Am mai visat...
Când m-am trezit în mine era toamnă,
Se ofileau și crini și trandafiri,
Dar mi-a rămas în minte-un chip de doamnă
Ce îmi zâmbește-n zilele pustii.
Poate-ai plecat, poate-ți încerci norocul,
Sau poate ai găsit o nouă zi,
Și umbra îți mai tine acum locul,
Pe acea bancă-n serile târzii.
Poate din când în când privești spre stele,
Cu-n zâmbet trist renunti la orice vis,
Și par așa departe, când pe ele,
Cu mâna-ntinsă nu le mai atingi.
Când m-am trezit era târziu și noapte,
Te-am căutat până în ierni târzii
Și mi-au rămas în inimă păcate
Să le ador în fiecare zi.
Am mai rămas, zâmbind, în chip de ceară
Și-am mai visat puțin, la răsărit,
M-am modelat în chipul tău, de vară
Și m-am topit, pe bancă, liniștit...
poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zile
- poezii despre tristețe
- poezii despre trandafiri
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre seară
Citate similare
* * *
M-am trezit dintr-o dată,
Mai singur ca niciodată!
M-am trezit răvășit de lipsa,
A ceea ce-mi lipsește!
M-am trezit cu un dor,
Și-o durere în piept,
De moartea îmi era singura dorință!
M-am trezit printre cuvinte,
Pierdute în mii de tăceri!
M-am trezit că nu știu ce vreau,
Că niciodată nu am știut cu adevărat,
Ce vreau!
M-am trezit zguduit de trecut,
De ceea ce am avut și-am pierdut!
M-am trezit,, slab" si nehotărât!
M-am trezit, trezit de cuvintele tale!
De vocea Ta, de bătăile inimii tale!
De cuvântul scris pentru mine, pentru tine!
M-am trezit, trezit să fiu lângă tine!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre voce
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre puls
- poezii despre moarte
- poezii despre inimă
- poezii despre durere
- poezii despre dorințe
Locul meu
Mai demult
Mi-am căutat locul într-o casă, pe pământ,
Dar nu l-am găsit.
După,
L-am căutat în aer
Și tot nu l-am găsit.
Când am văzut că nici în aer nu e
L-am căutat în apă
Și, nici acolo nu era.
În vis, m-am uitat până și în adâncul pământului,
Dar, deja, mă obișnuisem
Să nu fie acolo unde îl caut
Și, așteptarea mi s-a împlinit
Căci, nici în pământ nu era.
Și, când, într-un târziu, obosit,
M-am oprit din căutat,
L-am găsit!
Era unde eram și eu.
poezie de Adrian Moroșan din Doar trăiri. Versuri (2019)
Adăugat de Adrian Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre apă sau poezii despre aer
Azi noapte te-am visat
Noaptea a trecut
În visuri grele m-am zbătut
Și nu pot visul hoinăresc
Să-l tălmăcesc
Gânduri mă cuprind
Lumini în suflet mi se-aprind
Și fiindcă gândul mi-e pustiu
De-aceea-ți scriu
Azi noapte te-am visat
Și m-am trezit din somn plângând
Visam că ai plecat râzând
Și-apoi m-ai înșelat
Minciunile din vis
Eu niciodată n-am crezut
Dar noaptea asta m-am temut
De-aceea eu ți-am scris
Răspunde-mi tu sau să-mi răspundă orișicine
Care din voi, visul sau tu, mințiți mai bine
Azi noapte te-am visat
Și m-am trezit din somn plângând
Visam că ai plecat râzând
Și-apoi m-ai înșelat
Răspunde-mi tu sau să-mi răspundă orișicine
Care din voi, visul sau tu, mințiți mai bine
Azi noapte te-am visat
Și m-am trezit din somn plângând
Visam că ai plecat râzând
Și-apoi m-ai înșelat.
cântec interpretat de Titi Botez
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre gânduri, poezii despre suflet, poezii despre somn, poezii despre prezent, poezii despre minciună sau poezii despre lumină
Visând că te iubesc
M-am stins
între tăcerile târzii
și m-am topit
în visuri argintii
când stelele
se pregăteau a străluci
plutind alene
peste norii azurii
M-am rătăcit
și nu simțeam de zbor
sau poate
m-a atins un nor
credeam că tu mă chemi
de dor
dar nu...
a fost un astru călător
N-ai mai venit
și zorii dimineții s-au ivit
un aer dur și rece
m-a trezit
O... ce păcat
că visul s-a sfârșit
nu-nțeleg cum
dar am visat
că te-am iubit
Și nu știu cum
dar ziua
de tine nu mi-e dor
iar noaptea-n vis
simt ca-m să mor
și te aștept mereu
pe-același nor
zâmbesc...
o pasăre m-a salutat
în formă de onor
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre iubire, poezii despre sfârșit, poezii despre păsări, poezii despre nori sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
...și a fost duminică
când m-am trezit era dimineață
îmi amintesc
o mare de oameni
se îndestulau din lumina
unei lumânări
era și Dumnezeu printre ei
m-a privit ca pe un străin
mi-a contabilizat bătăile de inimă
pe fundalul acela de liniște deplină
a coborât în mine
și mi-a șoptit
nu e foarte rău
liniștește-te...
când am deschis ochii
instinctiv m-am uitat în sus
cerul era plin cu păsări
poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre ochi, poezii despre lumânări, poezii despre instinct, poezii despre dimineață sau poezii despre Dumnezeu
O stea ... căzătoare
O piatră de mormânt îmi este gândul,
Din gânduri mi-am alcătuit mormântul,
Din sute de idei mi-am construit giulgiul,
Iar din tristeți mi-am terminat sicriul.
M-am îngropat în răsărit de soare
Când nimeni nu era pe afară,
Doar eu, o mică și neînsemnată vietate,
Îmi răcoream picioarele în moarte.
Am colindat cu umbra spiritului luna,
Am poposit apoi la fiecare stea
Și aș fi vrut să vă opresc pământul,
Căci nimeni nu a plâns la moartea mea.
M-am înfrățit în absolut cu Universul
Să născocim în doi o nouă stea,
În care să nu punem gânduri,
Iar eu să zac pe veci în ea.
*
Mi-am amintit fără să vreau trecutul,
Când ți-am văzut în praf de stele chipul,
Și-n ziua când lucram un colț de stea
Am hotărât să-ți vizitez ținutul.
Dar clipele se transformaseră-n ore
Și zilele se preschimbaseră-n ani,
Iar eu călătorisem mii de ani
Când am ajuns să văd din nou pământul.
De sus, din cerul plin de stele,
Am căutat să-ți văd iar chipul,
Dar fiindcă nu te-am mai găsit,
De întristare, m-am aruncat în mare.
poezie de Vasile Șerban din Drumul spre cer (2023)
Adăugat de Vasile Șerban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele căzătoare sau poezii despre plâns
Povestea noastră
Îmi aduc aminte de ziua când te-am cerut
În acea noapte de vară înstelată,
Și ne-am unit destinele într-un singur sărut
Ca să nu putem fi despărțiți vreodată.
Te găseam mai atrăgătoare decât viața
Căci tu însuți îmi erai puterea;
Fericirea ce mereu am cerut-o cu speranța
Că poate va veni odată cu iubirea.
Te priveam cu ochii adolescentului îndrăgostit
Ce-și vedea întâia oară dragostea,
Rugându-mă să fiu alături de tine numai fericit
Și întreaga viață să fii numai a mea.
O cât de mult adoram să te văd zâmbind
Când la piept mi se strângeam,
Și-mi doream să te simt lângă mine iubind
Că a ta pasiune n-o cunoșteam.
Nu trecea o zi fără să-ți spun că te iubesc
Căci așa se face la iubire,
Iar când îți afisa-i acelaș zâmbet îngeresc
Mă făceai să-mi pierd și o ultimă gândire.
Aș fi distru lumea cu tot ce are mai frumos
Ca pe tine să nu te fi pierdut;
Iar de acum viața parcă nu mai are niciun rost
Când eu am rămas doar un trecut.
Povestea noastră de iubire însă nu s-a sfârșit
Ci s-a scris acolo departe între stele,
Unde ai să privești mereu cu-n suflet răvășit
Că eu m-am dus acolo între ele.
poezie de Cosmin-Gabriel Satnoianu
Adăugat de Cosmin-Gabriel Satnoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre fericire, poezii despre îngeri sau poezii despre sărut
Mi-au căzut nasturii de la cuvinte
m-am trezit într-un vacarm îngrozitor
în mijlocul unui miting de proporții
zilele trecutului s-au revoltat
cereau daune morale pentru timpul irosit
din memoria colectivă am reținut o zi
când mi-au căzut nasturii de la cuvinte
și am rămas însărcinată cu limba română
atunci ne-am încolăcit starea
în singurul ochi al mării
rămas deschis peste noapte
nu mai rețin momentul când au căzut în gol
de la etajul tragediilor nescrise
spânzurate de funia sau furia ideilor...
poezie de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tragedie, poezii despre revoltă, poezii despre pagubă, poezii despre moralitate sau poezii despre limba română
... și era duminică
când m-am trezit era dimineață
îmi amintesc
o mare de oameni
se îndestulau din lumina
unei lumânări
era și Dumnezeu printre ei
de undeva dintr-un colț
mă privea ca pe un străin
mi- a scanat trupul gol
întins pe masa acoperită
cu un cearșaf alb
mi-a contabilizat bătăile de inimă
și pe fundalul acela de liniște deplină
s- a aplecat peste mine
și mi-a șoptit
"nu e foarte rău
linișteste-te..."
când am deschis ochii
instinctiv
m-am uitat pe fereastra întredeschisă
cerul era plin cu păsări...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb
Când te-am iubit
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Iar păru-ți mirosea a mere coapte,
Îți respiram în ziua aceea, doamnă,
Sărutul cald intersectat cu șoapte.
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Stele cădeau în tainice priviri,
Îți mângâiam în ziua aceea, doamnă,
Cordul trezit de valuri și simțiri.
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Din noi plecau pierdute trenuri,
Plângeau în ziua aceea, doamnă,
Îmbrățișări ieșite printre sternuri.
Când te-am iubit era atâta toamnă
Și-n gândul meu deschide-voi o nișă,
Să-nmormântez în ziua asta, doamnă,
Iubirea toamnei noastre... interzisă.
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre mere sau poezii despre interdicții
Cărarea vântului
Când m-am făcut cărare spre limpede izvor,
Nu mi-ai călcat pe pietre, nu mi-ai strivit din dor,
Căci n-ai știut de truda din suflet când le-am scos
Și mi-a rămas cărarea pustie de folos.
M-am preschimbat în munte cu gândurile-n cer
Și-am așteptat să treacă zăpada și să sper
Că-ți vei dori urcușul spre culmi pierdute-n nori,
Dar codrii de la poale ți-au fost neprimitori.
Și-am zis atunci: "Pădure, pădure-am să mă fac,
Să pot să-ți fiu răcoare, să-ncerc să-ți fiu pe plac.",
Dar pașii tăi, cu teamă, îndat-au ocolit
Tot verdele prin care potecă ți-am croit.
Mi te-am dorit aproape și m-am topit în vânt,
Să-ți vin pe neștiute, să nu te înspăimânt
Cu adierea-mi blândă în visul tău târziu,
Să te sărut pe umăr și numai eu să știu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre păduri, poezii despre zăpadă, poezii despre verde sau poezii despre spaimă
Din înalt
Din înalt privești spre mine cu ochi blajini,
așa cum făceai tot timpul,
erai lângă mine și mă purtai în gând
chiar și în momentele când îți era greu.
Eu te întâlneam rar, crezând că-i mai importantă
rutina mea zilnică, alergarea după himere.
M-ai trezit din amorțeală printr-o strângere de mână,
o strângere blândă și plină de iubire,
dar era prea târziu.
Cineva te-a iubit mai mult decât oricine,
de aceea te-a chemat la el, printre stele.
Ce a rămas în urma ta sunt doar amintirile,
alergând prin pustietatea acestor vremi,
în speranța reîntâlnirii.
Când plângeam,
plângeai cu mine pentru visul meu,
când râdeam,
erai o primăvară superbă cu apusuri vulcanice.
Acum... chiar de îmi continui visul,
știu că soarele și vântul te iubesc ducând
pulbere de stele spre locul din care mă privești,
tu fiind sora mea sub soare,
iar eu, frate pe pământ.
poezie de Ioan Forgaci (14 noiembrie 2011)
Adăugat de aer nelu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre înălțime sau poezii despre primăvară
M-am trezit deodată cu soția mea, m-am așezat la computer când ea a plecat la serviciu și nu m-am ridicat până ce nu s-a întors acasă.
citat din George Stephen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre soție, citate despre serviciu, citate despre căsătorie, citate despre calculatoare sau citate despre acasă
M-am risipit
M-au viscolit și ierni și timp și viață
În graba lor furtuni m-au tot cernut,
De-ar fi să plâng, mi-e lacrima de gheață,
M-am risipit, m-am adunat, și-atât.
Am strâns mereu în pumnul meu averi,
Trufaș stăpânul lumii m-am crezut,
Pe umeri aplecați, ducând poveri
M-am risipit, m-am adunat, și-atât.
Si am visat, pân-au rămas doar- vise
Nici nu mai știu prea bine ce am vrut
Trecut-au anii, tâmplele mi-s ninse
M-am risipit, m-am adunat, și-atât.
Iar azi, când tu îmi bați in suflet iară
Iubirii să-i mai facem legământ...
Nu stiu de iei, sau pui altă povară
M-aș aduna, de-aș ști pe unde sunt.
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol sau poezii despre ninsoare
Strasnic vis
Am visat veșminte albe
Într-o seară stând pe pat,
Ochii i-am deschis îndată,
Singură eram păcat!
M-am gândit în jur de-o oră
La iubirea mea dintâi,
Adormit-am lângă scară,
Locul bun de căpătâi.
Și-am visat, pe cine credeți?
Pe iubitul meu plecat,
M-am trezit de dimineață,
El era cu mine-n pat.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni sau poezii despre ore
Nu existam când te-ai născut
Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Regreți că m-am născut târziu,
Regret ca te-ai născut devreme.
Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Mi-am dorit să fi fost născuți în aceeași zi,
Ne-am fi petrecut toată viața împreună.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Eram atât de departe de tine,
Era atâta distanță între noi.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Aș fi devenit o floare îmbrățișându-și fluturele,
Adormind în iarba înmiresmată noapte de noapte.
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre fluturi, poezii despre flori, poezii despre femei sau poezii despre devenire
Am mai uitat...
Am mai uitat din când în când să trec
Prin universul ce te înconjoară,
Am tot uitat și astăzi iarăși plec
Și-i frig și ninge în a noastră vară.
Am mai uitat să-mi fii în amintire
Și încercând din când în când să vin
M-atinge clandestin a ta iubire
Și-n fiecare zi mai mor puțin.
Tot rătăcind prin dorul ce ne leagă
Doar am crezut că am și bucurii,
Și-am mai uitat să-ți spun că îmi ești dragă
Și nopțile ți-au devenit pustii.
Am mai uitat să-ți dăruiesc o floare
În lacrimi ți-am lăsat nuanțe gri,
Și-n inimă rămâne-un dor ce doare
Uitând să uit de tine-n orice zi.
Am mai uitat și poate-am fost departe
Gândind că în uitare îmi revin,
Cu inima rămasă jumătate
Am și uitat... să mai trăiesc puțin...
poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor
Metamorfoză
Când ploaia de la geamul tău
Plângând, te va trezi în noapte
O picătură voi fi eu
Venit la tine de departe.
Când vântul, fremătând ușor,
Lin printre crengi va adia
Tu vei simți prin al tău păr
Timidă, mângâierea mea.
Când Soarele va străluci
Și, zâmbitoare, a ta față
O rază-a lui o va privi
Voi fi eu cel ce te răsfață.
Când marea-n ea te va primi
Și-n apa ei vei luneca,
Un val al mării eu voi fi
Învolburat de vraja ta.
Când, la fereastră, chipul meu
Plângând, te va trezi în noapte
În poezie voi fi eu
Venit la tine de departe.
Voi fi cu tine zi de zi,
Te-oi însoți în a ta viață,
La geamul tău mă vei privi
Zâmbind, în astă dimineață"
Din vis, atunci eu m-am trezit
Și am privit spre curcubeu,
Știind că cel ce mi-a vorbit
A fost chiar El, iubitul meu.
poezie de Marilena Răghinaru din Frânturi de suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre răsfăț, poezii despre păr, poezii despre poezie sau poezii despre ploaie
Ești Iubirea
Cândva, într-un demult al demultelor mele
când zorii-mi seduceau primăveri
Ursa Mare s-atingă,
aici, în milimetrul universului meu,
m-am temut...
m-am temut de luceferi... de nori...
sau poate de brumele toamnei...!
M-am temut și vroisem să fug...
să ies din propriul meu vis...
și apoi... să m-ascund...!
Ci Tu (?) m-ai oprit...
m-ai tras înapoi și mi-ai spus:
"Nu! Aceea e ușa din dos...
departe de Astru...
de înalt... de adânc...
departe de Calea Lactee...
aceea-i o poartă-n abis...!"
Și-atunci, am rămas...!
Am rămas dar apoi, ne-mpăcată de însămi,
de rostiri nechemate...
de chemări nerostite...
vinovată de dor inutil risipit,
din nou am pălit...
am pălit precum floarea ce tulpina i-o rupi...
și, cu suflet înfrânt,
am vrut să cobor de pe propriu-mi altar...
să alerg în neant...
ci Tu (?) m-ai certat:
"te-așteptă un semen -mi-ai spus-
nu vrei să-i alini un durut?"
și-am rămas...
Am rămas dar, în urmă, din nou m-am oprit...
m-am întors în confuz...
am fugit spre-ntuneric...
m-am dus către Stix...!
Rânduism steluțe-n cununi pentru talerul toamnei,
dar, nimic n-am mai vrut!
Ardeam de dorință să-mi smulg din ființă averea-mi
și apoi să mă-mprăștii pe lespezi îngropate-n prihană,
jertfă să m-aduc inerției...
dar Tu (?) mi-ai surâs: "nu, mai rămâi, am nevoie de tine!"
Iar eu, am rămas!
Am rămas și acum sunt aici, din nou către nimb de lumină,
din nou în zenit, din nou ocrotită de vis!
Sunt aici! Sunt Prezent și, în zâmbet șoptit, te întreb:
cine ești? nu ești înger? nu ești propriul meu cuget?
atunci știu, ești mai mult de atât:
Ești Iubirea!
poezie de Iulia Mirancea (6 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre vinovăție sau poezii despre prăpăstii
Prietenul meu, patul
Cănd m-am născut, mama m-a înfășat
Cu dragoste și m-a culcat în pat,
Eu, adomind, din plâns am încetat:
E cel mai bun prieten al meu pat!
Când am crescut, cu-n umed sărutat,
Ademenind femeile in pat
În desfătări de-amor m-am cufundat:
E cel mai bun prieten al meu pat!
Când mai târziu femeie mi-am luat,
Am zămislit un prunc în al meu pat
Să fie Domnul nostru lăudat,
E cel mai bun prieten al meu pat!
Acum când sunt cu duhul tulburat,
Fără să fi mâncat, în al meu pat
Cu fața la perete m-am culcat:
E cel mai bun prieten al meu pat!
Cu lacrimi de durere m-am rugat,
Iar Dumnul a privit spre al meu pat:
"I-ați patul tău și umblă!'' Și-am umblat
E cel mai bun prieten al meu pat!
poezie de David Daniel Adam (18 iunie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre superlative, poezii despre mâncare, poezii despre mamă sau poezii despre laudă