumoasă,
Însă nu-ţi voi face prunci

Vei purta o rochie albă,
Prima şi ultima oară
Dragostea îţi va fi oarbă,
Şi-mi vei fi prima fecioară

Am să-ţi fiu prima iubire,
Ştiu că n-ai avut niciuna,
Vei simţi a ei trăire
Şi mă vei dori întruna

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!