Reproș
mi-am găsit umblat la repere
și deranj dimensiunilor mele
ce dădeau târcoale vidului exasperat
să-și dobândească formă oarecare
prin eroziuni de lumini.
mi-ai furat spirala să ajungi în eternitate,
cu mult înaintea închipuirii de salcâm
prin cercul iluziilor potrivite pe gust de ceasuri...
" verdea" tăcere a ochiului mi-ai mutat-o
în dogma ochiului tău degeaba singurătății țipând sobru și mat.
ți-am simțit mâna cotrobăind,
cuvintele poemelor mele divorțate de rime
de când judecătoria nonsensului pe ele își lasă limbă,
ocolind păsări-n vibrații și agitatele candelabre
și toate prăbușirile în reci goluri de luceferi;
și astă divulgare de când printr-o geometrie neastâmpără,
mâna-ți urlă la refuz pe dealuri,
speriată de sintezele frivolului învăluitor
și de dâmbul limitei pe care voiai să-l treci
pentru o ireală depărtare, foarte ireală,
unde alergările toate se opresc
și uimirile transparent se zbârcesc.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre verde
- poezii despre tăcere
- poezii despre sperieturi
- poezii despre singurătate
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- poezii despre lumină
- poezii despre limite
Citate similare
Șah mut
Să vorbim...
Am mutat un zâmbet 3 căsuțe...
Ironic.
Și ți-am aranjat părul de pe frunte,
în tic.
În revanșă, mi-ai întins degetele reci
și mi-ai desenat tandru gropițe în obraji...
Cald.
Mi-am întins serioasă un rid pe frunte
Și mi-am lăsat două degete
Să se plimbe pe brațul tău
Până la umăr
"Șah"!
Ai înțeles, fără cuvinte.
Că nu e preț de "mat"...
Și ți-ai întors spatele
"Nebun" și copilăros,
Cum te știu...
"Aha"...
Și te-am cuprins
Pentru că spatele tău
Îmi surâdea a-mbrățișare...
Vorbim?
Și mi-ai răspuns cu ochii și cu mâinile:
Ar fi de prisos acum, cuvintele,
Draga mea...
poezie de Gabriela Chișcari (30 martie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre degete, poezii despre cuvinte, poezii despre șah, poezii despre zâmbet, poezii despre vorbire, poezii despre păr sau poezii despre plimbare
Vedenie
ca să nu-mi uit regretele
am căutat umbra absenței tale
prin toate peregrinările
ca să nu-mi uit amintirile
am răscolit toate
sertarele
închipuirii mele
ca să nu te uit pe tine
am așezat toate
paharele unul peste altul
până mi-ai apărut
într-o vedenie
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre amintiri
Cuvintele mele...
Cuvintele mele,
măiastre păsări călătoare
ce migrează continuu,
arătând, cu precizie astronomică,
doar nordul...
Vă asigur, cu multă ardoare,
că nu sunt mai reci ca gheața,
nici mai pufoase ca zăpada
cuvintele mele,
dar, pe unde zboară ele,
peste ape și munți,
în urma lor,
rămân în văzduh,
ireale,
cioplite pentru eternitate,
preafrumoasele aurore boreale...
poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zbor
- poezii despre păsările călătoare
- poezii despre păsări
- poezii despre munți
- poezii despre gheață
- poezii despre astronomie
- poezii despre asigurări
Nețărmurita-mbrățișare - Excelsior
Ai apărut când eram singur,
Iubirea am descoperit-o,
Cum dă mesteacănu-al său mugur,
Când primăvara a simțit-o.
.
Eu ți-am simțit nețărmurirea,
Tu mi-ai descoperit femeia,
Înmărmuriți ne-am spus iubirea
Și am împărtășit scânteia.
.
Eu te iubesc ca o uitare,
De toate câte sunt, de mine,
De gândurile mele, care,
Își găsesc liniștea în tine.
.
Iubesc privirea ta destinsă
Și diminețile-n uitare,
Sub pleoapa zorilor ascunsă
Nețărmurita-mbrățișare.
poezie de Costel Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre uitare, poezii despre relaxare, poezii despre primăvară, poezii despre muguri, poezii despre gânduri, poezii despre femei sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Prieten drag
Mi-ai înțeles durerea
și lacrima
mi-ai șters,
sorbind-o-ntr-un sărut.
Și în visele mele,
mereu, ai crezut!
Mi-ai mângaiat inima,
cu vorbe bune
redându-mi speranța.
Pot spune:
mai mult curaj
cu tine-am avut!
Am râs, mereu
împreună, în viață
și adevărul
privind-ul în față,
temerari
prin toate am trecut!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre sărut, poezii despre râs, poezii despre prietenie, poezii despre inimă, poezii despre durere, poezii despre curaj sau poezii despre bunătate
AM UMBLAT...
Am umblat destul prin lume
Dar nu mai vreau să rătăcesc,
În primitoare brațe, o minune !
Odihna vreau să-mi regăsesc.
Știam eu ce-i iubirea adevărată ?
Era zeiță a închipuirii
I se spunea zeiță a iubirii,
Minune a fost încă odată.
Când din ființe muritoare,
Am găsit un înger, nu-i poveste
Pe care singură sub soare,
Iubita care azi îmi este
O fi asta vreo speranță
Sau poate este doar un vis?
Însă tu de la distanță
Mi-ai creeat un paradis.
Când mi-e greu mă uit la tine
Soluții noi îmi vin în minte,
Mă regăsesc iarăși pe mine
Și nu mai stau așa cuminte.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre rai, poezii despre prezent, poezii despre odihnă, poezii despre adevăr sau poezii despre Soare
Revendicare
Ți-am privit frumusețea,
Până când fiecare clipă a Timpului meu
A cerut derogare de limită
Și s-a transformat în eternitate!
Până când, fiecare milimetru al inimii mele
A primit excedent de Spațiu și a atins infinitul...
Ți-am privit afluxul de iubire,
Până când, fiecare fibră a ființei mele
A consimțit refluxul visării
Și a cuantificat realitatea fericirii!......
Până când, fiecare neutron al trupului meu
Însetat de dragoste, te-a vrut numai pe tine!
Ți-am privit frumusețea iubirii,
Până când tu mi-ai revendicat dăruirea
Și te-ai împlinit, pentru totdeauna, în mine!
poezie de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre spațiu și timp, poezii despre realitate, poezii despre infinit sau poezii despre frumusețe
Nu mi-ai simțit tăria în negații? Nu te-a cutremurat încordarea din încheieturile ființei? Nu te-au ars rănile mele de mi-ai prevestit sfârșitul? Oare n-ai știut că prin tine am fost tare, că tu mi-ai fost piedica în avântul spre nimic? De ce-mi șoptești de despărțiri, când m-am legat prin tăriile tale de aparențele firii? Nu ți-am cerut îndurare, ci forță în blestem și fulgere în deznădejde. Și nu m-ai învățat tu ca disprețul meu să aibă întinderea iubirii? Dispreț din depărtări este legea ta, singurătate, disprețul culmilor, al culmilor ridicate de iubirea ta. Căci o lume trebuie să fi clădit cu iubirea, ca să poți privi de sus spre ea.
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre învățătură, citate despre încordare, citate despre singurătate, citate despre sfârșit, citate despre obstacole, citate despre legi sau citate despre forță
Vești
Curierul a intrat pe ușă.
Cuvintele mele zgomotoase
Își caută speranța
În visele care
S-au plimbat pendular
De la tine la mine
Am auzit bătăile ritmice
Între spațiu și timp
Din tolba ticsită de albastru.
E deja legănare de vânt
Când pensula gândurilor mele
A colorat lumea
Din care mi-ai scris.
Am găsit cuvinte
Ce trebuiau să respire.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre ritm sau poezii despre culori
Elegia nașterii
Născut pentru a fi regele Câmpiei
în zodia singurătății în cer atunci
era un singur pește într-un singur ocean
ori poate fi o tăcere mai mare?
Și turme de fecioare mărșăluiau
prin ierburi spre apus și turme
de case mărșăluiau pe drumuri spre apus.
Jale mai mare nu e, naștere mai ciudată
nu. Se mai văd și acum
în locul unde m-am născut colinele
lungi care nu sunt decât picioarele mamei
înlemnite ca în ceasul nașterii mele
hățișul de ierburi dintre ele de unde
am ieșit de-a bușilea țipând,
țâțele enorme rămase de atunci
ca niște movile și cărarea bătută
în tălpile mele spre durerosul amurg.
Prin pântecul mamei țiuie cuvântul
pe mare se-ndulcește harul până-n țărmuri
unde eu de la începutul Câmpiei
mele stau tolănit cântând.
poezie de George Alboiu din Câmpia eternă (1984)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre început, poezii despre virginitate, poezii despre sâni, poezii despre picioare, poezii despre ocean sau poezii despre monarhie
Ce frumos sună "mi-ai cucerit inima", sau "ai pătruns în inima mea", sau "mi-ai furat inima", atunci când ai cucerit pe cineva pe care-l iubești și care te iubește. Dragostea este singura formă de cucerire în care cel cucerit își iubește cuceritorul și singura formă de hoție în care hoțul este iubit de cel furat.
aforism de George Budoi din Dicționarul dragostei (2002)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre inimă, aforisme despre frumusețe sau citate de George Budoi despre frumusețe
Doamne, mulțumesc!
Pentru harul ce-l am, Doamne,
Ție vreau să-ți mulțumesc,
Însă unde-n lumea asta
Aș putea să te găsesc?!
N-aș putea nemărginirea
Să-ți măsor... Privirii mele
Pas cu pas, eternitatea,
Cerul Tău tivit cu stele,
Nu-i ajunge! Unde oare,
Universul m-a-nfiat,
Ca să picur din norocul
Stelei care Tu mi-ai dat?!
Nu ți-am spus?! Când pruncul plânge
Plâng și eu... Când foamea doare
Mă ascund și plâng... Mi-e milă
Nici eu nu ma de mâncare!
Când văd plâns de mulțumire
Pentru haina care-am dat
Mă gândesc la Tine, Doamne...
Mi se iartă vreun păcat?!
Când mi-ai osândit trecutul,
Ai gândit că voi trăi
Prin sărmanii lumii mele,
Trist, în fiecare zi?!
Picură lumină, Doamne
Și dreptate și cuvânt
Peste lumea în mișcare
Pân' la trecera-n mormânt.
Ușurează-ne povara
Biciul ist usturător...
Lanțurile strâng! Și sânge
Curge-n ochii tuturor.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre stele, poezii despre mulțumire, poezii despre vestimentație, poezii despre tristețe, poezii despre trecut sau poezii despre sânge
Nu mai
Nu mai ascult!
De când mi-ai așezat
Mâinile pe urechi
În negare
Mi-am pierdut melodia cuvintelor
Și suflul replicii
Iar acum doar aud...
Nu mai privesc!
De când mi-ai întors spatele
În uitare
Și am simțit răceala plecării
Mi-am pierdut gândul ochilor
Și visarea pleoapelor
Iar acum doar văd...
Nu mai simt!
De când mi-ai adâncit rănile
În neștire
Și ți-am dezlegat mâinile,
Încordate forțat pe umerii mei,
Ca să nu mă tem.
Iar acum doar sunt...
poezie de Gabriela Chișcari (20 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încordare, poezii despre urechi, poezii despre muzică sau poezii despre frică
Dacă tot e toamnă
dacă tot e toamnă,
voi plânge în versiunea pumnului tău mărunt
umplut cu amintiri definitive
și-mi imaginez că tu îți vei prelungi o claviculă anume,
pe care buza mea flămândă de tinerețe
trebuie s-o atingă până ce ea speriată,
s-o trezi între stele.
s-a aflat deja că sunt naufragiatul ochiului tău
așteptând să-mi trimiți din coapsă o emoție,
pe care să mă pot cățăra văzut adevăr
de toate cuvintele ce stau la rând
să-mi survoleze poemele care se întind la viață.
apăsând clanța speranței torturată de obsesiile vechiului,
aproape distruși vom năpădi odaia prin ușa nordică
nevăzuți de luna întomnată,
nici de tabloul atârnat de singurătate...
și învălmășindu-ne sentimentele până la epuizarea ispitelor
ne vom salva atomii lutului nesigur
cu străluciri încovoiate de sălbătăciile galactice
lângă Dumnezeul mut și cu mască de senin.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă sau poezii despre tinerețe
Eu deranj lumii
gânduri expirate pe marginea nopții
cea care a uitat să-și închidă pleoapa
în semn de adormire răgușită.
urcasem pe iluzia ta grăbit
divin mă voiam ajuns la lună
să-i recoltez câmpul de păpădii-n aventură.
și azi, îmi amintesc
de atingerea ta inițială probă
încercând un fel de blajină acomodare,
o dependență
cu mișcarea-mi restricționată de profund.
visam prin întunecimea pumnilor
strânși de înfricare
că oi naște întinderi și simbioze,
că toate valurile frunții
le voi netezi c-o apăsare de orizont
prin calmare.
mă calamitau de aiurea abuzul gândurilor
ele toate cugetului mercenare
și zadarnic mă sforțam...
unii chiar mă credeau nebun
că salvez scoțând Carul Mare
din viitura sentimentelor mele
de toamna trupului agitate.
parcă ilicit m-am instalat în aerul lumii
privindu-i atingerea fără rost
cum în stânga purta încă cicatricea
strigătului de gri licențios
și dâra lui Venus ajuns la cină.
spațial îmi deschideam pleoapa
miraculos loc pentru acea croazieră stelară
atrasă de sucul melancolic și verde
al ochiului meu, el văzului neorb străjer.
povești-n diagonală dezlegam de sobă
când dincolo de fereastră cădeau
ninsori din balans
luându-mi angajamentul
că voi fi dresorul lunii-n ultima peripeție...
precum și al rozelor în abateri
și totuși nealungate din grădini
spre ochiu-mi serii prizonier.
eu fiind escaladat de-o reverență scumpă
din ocnițele ascunderii
toate dezamăgirile agresive le adaptam
și sărutam tezaurul longitudinal
al visărilor eroice și nerăbdătoare
prin ideile reîncarnate
netristului zbor de-a lungul
unui vacuum ce-și sărbătorește eșecul.
vântul încă trece ghem prin tăcerea din palmă
n-am ce face;
doar temporar întrebător rămân
neîmpăcărilor de amară revenire
pe sub preșuri și cugete patrulatere...
ca eu crescut de stângăcia unei fragilități,
înspăimântător deranj lumii să arăt.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre violență sau poezii despre trandafiri
Geneză
Rătăcitor prin Cerul Tău, o, Tată,
Găsesc copacul ce mi-a fost odată
Blestem să pierd lumina vieții mele
Când mi-ai tăiat și zborul către stele!
Rătăcitor cu gândul printre îngeri,
M-ascund în asfințituri pentru plângeri,
La fel de rușinat de goliciune
Când la-ntrebarea-Ți n-am putut a spune
De ce m-ascund de ochiul Tău ce vede,
Și dincolo de-ascunsul din "a crede",
Când gol, nu doar cu trupul, ci cu gândul
Eu am ales, s-aștept la moarte rândul
Și alungat, de Tine, pe pământul
Pe care n-o pot face-acum pe sfântul,
Mi-ai dat iubirea Ta-ntr-o epopee
S-o regăsesc în vers și prin Femeie!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre tată, poezii despre sfinți sau poezii despre rușine
Ne-am fost...
Mi-ai fost și muză, dar și scuză
De-a-mi lăsa sufletul pătruns...
Ai fost și râset, dar și plâns,
Ți-am fost "mușcat de buză".
Mi-ai fost și lună, dar și soare,
Mi-ai luminat întreaga nebunie...
Ai fost tristețe, dar și bucurie,
Ți-am fost ce ai vrut la picioare...
Mi-ai fost și înger, dar și necurat,
M-ai luminat, dar și întunecat...
Ai fost bordei, dar și palat...
Ți-am fost ce am, ce ai visat.
Mi-ai fost gând negru, dar și alb,
Mi-ai fost și ploi, și curcubeu...
Ai fost și "noi", și "tu", și "eu",
Ți-am fost ce ai avut mai dalb.
Mi-ai fost și minus, dar și plus,
Ne-am înmulțit, ne-am împărțit...
Ai fost și nou, dar și-nvechit,
Ți-am fost ajuns și neajuns.
Mi-ai fost și-ntreg, dar și pustiu,
Complici ne-am fost în toate...
Ai fost și viață, dar și moarte,
Ți-am fost ce nu o să-ți mai fiu...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (7 septembrie 2019)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre întuneric sau poezii despre suflet
Cuvântul care leagă
Am găsit cuvântul care-ncepe de la doi
Da!
Am găsit echilibrul deasupra timpului tău
și m-a cuprins emoția
pe care am s-o convertesc în extaz
chiar de voi fi prigonită
de-atâtea răni adânci și arzătoare
pentru că tu mi-ai dăruit ecoul care îmbracă sentimente
și naște necuprinsul
tuturor dorințelor mele,
iubire preaslăvită,
am acceptat
toate anotimpurile încâlcite ale lumii,
cărora tu le-ai dat
sensul, culoarea și lumina,
schimbând dezastrul clipelor măcinate pentru fericirea mea
întru veșnicie...
Da!...
Sunt a ta și-am venit în lumea existenței tale
tu mi-ai dat încă-o viață
să mă avânt spre asfințitul frământat de vise,
acolo unde cerul cade pe pământ,
frumusețe accesibilă o singură dată...
poezie de Lusiana Drăgușin (23 februarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire sau poezii despre existență
Vis
miroase a lamâie
vântul mă mângâie cu brațele celui ce-ntârzie...
iarba a înghețat într-o chemare
și pasărea în zbor
timpul deșiră ghemul de clipe
lăsându-mă în urma zilei
luna se joacă cu puii de lup și
ninge peste buzele mele
îndemnându-mă să gust
-
mi-ai luat visul în palme
l-ai legănat la piept cu tot cu iarnă;
când te-am privit
culorile mele s-au înghesuit toate
in surâsul tău
așezat în fotoliul din dreptul inimii mele...
întotdeauna în dreptul inimii
e un surâs
poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Ramona Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre lupi sau poezii despre jocuri
Nerostitul cuvânt
Mereu ne atrage nerostitul cuvânt
căutăm prin chemarea glasului
în picurii argintii ai ploii
în dansul răscolitor al vântului
îmbrățișând zorii zilei
alb cuvânt din freamăt de destin
sunt clipe când,
neprevăzutul descoperă lumi
să însenineze chipul în miezul nopții,
sub tăcerea amintirilor
cu palmele pline de stele
mângâi conturul privirii
niciodată nu găsesc cuvintele potrivite
întâmplarea e numele tău
opresc căutările
în umbra iernii reci
așez literele în toate limbile
să înțeleg neînțelesul
timpul se scurge lin
un curcubeu închis
așteaptă să-l deschizi
mă înseninează ultimul cuvânt
unde privirea e lacrimă și zâmbet
la marginea sufletului.
poezie de Maria Ciobotariu (17 martie 2020)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre noapte sau poezii despre miezul nopții