Trafic de fascinații
în cartierul meu aerul miroase a must
dacă aș fi prea romantică aș zice că e de la culoarea orizontului
dar știu că vine din curțile vecinilor
și să nu uităm că la moldoveni e toamnă în balcoane
chiar dacă aceștia locuiesc la bloc
nu îmi e poftă
ciugulesc o săptămână dintr-un strugure și încă mai este
dar aerul mirosind a must îmi amintește iarăși de copilărie
de adolescență
de liniștea cosmică din curtea bunicilor
de pacea în care fermentau strugurii zdrobiți
amețind supernovele
și de toți acei care m-au iubit
duminică vom asculta vocea americii și sfânta liturghie
după care
într-o perfectă intimitate
vom reciti cezara lui eminescu
și pământul se va roti ca un disc de vinil
i put a spell on you*
cause you're mine
__________________
* nina simone / creedence clearwater revival
poezie de Silvia Caloianu din În carantină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre struguri
- poezii despre voce
- poezii despre vecini
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre săptămâni
- poezii despre supernove
- poezii despre sfinți
- poezii despre romantism
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Cu glasul stins, măicuță (aproape parodie după poezia "O,mamă" de Mihai Eminescu)
Cu glasul stins, măicuță, din mult trecute vremi,
De sub pământul rece, să trec vama mă chemi.
Către tine întind mâna, dar nu voi ca să ajung,
Fiindcă viața e doar una, după ea nu vreau să plâng.
Mai lasă-mă, bună mamă, în viața care o am,
Și-ți promit, de bună seamă, c-am să vin peste un an.
Vom fi iarăși împreună, tu la piept să mă-încălzești.
Voi lăsa și eu în urmă, multele plăceri lumești.
Cerul ne va fi lăcașul, în care vom veșnici,
Pământul va fi orașul, după care vom tânji.
Un timp, stele luminoase. După ce vom străluci,
Precum Hristos înviase, viață iar vom dobândi.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre vamă
- poezii despre stele
- poezii despre promisiuni
- poezii despre poezie
- poezii despre plăcere
- poezii despre plâns
- poezii despre oraș
Copilăria
Un copil fără jucărie
Este ca un magician fără pălărie
Orice copil își dorește
Un joc atunci când se plictisește
Orice om își dorește să mai fie copil odată,
Dar atunci el se gândește
Ca dacă o jucărie privește
De copilărie își amintește
Unde ești, copilărie,
Ai plecat cu o jucărie?
Ai plecat din viața mea
Și mi-ai luat și jucăria...
Te întreb, copilărie,
De ce de mine ai fugit?
Când îmi era mai greu
Tu m-ai părăsit...
Draga mea copilărie,
Ai venit din nou la mine,
Ai venit și bine-mi pare,
Dar timpul oprire n-are
Of, copilărie dragă,
Vremea trece, vremea vine
Știu că trebuie să pleci,
Dar să-ți amintești de mine...
poezie de Alexandra Marinescu
Adăugat de Alexandra Marinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre copilărie, poezii despre jucării, poezii despre jocuri sau poezii despre dorințe
Între două intenții
nu știu dacă zbaterea ochiului stâng
alteori celui drept e un semn
sau o durere
țintuită pe propria-mi bătrânețe sau
e așa un fel de rană
dintr-un război cu mine însumi
sub toate dărămăturile astea
a rămas doar liniștea
ca o toamnă
golașă
în mijlocul zilei
nu prea am timp să developez fiecare clipă
aerul rarefiat îmi scurtează orizontul
teama se lipește de mine
ca un aluat
cresc și mă descojesc printre
lucrurile transformate în nisip
îmi sprijin capul pe întunericul
lăsat peste mine și
mă gândesc cum ar fi dacă
toate trenurile ar opri la capătul lumii
iar Dumnezeu ivit dintre umbre
mi-ar face semn ca și cum ar fi ultima plecare
nu știu dacă zbaterea ochiului stâng
alteori celui drept
e un semn
însă știu că
noaptea aceea va fi o noapte de vară
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre întuneric, poezii despre trenuri, poezii despre război, poezii despre religie, poezii despre ochi sau poezii despre nisip
Prefer să știu că lucrurile sunt misterioase, fără a dori să le deslușesc misterul. A-l pătrunde, misterul, nu înseamnă a înțelege "mecanica" lui, ci a trăi într-o permanentă stare de mirare. În "Culoarea purpurie", Shug spune un lucru care îmi merge la inimă: "Mai mult decât orice, lui Dumnezeu îi place admirația." Nu știu dacă lui Dumnezeu îi place să fie înțeles, dar cu siguranță îi place să fie admirat.
Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre admirație, citate despre viață, citate despre siguranță, citate despre religie, citate despre inimă, citate despre dorințe, citate despre culori sau citate despre Dumnezeu
Eminescu meu
Mă gândesc la Eminescu
La un Eminescu care mănâncă și bea
Nu ca la o iluzie, ci ca la
Un om simplu, visând la o stea
Niciodată nu vin la el cu mâna goală
Îi aduc slănină și ceapă
Îl doare o mână și capul îl doare
În vreme ce bea niște apă
Voi muri, îmi spune șoptit, voi muri
Îmi vor face statui și evenimente
Apoi vor merge cu sentimentul de turmă
Cu mare fast să se-mbete
Au nevoie de mine, ca de aerul nopții
Dacă mori devii ideal
Îmi șoptea Eminescu, în vreme ce ploaia
Cădea peste noi, ca un val..
Într-o zi a plecat departe, departe
Într-un alt spațiu terestru
Prietenii mă cheamă să bem o pălincă
Căci s-a născut Eminescu
poezie de George Terziu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre sculptură, poezii despre prietenie, poezii despre ploaie, poezii despre naștere, poezii despre mâncare, poezii despre idealuri sau poezii despre devenire
Mi-i dor de Eminescu
Mi-i dor de Eminescu
Și de al lui vers sublim,
Care este ca un soare
De dragoste și lumină plin.
Mi-i dor de floarea albastră,
De luceafarul sfânt.
Dor o să-mi fie de Eminescu
Până la mormânt!
Și după moarte poate ne vom întâlni
Și unul altuia
Versuri frumoase ne vom citi,
Așa cum fac eu în fiecare zi!
Căci, da, poetul a murit,
Dar versul lui v-a trăi până la infinit,
Căci a fost scris
De un suflet care toată viața a iubit!
poezie de Vladimir Potlog (18 mai 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre iubire, poezii despre suflet, poezii despre sfințenie sau poezii despre lumină
Sessio finita est
în aerul prea fierbinte
amintirile îmi par niște cuburi de gheață
când nu mai funcționează dozatorul din ușa frigiderului
apa se evaporă paharul se topește
mâinile mi se fac ba de cretă ba diabazice
până la urmă se perindă în grabă și mezozoicul
trece
o vară
ca nicio vară
îmi scrie cu lavă pe tricou
uitare
uitare
uitare
computer închide-te
trăiesc
trăiește
poezie de Silvia Caloianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre mâini, poezii despre gheață, poezii despre calculatoare, poezii despre apă, poezii despre amintiri sau poezii despre aer
Lucian: Nu știi ce-i asta?
Ly: Nu. Nu știu... Ce este?
Lucian: E mult mai bine să nu știi, crede-mă... E o țigară, care n-ar trebui folosită, pentru că dăunează mult sănătății. De obicei, nu fumez, în general, dar acum nu știu ce mi-a venit, să-mi aprind țigara asta...
Ly: Dar ce-i ăla?! Dâra aia albă pe care o face?
Lucian: Fumul de la țigară... Nu-ți place cum miroase? Ascultă, dacă te deranjează, o arunc imediat. Și așa nu e bună de nimic, nu-mi folosește la nimic.
Ly: Parcă ar fi aerul de afară al planetei, așa arată dâra aia albă, dar miroase într-adevăr groaznic; aerul de afară nu miroase așa și ce bine că nu miroase atât de utât! Dar la ce-ți folosește această țigară?
Lucian: La nimic. Poate doar la distrugerea sănătății.
Ly: Păi, dacă nu e bună, după cum ai zis, de ce-ai mai aprins-o?
Lucian: Nu știu de ce; nu obișnuiesc să fumez. Se spune că are darul de a te calma când ești nervos, agitat sau neliniștit.
Ly: Iar tu ești acum nervos, agitat sau neliniștit?
Lucian: Da, puțin, dar nu chiar atât de mult încât să nu mă pot calma și fără această țigară. N-am nevoie de ea...
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sănătate, citate despre planete, citate despre fumat, citate despre fum, citate despre cadouri, citate despre alb sau citate despre aer
* * *
doamne al meu
de la mine
întrutotul zilelor și cîmpurilor mele
rogu-te
mîngîie-mă
căci degetele tale îmi iau furia
ca și cum dărîmț
area zidurilor ar fi o bucurie
sau un blestem
de care n-am să scap vreodată
n-am să știu niciodată
cum să iau
o fecioară din palmele tale
un cîmp de mohor
sau un mosor care nu mă mai termină
ți-am spus
că o iubesc
mai mult decît am iubit vreodată
chiar dacă era nisip al deșertului
umbra mării sărate
sau urma cocorului în aerul fin al pustiului
peste care eu nu am nicio vină
eu o iubesc
dacă ăsta e un păcat
nu nu este
eu o iubesc
repet
tu ai să-mi spui că așa și pe dincolo
și eu am să-ți spun că am s-o iubesc
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre virginitate, poezii despre vinovăție, poezii despre furie, poezii despre deșert sau poezii despre degete
Între han și castel
parcă nu de mult venea primăvara și chiuiau bormașinile
și acum se aud însă altfel
nu e același efectul
chiar dacă morții din mine l-ar trăda pe kafka încă o dată
și i-ar publica manuscrisele
și înainte să dispară în fum
ar da foc toamnelor
acum și copiii din curtea vecinilor plâng mai strident
bruiați doar din când în când și absolut fulgerător
de amintirile lor dintr-o altă viață
parcă nu de mult venea primăvara
și noi ne perindam timizi și triști revoltător de străini
ca să nu spun alienați
între han și castel
între castel și han
poezie de Silvia Caloianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre tristețe, poezii despre revoltă sau poezii despre primăvară
Deasupra tuturor lucrurilor există un timp, parte din mine
nu știu dacă sunt fericit sau trist
locuiesc printre anotimpuri și
uneori desenez inimi
pe chipurile de pe icoane
de fiecare dată când se pleacă
aud țipete văd noaptea
cum inundă încăperea
în care
te așteptam
liniștea îmi mângâie fruntea
oprită între palme
ca un gând
mânjit de speranțe
printre șuvițele negre ale nopții
stropii de ploaie zdrobiți de asfalt
îmi desferecă singurătatea
câteva secunde mai târziu
privesc imaginar
prin ticăitul ceasului atârnat
pe albul din perete
aud strigăte
se plimbă de colo colo ca
o amintire lăsată de izbeliște
în jurul meu un gol
și multă tristețe
poate că doar eu voi locui
în lumea aceasta
în care
nu va mai fi niciun mâine...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre singurătate, poezii despre secunde, poezii despre plimbare sau poezii despre negru
Norocul
eii... tu cel care m-ai iubit...
chiar îmi vine să râd
ți-aduci aminte ce s-a întâmplat ultima oară?
sărutul l-ai pus zălog, pe inima mea
și-ai mai pus în cale și-o toamnă
după care m-ai uitat într-o iarnă lungă și grea
ai frânt timpul în două și m-ai băgat
în buzunarul tău cu mărunțiș
o monedă orecare
după un timp, rătăcind
mi-aduc aminte că am nimerit
între niște degete butucănoase
nu ai idee cât am suferit
nu aveam valoare
eram o monedă de mărunțiș
și totuși
purtam urmele degetelor tale, purtam norocul
care după ce m-ai dat, te-a părăsit
visam noaptea-n portofele stăine ochii tăi
am fost amărâtă și fără valoare, chiar
și
la cazinou am ajuns
am ajuns și-n buzunarul unui ministru
umflat și... puțea a transpirație, de mă sufocam
dar am supraviețuit
am ajuns prin buzunare multe, nenumărate
ultima dată cineva m-a aruncat pe un trotuar
nu am murit, stai fără grijă, un cerșetor m-a cules
și m-a băgat în buzunarul lui, jegos
da, dar era cald, chiar dacă miroasea a milă
și astăzi chiar dacă nu mă auzi
te rog dacă mai găsești la fel o altă monedă
să-ți aduci aminte că amintirea ta, încă în mine
nu s-a stins
încă miros căldura trupului tău
și încă port cu mine
norocul tău
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre sărut, poezii despre supraviețuire, poezii despre râs sau poezii despre prezent
Copilul uitat
Eu vă invit cu mine pe tărâmul
În care s-a născut copilăria
Acolo unde toate-s încă unul
Și nu-i uitată încă omenia
Moneda lui de schimb este surâsul
Poți cumpăra cu el o fericire
Ce nu îți va dispare dacă plânsul
Apare nechemat în vreo trăire
Va fi chiar și aici vreun nor de ploaie
Dar nu ne vom ascunde sub umbrele
Vom sta cu ochi deschiși pe sub șiroaie
Ca relele din suflet să se spele
Eu vă invit pe un tărâm în care
Iubirea nu-i ascunsă-n interese
Și tot ce poate dincolo ne doare
Aici dispare fără să ne pese
Și chiar dacă vă pare metaforic
Copilul mai există încă-n noi
Vă tot întreabă, oarecum retoric,
De ce mereu l-ascundeți sub nevoi
poezie de Adi Conțu (4 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre numismatică sau poezii despre metafore
Dacă moartea va fi-îngăduitoare
Poate ne vom întoarce iarăși pe pământ să respirăm
Parfumul unei seri, dacă moartea va fi-îngăduitoare;
Vom coborî pe vechile poteci spre mare și,-aplecându-ne,
Vom mirosi mireasma proaspătă-a trifoiului în floare.
Vom ajunge-împreună din nou pe-această plajă albă
Și vom asculta valurile mării și cântecele nopții;
Vom fi fericiți o oră sub obrajii cerului îmbujorați de stele,
Pentru că morții-s liberi, știm asta, deși nu-o rostim, cu toții.
poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre plajă, poezii despre ore, poezii despre muzică sau poezii despre libertate
El încă mai crede
că mă voi plimba zilnic
printre hologramele din camera sa
că degetele mele
înmuiate în vopseaua rece
vor picta zidurile și mobila și oglinda
că voi tăia cu brațele amândouă
aerul tânăr din balcon
că mă voi ascunde
să nu stârnim bănuieli
că vom putea vorbi
despre fericirea ocazională
el încă mai crede
că seara își va pune păpușile de sticlă
în cutia preferată
și vom râde la nesfârșit
că sângele va curge
pe podeaua lustruită
de o femeie oarecare
că ne vom tatua păuni pe abdomene
că ne vom simți teribil de bine
în tăcerile noastre
el încă mai crede toate astea
și încă multe altele
dar pereții din camera lui
vor îmbătrâni de atâta alb
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tăcere, poezii despre tinerețe, poezii despre sânge, poezii despre păuni sau poezii despre păpuși
Trec și toamna...
dacă trec și toamna asta
iar o toamnă ar sosi,
am deschis demult fereasta,
le primesc și orice-ar fi...
cuibărită e în mine
și pe alții îi așteaptă,
stă la pândă printre rime,
o vom scrie toți odată
dacă trec și toamna asta
chiar de-i vară pe afară,
voi pași în fulgi de iarnă,
iarna rece, solitară
nu mă plâng, nu am regrete,
totul a fost prea frumos,
primăvara, vara, sete,
mi-a adus toamna pe jos
a venit încet, cu timpul,
care nu l-am drămuit,
acum îmi zâmbește chipul,
mi-amintesc cum am iubit
toamnă dulce, dulce toamnă,
doamne, sărut-mâna doamne,
am strâns doruri pentru iarnă
și mă ard ca niște toamne
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă sau poezii despre zâmbet
Trecut...
Trecutul nu-mi dă pace,
Amintirile mă pun ca pe ace,
Fizic par indiferent,
Dar sufletul e dus la amanet.
Prezentul îmi zice că ai murit,
Dar amintirea ta încă e vie,
Trecutul îmi amintește că m-ai iubit,
Dar sufletul nu știe.
Umbre din trecut încă se arată,
Noaptea, când inima cade îngândurată,
Cioburi de amintiri se sparg,
Tăindu-mi sufletul adânc,
Iubirea îmi curge pe prag,
Iar eu adorm plângând.
poezie de Miron Iustin (28 octombrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre somn, poezii despre pace sau poezii despre inimă
În vacanță.la munte
De când mă știu, eu îmi doresc
să-mi duc sufletu-n vacanță.
inima să-mi răcoresc,
să-mi pun cugetu-n balanță.
Să văd dacă am nevoie
de liniște și sănătate.
Sau, așa cum zice Stroe,
să scap de multe păcate.
În aerul curat de munte,
culcat la umbră de brad,
Să-mi liniștesc gânduri multe,
răul din mine să-l ard.
În șipotul izvoarelor-
muzică de suflet,
Îmi scald mădularele
după prea mult umblet.
Pitorescul îmi adapă
ochii obosiți.
Cu energie mă-încarcă,
munții înverziți.
poezie de Dumitru Delcă (august 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre verde, poezii despre vacanță, poezii despre sănătate sau poezii despre gânduri
Destin...
Nu știu dacă părinții mei, în vremea-aceea,
M-au așteptat sau m-au dorit concret..
M-a plăsmuit iubirea sau ideea
Unui ciudat și indecent decret?
Am apărut la un sfârșit de toamnă,
Când cerul risipea melancolii,
Omătul începea să se aștearnă
Și străzile erau tot mai pustii.
Eram copil frumos, cu ochi albaștri,
De prima dată mama a simțit
Că m-au sortit de Sus, gingașii aștri
Să fiu mereu odorul ei iubit.
N-am fost nicicând elevă eminentă,
Științele exacte le-am urât,
Dar nici la coada clasei, repetentă,
Mai jos de 7 nu am coborât.
Eram cuminte, poate prea retrasă,
Nu îmi plăcea pe străzi să hoinăresc..
Doream atât: să mă închid în casă
Și carte după carte să citesc.
Curtată nu eram ca orice fată,
Dezamăgită-n hohote plângeam,
Dar fericirea o găseam deodată
Când, pe hârtie, stihuri împleteam.
Am mai iubit și am mai fost dorită...
Cu greu am întâlnit al meu ales,
Dar Soarta m-a voit nefericită,
Cu drumuri bifurcate în alt sens...
Am încercat și cea mai grea durere.
O cruce când părinții-au devenit,
Am plâns numai ascunsă, în tăcere,
Dar n-am pierdut atunci tot ce-am iubit.
O soră și-un nepot mai am pe lume,
Sunt viața mea, sunt universul meu,
Iar uneori chiar sufletul îmi spune
Că ei sunt mai presus de Dumnezeu.
Prin viață mă-nsoțește Poezia
Și Omul ce-l iubesc și mă iubește,
Care îmi înțelege.. nebunia
Fiindcă și el, prin Ea, se dăruiește.
Nu e povestea scrisă într-o seară,
Nu este slova cu parfum divin,
Ci-s vorbe așternute într-o doară
Ce povestesc real al meu destin.
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știință, poezii despre zăpadă sau poezii despre superlative
Strada cu portavoce
eu încă sunt aici pe strada Ispirescu
dar cartierul nostru este în carantină
și oamenii se răsucesc în izolare triști
îmi este dor de primele noastre zile
când ne plimbam prin parcul Romanescu
azi parcurile sunt inchise și orașul tace prins
într-o capcană nevăzută
mai știi când ne vedeam la chioșcul de ziare?
toți bătrâneii ne vedeau îmbrățișați
și te iubeam cu magică putere
azi toți bătrânii din orașul nostru stau în case
iar virușii își instalează umbra
ca un tentacul întunecat peste oraș
parcă ai fi încă pe strada aceasta cu râsul tău gălăgios
nu văd însă decât ferestre închise și ambulanțe care trec
văd doctori și bolnavi/o lume-n agonie
este atâta moarte în jur iar ție
îți mai e dor de cartierul nostru colorat
de liniștea în care ne-am iubit cu-adevărat și simplu
fără să ne gândim că timpul /și el bolnav/ orașul îl va ucide
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parcuri, poezii despre bătrânețe sau poezii despre boală