Pene de lebădă

în templu nu mai e nimeni
/cei plecaţi trimit pene de lebădă
şi ulei incendiar/

ridic steaguri
iubesc
dărâm tot ce înalţ

nu ştiu dacă sunt pe cruce
sau bat cuie

port broşă la doliu

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu ştiu de la care capăt
să apuc seara asta
ştiu doar că tu eşti forma perfectă
a disperării mele

când râd când plâng
schimb cămaşa de doliu
şi usuc cearşafuri albe

în grădina noastră
creşte iedera

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bat cuie

Bat cuie... cât pe muchii, cât pe lângă,
Am unghii violet şi răni pe mâini
Şi uneori, mă doare partea stângă
Cu drept asupra bietei mele pâini,

Bat cuie ruginite-n gardul putred
Al unui timp trecut, dar ne-ncheiat,
Bat cuie în prezentul tot mai şubred -
Cu mersu-mpleticit şi-ncovoiat,

Bat cuie-n toate, până la scânteie,
Şi-ndur scrâşnind acutele dureri,
Oricum, am cam uitat să fiu femeie,
Trudind peste puţinele-mi puteri.

Bat cuie, dar cu gândul sunt departe,
Trăind poveşti din timpuri de demult,
Şi mă ascund în filele de carte -
De după ele, sufletu-mi ascult,

Bat cuie-n basme, le agăţ în grindă
Şi cad, mă scurg de vlagă în pământ,
Boabe fierbinţi încep să se desprindă
Şi-mi curg peste genunchii tremurând,

Bat cuie-n cer-să leg de veşnicie
Tărâmul nesfârşitei suferinţi,
Bat cuie în tăceri şi-n nebunie
Şi-i răstignesc în versul meu pe sfinţi...

poezie de Emilia Amariei din Confluenţe literare (24 noiembrie 2016)
Adăugat de Emilia Amariei
Comentează! | Votează! | Copiază!

bat clopotele unei
insule care se scufundă

sunt o iluzie acvatică
în adriatica îmbrăţişării tale

catren de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jertfă

Ce noapte, ce noapte şi mâine ce noapte
şi clopote toate cum bat înnoptate
şi slujbe-n biserici şi oameni pe coate
se roagă de moarte să plece departe

Şi cuie în mâini şi cuie în picioare,
ce jertfă pe cruce, ce spini fără floare,
ce jertfă jertfită, ce sânge se scurge
şi-o mamă cum plânge cu fruntea pe cruce

ce noapte, ce noapte şi mâine ce noapte
şi clopote toate cum bat înnoptate

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stană de piatră

E absurd, e nedrept, e ciudat, e urât,
Marea bate în ţărm, cerul bate în ochi,
Parcă suntem cuprinşi de un fel de deochi,
Nu pot face un pas. Te iubesc şi atât.

Aş putea să ajung într-un timp şi-ntr-un loc,
Unde ştiu că poţi fi şi că suferi cumplit,
Aş putea testament sau scrisori să-ţi trimit,
Sau să vin să vă pun, plin de dragoste, foc.

Parcă sunt blestemat, parcă nu am puteri,
Consternat, retrăiesc tot ce e şi ce-a fost,
Nu mai ştiu dacă vrei să şi fac tot ce-mi ceri,
Să te las să te pierzi într-un trist adăpost.

Nu mai ştiu ce e azi, nu mai ştiu ce-a fost ieri,
Despre mâine nu cred că mai are vreun rost.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doliul

Eu port un doliu-n suflet, cât o mare
Cât un ocean, sau şapte... nu mai ştiu
Simt doar un dor imens să vă tot scriu
Şi v-aş aduce scrierile-n zare...

De doliul meu îi pasă numai Celui
Ce m-a zidit, cândva, boţ din pământ
Pe El îl port în inimă şi-n gând
Şi într-o zi, voi duce toate Lui...

În doliul meu sunt amintiri nescrise
Cu doi părinţi, patru bunici plecaţi...
Opt străbunici sub glie şed uitaţi
Cândva, or învia din manuscrise...

De doliu... dor... şi dragoste... durere...
Din apă şi pământ, sânge şi aer
Înveşmântaţi cu firul tors din caier
Stau toţi strămoşii noştri, în tăcere...

Vine Crăciunul... şi Hristosul vine
Încă o dată să ne amintească
Cum noi, cu-a noastră fire pământească,
Îl răstignim, repetitiv, cu Sine...

Şi Îl abandonăm, Singur, pe cruce
Nu-i dăm tovarăşi măcar doi tâlhari
Sau măcar doi înalţi funcţionari
E lumea la o tragică răscruce...

Crăciunul... naşterea din nou... sluţite
Sunt noţiuni, cumva, fără substanţă
Prea "sfântă" şi prea goală ignoranţă
În lumea de morminte văruite...

poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 20 Decembrie 2021 (20 decembrie 2021), traducere de Conceatu Petrică
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă

Dacă aş pune capăt durerii,
insomniilor, fricilor şi visului
ăstuia alungit, prelungit al
(ne)clădirii cioburilor noastre
ca unic templu monumental,
schimbarea noastră la faţă
ar fi o murire sau o nemurire?

Dacă ai pune punct singurătăţii,
renunţărilor, izolării şi tăcerii
acesteia uluite, ghemuite a
gândului agăţat de muzica sferelor
netălmăcit prin grai de muritor,
schimbarea noastră la faţă
ar fi o despărţire sau o regăsire?

Dacă am pune cruce răstignirilor,
incertitudinilor, absenţei şi abandonării
acesteia încremenite, chinuite a
ideii lui tu care îl face să fie pe eu
străpuns cu tot ce n-a murit,
schimbarea noastră la faţă
ar fi o urgisire sau o iubire?

poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciorne

nu e nimic bătut în cuie
doar ideile noastre sunt fixe
şi învechite

să ne imaginăm o lume paralelă
în care trecutul se scrie
pe ciorne

nu te apropia prea mult
durerea poate fi molipsitoare

mama ei de viaţă
aş da cu ea de pământ
dar am călcâiele făcute praf

poezie de Carmen Secere din Mon amour ma tristesse / întâmplări de viaţă în est/ (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mandarini

urmez râul
îi adun pietrele
înalţ o casă

malurile sunt roase
vânătorii se întorc
pe pământul nimănui

îmi ascut cuţitul
în destrămarea unei pânze

prin goluri curg
ape subterane

sap şanţuri de gardă
să înfloresc mandarini
până la tine

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti

Te iubesc de-atâta vreme,
Te iubesc, da, te iubesc,
Nici nu ştiu pe câte teme
"Te iubesc" îţi tot şoptesc.

Nu auzi, nu vezi cuvântul
Ce-l trimit cu scrisul meu?
Nu auzi în doruri gândul,
Chinul meu de chipul tău.

Eşti un bulgăre de ceaţă,
Eşti ca versul nerostit,
Eşti o lacrimă sărată
Îngheţată, când te strig.

Nu mai ştiu nimic de tine,
Te ascunzi şi te fereşti,
Poate ştie nu ştiu cine
Dacă alta o iubeşti.

Asta e, aşa se pare,
Asta-mi e marea durere,
Doar al meu, aşa e oare?
Îi spun inimii să spere.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am gândit să te bat să te umplu

de sânge să taci dar nu ştiu cum să fac
nu eşti lângă mine: mai bine să mă prefac uneori că
te iubesc te iubesc te iubesc – de
câte ori să tot spun te iubesc? – tu ai vocile tale
care îmi caută slăbiciunile

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Îmi iubesc Ţara şi Neamul
Oriunde ar fi românii mei,
Îmi iubesc portul şi graiul
Şi Tricolorul patriei.

Iubesc limba noastră dulce
Şi sunt mândru de strămoşi,
Sunt român oriund' m-aş duce
Toţi românii-s credincioşi.

Ţara mea o port în suflet
Sunt urmaşul lui Decebal,
Chipul meu e pe columnă
Chip, Carpato- Dunărean.

Chiar dacă plecaţi sunt fiii
În Basarabia şi Ucraina,
Noi gândim tot româneşte
Şi Unirea, ne e taina.

Va veni şi această clipă
Mult visată şi-aşteptată,
Când vom da, mână cu mână
Fraţi cu fraţi, duşmani să tacă.

poezie de Ion Borodi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu e nimic bătut în cuie
doar ideile noastre sunt fixe
şi învechite

să ne imaginăm o lume paralelă
în care trecutul se scrie
pe ciorne

nişte versuri despre amanţi
şi o ultimă noapte
de dragoste

nu te apropia prea mult
de acest adevăr
durerea poate fi molipsitoare

mama ei de viată
aş da cu ea de pământ
dar am călcâiele făcute praf

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericiţi cei îl au pe Bunul Dumnezeu şi Iisus Hristos în sufletele lor.
Fericiţi cei iubesc natura.
Fericiţi cei ce iubesc lumina.
Fericiţi cei ce te îndruma spre înţelepciune.
Fericiţi cei ce te fac sa conştientizezi adevărul.

Fericiţi cei ce iubesc florile.
Fericiţi cei ce iubesc animalele.
Fericiţi cei ce iubesc cerul.
Fericiţi cei ce iubesc iarba.
Fericiţi cei ce iubesc soarele.
Fericiţi cei ce îşi iubesc familia.
Fericiţi cei ce îşi iubesc copiii.
Fericiţi cei ce iubesc muzica.
Fericiţi cei ce iubesc arta.
Fericiţi cei ce iubesc literatura.
Fericiţi cei ce iubesc înţelepciunea.
Fericiţi cei ce iubesc viaţa.
Fericiţi ce ce iubesc universul.
Fericiţi cei ce iubesc planetele şi stelele.
Fericiţi cei ce îşi iubesc aproapele.
Fericiţi cei ce iubesc detaliile.
Fericiţi cei ce caută infinitul.
Fericiţi cei ce caută absolutul.
Fericiţi cei ce caută iubirea altruistă.
Fericiţi cei ce caută sensul vieţii.

Cînepă Ştefan în Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, II
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decor

Copacii albi, copacii negri
Stau goi în parcul solitar
Decor de doliu funerar...
Copacii albi, copacii negri.

În parc regretele plâng iar...

Cu pene albe, pene negre
o pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular...
Cu pene albe, pene negre...

În parc fantomele apar...

Şi frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Şi pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar...

În parc ninsoarea cade rar...

poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care bat câmpii sunt permanent plecaţi de acasă.

aforism de David Boia (30 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să fiu numai rază şi zi, să mă înalţ în ritmuri sonore spre culmi de splendoare şi adâncimile de întuneric să nu mă poarte pe aripile unei muzici sumbre. Nu ştiu dacă lumina se ridică în mine sau eu mă avânt în lumină; nu ştiu dacă sunt lumină sau devin lumină.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demult...

demult sunt surd la toate şi orb mă ştiu demult
şi ros avar la coate şi încă mai incult

trimis în vremea noastră de altele, mai gri
să bat când la fereastră când toate ponegri

aşa e scris în stele să urc încetişor
când ploile din ele când trepte care dor

şi să ridic o zare cu ochii mei cei orbi
uitându-mă la soare cu stoluri lungi de corbi

să trec din fugă vama cu umbre stacojii
spre ţara mea din rama cu oameni încă vii

şi înmuind pensula în gamă de culori
s-aştern pe pânze nula drapată între nori

s-adaug la ispite nuanţă mai albastră
cu buze strâns lipite de linişte sihastră

şi -apoi să-mi bat în cuie pe albul din perete
esenţa amăruie de foame şi de sete..

poezie de Iurie Osoianu (8 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici măcar prost

nu ştiu să iubesc
nici să urăsc
sau să port obidă
sunt precum băţul de chibrit
gata să scapere
doar că jilave timpuri am mai prins

nu ştiu unde-i focul
o fi la cap
o fi trupul subţiriu
o fi altundeva

nu ştiu să mor
tot aşa cum n-am ştiut singur a mă naşte
şi ca să nu râdeţi de mine cât sunt de prost
ceva tot ştiu

ştiu că toată zbaterea asta e pentru tine
tu mă înveţi clipă de clipă
bunul din rău
ca o lumină
ca o iubire
ca focul
nu ştiu să mor
aşa cum n-am ştiut singur a mă naşte

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc fără să ştiu cum, sau de când, sau de unde. Te iubesc pur şi simplu, fără complexităţi sau mândrie. Te iubesc pentru că nu ştiu altă cale. Visele nu se risipesc, dar nici nu zboară, dacă nu le dai aripi.

citat clasic din Pablo Neruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!