Ciorne
nu e nimic bătut în cuie
doar ideile noastre sunt fixe
și învechite
să ne imaginăm o lume paralelă
în care trecutul se scrie
pe ciorne
nu te apropia prea mult
durerea poate fi molipsitoare
mama ei de viață
aș da cu ea de pământ
dar am călcâiele făcute praf
poezie de Carmen Secere din Mon amour ma tristesse / întâmplări de viață în est/ (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre mamă, poezii despre imaginație, poezii despre idei sau poezii despre durere
Citate similare
* * *
nu e nimic bătut în cuie
doar ideile noastre sunt fixe
și învechite
să ne imaginăm o lume paralelă
în care trecutul se scrie
pe ciorne
niște versuri despre amanți
și o ultimă noapte
de dragoste
nu te apropia prea mult
de acest adevăr
durerea poate fi molipsitoare
mama ei de viată
aș da cu ea de pământ
dar am călcâiele făcute praf
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre versuri, poezii despre poezie, poezii despre noapte de dragoste, poezii despre noapte, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ce noroc pe noi că în viață avem crize existențiale, ne îmbolnăvim, suntem părăsiți și trădați, uneori nu ne putem explica propriile comportamente, emoții și gânduri. Dacă nu ar fi acestea, am putea crede că ideile noastre fixe sunt realitate, că perspectiva noastră îngustă asupra lumii reprezintă întregul univers, că ceea ce credem e bătut în cuie și cel mai periculos, am crede că deja "știm".
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre trădare
- citate despre superlative
- citate despre realitate
- citate despre pericole
- citate despre noroc
- citate despre idei
- citate despre gânduri
- citate despre criză
Cred ca va fi iarnă
Cred că va fi iarnă când o să revină.
Pe albeața insuportabilă a drumului
se va ivi un punct, atât de negru, încât ochii se vor încețoșa,
se va apropia mult, mult timp,
făcându-i absența comparabilă cu sosirea,
iar pentru mult, mult timp va rămâne un punct.
Un fir de praf? O înțepătură în ochi? Și zăpada,
nimic altceva, doar zăpada
și mult, mult timp nu se va mai vedea nimic,
și el va da deoparte draperia înzăpezită,
va căpăta formă și trei dimensiuni,
va continua să se apropie, aproape, tot mai aproape...
Asta-i limita, mai mult nu se poate apropia. Dar el se apropie,
acum e prea uriaș pentru a mai putea fi măsurat.
poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre timp, poezii despre negru, poezii despre limite sau poezii despre iarnă
Paralelă
În lumea asta ce te-mbie,
Să duci o viață boierească,
Sunt oameni care știu să scrie,
Iar alții, nici ca să citească!
epigramă de Simion Cătău din Umor aniversar (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe epigrame despre viață
Veleitatea unui zar
este că are un număr în
finit de fețe
poate că e prea mult și nu
îndeajuns pentru sfânta
inchiziție de demult
în zilele lor bune de jupuit
fript sau bătut în cuie
poate că nu ajunge și ar mai
trebui să
- ți pună pielea
- n băț nu e mult prea mult
viața e o aruncătură de zar
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre zaruri, poezii despre sfinți, poezii despre numere sau poezii despre Inchiziție
Pe pământ
Pe acest Pământ al nostru
Rotitor și material
Ceva, fără îndoială,
E greșit fundamental.
E prea multă răutate
Oamenii sunt învrăjbiți
Nu mai știu ce e virtutea,
Sunt rebeli și ipocriți.
Dacă am pleca pe Marte
Sau pe Venus ori pe Lună
Oare am putea să facem
O lume cu mult mai bună?
Sau ar fi mai indicat
Să sărim ca o gazelă
Printr-o gaură de vierme
Într-o lume paralelă?
Dar o să ne fie dor
De acest Pământ de vis
Unde totuși am putea
Să trăim ca-n Paradis.
poezie de Octavian Cocoș (21 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viermi, poezii despre răutate, poezii despre rai, poezii despre greșeli, poezii despre fățărnicie sau poezii despre dor
Rugă la totem
În livada bunicilor, un măr
Privesc. Nu văd nimic. Mat
Mă gândesc... alții. Înalt.
Trimit o rugă. Cerșesc.
Nu lucrez, dar sunt bogat. Argat.
Mă înalț. Nu prea mult. Contact.
Gândurile - mi zboară. Razant.
Știu că fericirea e întotdeauna pe aproape. Noapte.
Sunt
Mult prea jos, în mărunt. Pământ.
Nu am prea multe hobby-uri,
Dar mă exprim. Sublim.
Este și acesta un talent. Evident.
Sfârșesc o rugă.
Dumnezeul meu e banul. Totem.
Hai să vorbim, vorbe lungi, sticloase, bolovanoase!
Nu prea mult, nu prea înalt. Asfalt.
În livada bunicilor, un măr înflorit. Pitic.
Mai. Nimic.
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din La vie en rose
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre zbor
- poezii despre vorbire
- poezii despre talent
- poezii despre mere
- poezii despre gânduri
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
Integrare?
În viața asta grea și rece
Nimic n-a fost bătut în cuie:
Trecutul nu-i, prezentul trece,
Iar viitorul, uite-l! nU. E.!
epigramă de Mihai Moleșag din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viitor, epigrame despre trecut sau epigrame despre prezent
Unui confrate care scrie cam mult
Prea mult scrie maestrul, poate
Confiscând o rubrică.
Dar te-nșeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.
epigramă de Tudor Măinescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pene de lebădă
în templu nu mai e nimeni
/cei plecați trimit pene de lebădă
și ulei incendiar/
ridic steaguri
iubesc
dărâm tot ce înalț
nu știu dacă sunt pe cruce
sau bat cuie
port broșă la doliu
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lebede, poezii despre drapel, poezii despre doliu, poezii despre crucificare sau poezii despre cruce
Am bătut
Am bătut la ușă...
Am bătut la fereastră...
Am bătut la poartă...
Am bătut-n stele...
Am bătut-n mare...
Am bătut la toate ușile din lume...
Am bătut la poarta iadului...
Am bătut la timp...
Atât doar să-ti spun...
Te iubesc....
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre religie, poezii despre iad sau poezii despre declarații de dragoste
Vis... demult
Poate ploaia cade când prea multă-i secetă și
de atâta arșiță nu ne mai simte pământul, poate
de atâta foame nu mai simțim iubirea, poate nu
mai suntem... ne e mult... mult prea secetă!
Poate toamna domină iubirea, poate moartea
domina iubirea, poate,, carnea vie" să fie prea
moartă, oasele prea șubrede, cine poate știe,
poate câteva scânduri sunt bătute-n cuie!
Nu știu, nimeni nu poate a ști când cad din
temeli... visele ori viețile, cât am decăzut și nu,
nu am reușit a ne iubi, nu știu a regreta, cine
m-a adus, bătut în piept, chiar nu înțeleg, chiar...
Pot să mă reîntorc ori pot să plec, nu mai dor,
nimeni nu doare, aș fi spus de fericire... unde e,
unde ne doare, ce iluzie... ce timp pustiu, sunt...
devin absent, cine, cine te-ar mai vrea fecioară?!
Nimeni, nici Eu, îmi ajunge carnea toată
desfătată, desfirată, buză încrețită, tremuri
inimi, bați în piept, suflet de oțel până dai în
fiert, cât mă fierbi, cât mă omori, nu te port...
Ai uitat de portul meu, de sărutul interzis, te-ai
pierdut pe acest pământ, Eu... sunt Cer acum,
Tu... chiar de nu știi de Lună, Eu sunt de pe
acest pământ, Tu nu mai ești demult... Lună!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre virginitate, poezii despre toamnă, poezii despre sărut sau poezii despre suflet
[lingurile]
aveam părul lung
și sorbeam apa din palme
timpul nu exista
se numărau lingurile de pe masă
eram toți dar
într-o zi s-a făcut târziu
m-am tuns și-am smuls
genele păpușilor
m-am întors
mă aștepta doar mama
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tuns, poezii despre păr, poezii despre păpuși, poezii despre existență sau poezii despre apă
Nu se poate ști cu siguranță dacă există o altă lume, una paralelă cu omenirea, dar este clar că există cel puțin una paralelă cu omenia.
aforism de Ionuț Popa (2011)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre existență sau citate de Ionuț Popa despre existență
Somnul săracului
În vremea în care Domnul
Toarnă poduri fără cuie
La sărac până și somnul
Ori e prea adânc, ori nu e.
Dacă-i prea adânc e semn,
C-a bătut prea multe cuie
Și că-i țeapăn ca un lemn
Și la ceruri, iată-l... suie!
Dacă n-are somn e semn,
Că de frigul care-l frige
Va ieși în stradă demn
Foamea din el ca s-o strige.
Nopțile în care Domnul
Toarnă poduri fără cuie
La săraci până și somnul
Ori e prea adânc, ori nu e.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre somn, poezii despre poduri sau poezii despre lemn
Serotonina
Privesc
Nu văd nimic,
Mă gândesc... alții
Cerșesc
Nu lucrez, dar sunt bogat
Mă înalt, nu prea mult. Contact
Gândurile- mi zboară. Razant
Știu că fericirea e întotdeauna pe- aproape
Mult prea jos, în mărunt
Nu am prea multe hobbyuri, dar mă exprim. Sublim
Este și asta un talent!
Sfârșesc o ruga
Dumnezeul meu este banul. Totem
Haide să vorbim, vorbe lungi, stufoase, bolovanoase
Nu prea mult, nu prea înalt. Asfalt
În livada bunicilor un măr înflorit. Pitic
poezie de Gorunescu Carmen Lidia (8 octombrie 2020)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cerșetorie sau poezii despre bogăție
* * *
ai atâtea presimțiri negre
încât dimineața vine ca o veste
care nu mai eliberează pe nimeni
cauți pârghia perfectă
dintre tine și acum
chiar dacă nu poți păstra la infinit
acest firav echilibru
vulnerabilitatea înseamnă curaj
un războinic își ascute frica
în formă de sabie
despre viață nu se scrie
cu cerneală
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre perfecțiune, poezii despre infinit, poezii despre frică, poezii despre dimineață sau poezii despre curaj
Cine sunt eu...
Pentru lume sunt doar o piesă
Pe această imensă masă de șah.
Un pion nevinovat amestecat
În planurile vieții,
O frunză neînsemnată
În acest copac uriaș...
Dar poate, pentru cineva,
Sunt mai mult de atât.
Poate sunt răsăritul
Care îi aduce lumină în viață,
Sfidând puterea întunericului...
Sau poate doar un fior
Care îi tulbură noaptea somnul...
Nu știu cine sunt...
Sau poate nu vreau să știu
De frica a ceea ce s-ar putea sa aflu.
poezie de Elisa Mihaela Iordache
Adăugat de Marina Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre șah, poezii despre nevinovăție, poezii despre lumină sau poezii despre frunze
Zimbri
în rezervația de zimbri
un negustor vinde mătase neagră
durerea
strigătul
resemnarea
mărunțișuri
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre comerț
Endoscopia liniștii
aici în mijlocul petecului de pământ
pașii iau forma lutului îmbibat cu apă
palmele modelează diapazoane din fiecare susur
iedere și ferigi uriașe mi se încolăcesc în jurul gleznelor, iar frica mea nu mai e frică de mult
frica mea e surzenie
e prea multă liniște aici, deși în jurul meu sunt minunile lumii
cascade uriașe, cascade-iele ale sufletului ce împrumută voci apei
inima are pereți curgători, cascadele zornăie a ticăit, iar pendula timpului însângerează mereu orele fixe
sunt orele alea în care îți citesc de pe buze
danaaaa... tu auzi? danaaaa...
orele alea în care tu nu uiți să-mi amintești că dragostea crește pe măsură ce-o împarți și durerea, da, și durerea scade pe măsură ce o împarți...
e prea multă liniște, iar eu am ajuns să sparg visele în dinți și durerile de pereții cascadelor
spargerea asta are sunetul ei
eu nu-l aud, dar îl simt...
îl simt atât de puternic încât ecourile lui mi se preling printre sinapse, curg a rășină
uneltele mele sunt dalta și diapazonul
sunt precum lutierul timpului în încercarea de a crea punți
între noi se nasc doar cuvintele... sunetele, îmi spui, sunt ecourile inimii
sparge în dinți sunetul și împletește-ți corzile viorii din suspinele noastre
poate numai așa scrâșniturile lor vor sfredeli ca un burghiu Prăpastia celor trei poduri în care tu, eu și cuvântul adulmecăm tăcerile...
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre inimă, poezii despre cuvinte sau poezii despre voce