Tac și eu și tu
mă închid cu înțelegere-n etern
n-am altă variantă
și tu te grăbești să mă urmezi
la fel
timpul prea scurt pentru doi
s-a împărțit ciudat
cu zecimale periodice
nu poți să plângi
lacrimile se prefac în sare
și n-am voie la sărat
mai bine gustă vinul rămas
n-are cine să-l mai bea
nu mă interesează niciun ritual
pune câte un cuvânt în gând
și lasă-l să se scrie
îmbarci trecutul în amintire
îl scuturi de praf
păcat că se ofilesc florile
și mor fără prihană.
mai încolo
fugi de singurătate
din ochi curg toate clipele
aștepți
să foșnesc hârtiile pe masă
și obosit să nu găsesc
ce caut
mângâi nesupus lumina
cer dretul întru odihnă
și ea vine repede
în geamuri bate ploaia tomnatic
și tu mă strângi la piept
dar inima a bătut prea des
și tace
tac și eu și tu
respiră numai sufletul
în urcuș
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre vin
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre singurătate
- poezii despre plâns
Citate similare
Palmele cu degetele ridicate
N-am încăput în groapa comună,
mi-au rămas gândurile afară
și fiecare a început să se întrupeze la loc,
lumina lor s-a mutat într-un schit la înălțime,
palmele au rămas cu degetele ridicate
și orice zăvor sare prin atingerea lui.
Din câte am văzut doar tu știi să privești cu sufletul
urmele lăsate pe cer
de păsările universului.
Totul s-a întâmplat pe tăcute
cu limba sporită-n cuvinte scrise,
timpul nu ascultă de nimeni
și pleacă cu clipele înșirate pe ață.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înălțime, poezii despre început, poezii despre păsări, poezii despre gânduri sau poezii despre degete
Câte-nțeleg n-am înțeles
Câte-nțeleg, n-am înțeles,
dar aș lua toate câte las.
Din ce-am cules și n-a rămas,
din ce-a rămas și n-am cules.
Azi din frântura unui ceas
eternități aș ști să țes.
Și din ce ieri credeam eres
lumi noi mi-aș scrie pe atlas.
Câte-am stricat, câte n-am dres
le-aș face-acum iconostas
și-aș bea cu sete tot mai des
Din flori ce mor la orice pas
din ce-a rămas și n-am cules,
din ce-am cules și n-a rămas.
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Dănuț Cepoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- citate de Radu Gyr despre prezent
- poezii despre moarte
- citate de Radu Gyr despre moarte
- poezii despre hărți
- poezii despre flori
- citate de Radu Gyr despre flori
- poezii despre ceas
E mai bine decât în altă parte
Îți scriu pentru că nu pot să-ți vorbesc în față,
ești dusă prea departe,
am rămas aici să-mi măsor puterea de rezistență
și o am învelită-n dragoste aprinsă,
oricât de rău ar fi, e mai bine decât în altă parte
și mă simt chiar bine.
N-am alte veleități și nu cred în realizări fulminante,
nici nu vorbesc prea mult și nu mă plâng
așa cum fac cei ce se iubesc de nu mai pot
și apoi se desparte repede,
nu există susținere fără propriul efort,
nu poți trăi ca o liană pe trunchiul unui copac,
te poate ucide cu umbra deasă,
dacă tristețea și bucuria nu și-ar da rând
cum vom izbuti.
Dacă vrei să te întorci, să nu-ți fie rușine,
nu interesează pe nimeni,
astăzi a luat naștere o nepăsare individuală,
o tăcere durută
prin care înoată fiecare om.
Tu hotărăști,
o să mă găsești la fel de hotărât,
să-mi trăiesc viața în fiecare clipă
ca în tinerețe.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre iubire, poezii despre înot, poezii despre vorbire, poezii despre tristețe, poezii despre tinerețe, poezii despre rușine sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu pot rămâne aici
Mă urc seara tâtziu în cireșul copt,
am ajuns prea sus și mi-e teamă de întuneric,
Nu pot rămâne aici.
Caut în mine toate puterile să cobor,
satul e undeva departe,
e o tăcere bolnavă în ierburi,
câte o adiere de vânt,
dar nu se mai vede nicio cărare.
În golul sufletului îmi respiră un gând,
să-mi găsească locul acasă
unde nu sunt întâmpinat prea bine.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vânt, poezii despre seară, poezii despre sat, poezii despre frică sau poezii despre cireșe
Inima mea n-are bariere
să-mi spui
cum ai urcat pe frânghia timpului
fără aripi doar cu răbdare
ai reușit să ajungi pe țărmul așteptării
unde întâlnești imboldul necesar
pentru zidirea ce nu se mai dărâmă
în suflet ți s-a cuibărit lumina
dar cerul ei este prea înalt
și nu pot s-o ating decât cu privirea
de la tine n-am aflat nimic
inima mea n-are bariere
și caută meru s-ajungă la colivia păsării
să o elibereze
apoi să-mi cânți cu glas subțire
cum știi mai frumos
să-mi rămână melodia pe buze
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre inimă, poezii despre frumusețe sau poezii despre aripi
în fața unui calculator
trăiesc într-o lume de care nu mă pot dezice
mi-am părăsit sufletul pentru orașul eterogen și anost
înghițit de singurătate n-am cu cine povesti
nu am nimic statornic familie prieteni
fără să vreau mă simt într-un pustiu care se extinde
tot timpul mă feresc de întâmplări nefericite
sunt un neînțeles alături de alții la fel
în care tu ești o stea căzătoare
întotdeauna fără un cod deslușit
în zile fără anvergură de memnționat
în fiecare anotimp mă găsești în fața unui calculator
în care cunosc prea multe și nu cunosc pe nimeni
ard ca o lumânare într-o închisoare
din care m-am eliberat fără un scop
oripilat de ce se întâmplă-n libertate
tu ești singura care poți găsi o cheie
să-mi deschizi inima zăvorâtă-n piept
insensibilă la cuvinte și gesturi necunoscute
ca o boală la medicamente uzuale
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre stele căzătoare, poezii despre prietenie, poezii despre oraș sau poezii despre nefericire
Îndemn
Avem prea puțini ochi
petru a vedea ce se întâmplă în spatele nostru,
avem prea slab auzul
pentru a distinge toate sunetele
și cine știe câte nu mai avem
ca să înțelegem cuvântul Domnului
și înălțarea la cer.
Simțurile au și ele limitele lor
de aceea unii n-au bun simț,
dar toți putem avea o dragoste
ca să ne menținem între oameni,
să ne apropie
sau cine știe,
să ne cucerească.
Lăsați-vă învinși!
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre simțuri, poezii despre limite, poezii despre cuvinte sau poezii despre Petru
Nu resping nimic
Nu știu cum se nasc minunile,
dar oamenii cred în ele,
doresc să capăt încrederea necesară
în ceea ce înțeleg pe deplin.
Nu resping nimic din ce se poate întâmpla
rațiunea și emoția își dau rând,
fiecare celulă are o fantezie inepuizabilă
de a se reface și regăsi echilibrul.
Închid în trup un infinit mic,
fără prea multe explicații
de un timp nimic nu mi se pare imposibil,
e mult prea important să vrei desprinderea
din suferința închisă,
să cauți aripi de zbor prin fanta momentului.
Meditez îndelung
și nu găsesc răspunsuri pe măsura așteptării,
împreună cu tine clipele curg,
dar nu la fel ca mai înainte
când respiram aerul
cu gura bolnavă de sărut.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre încredere, poezii despre sărut, poezii despre suferință, poezii despre naștere, poezii despre infinit, poezii despre imposibilitate sau poezii despre gură
Scad câte o zi
Scad câte o zi cu fiecare filă scrisă pe fața ei,
pune cuvintele să-ți spună adevărul
înainte de a privi pe fereastră cum se răzbună cerul
pentru a înlătura durerea la timp.
Lumina care trece prin tăcerea umbrei
taie cu dinții iarba odată cu mierea pâinii,
de nu mai știu de ce vin repede ploile
ori bate vântul înainte să ne rugăm
și dulcea pace devine hrană bogată
pentru toți ce-i ce mângâie cu ochii câmpia
și înalță faptele deasupra de vorbe.
Cercurile prin care arborii cresc
și înaltul respiră alcătuirea pădurii
în țara cu vânatul nesupus morții,
cei ce stau la pândă sunt prădători.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre vânătoare, poezii despre păduri, poezii despre pâine sau poezii despre ploaie
Liniștea străină
Sunt un grabit pus să alunec pe panta durerii,
mă socotesc degeaba cu viața care n-are nimic bun,
am rămas desfrunzit de anii norocoși
și mai caut să lupt.
La poarta raiului liniștea mea e străină,
mă întorc în trecutul știut
ca o pagină dată înapoi de vânt
și absorb lumina
din care m-am născut.
În mâini strâng un bulgăre de pământ
să-mi simt înaintașii cum se odihnesc în el
cu sufletul în cer.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre odihnă
Trăitor în realitate
nu-mi caut destinul
el vine nechemat
aștept orice clipă să-l nască deștept
pun în sertare toate bucuriile și suferințele
și-l închid cu cheia sufletului
care nu se pierde
realitatea mai crudă decât mine
îmi urcă prin sânge
drăcușori de contrabandă
lumea se strecoară prin vene
până în vârful degetelor
și nu iese înafară din corp
are prea mult aer și hrană
puterea alunecă prin ea liber
și se regenerează
nopțile pleacă buimace de somn
și adorm în cer
nimic nu mă îndeamnă la luptă
îmi apăr puținul meu
nu sunt un vânzător de sentimente
sunt numai un trăitor
care își împarte puținul cu alții
prea mulți
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre realitate, poezii despre sânge, poezii despre noapte sau poezii despre inteligență
Gând fără aripi
clipele se-nfiripă din veșnicie
ori din propriul curs neîntrerupt
în mișcarea stelelor
gând fără aripi
ce stabilește legile și pe pământ
lumina și întunericul în luptă
macină conștiințe
sărută iubirile oamenilor
cu fiecare păcat originar
rămas activ
infinitul devine o coloană spirală
în jurul ei se rotește universul
și lasă moartea
prag la intrare-n eternitate.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre mișcare sau poezii despre legi
Lacrimile norilor negri
îmi număr pașii în gând
până la obiectivul vizat
fără un rost
nu știu de ce mă complic
totul îmi pare o năstrujnicie impusă
care se produce instantaneu
poate cineva mă implică
în trăiri fără nume
aș îndrăzni să mă răzbun
dar n-am pe cine
și mă regăsesc în tăcerea vârstei
nu mă pot întoarce din drum
dragostea mă urmărește clipă de clipă
și sufăr fără să spun
nervii se joacă cu așteptarea
și vor s-o suprime
întorc în iubire miracolul
îl fac să ardă cu flacără
până la rădăcini
în sânge în inimă în suflet
și locul se vindecă
privesc lumea cu ochii țintă
și nu mă mir ce se întâmplă
pașii se fac tot mai grei
deși îi număr foarte rar
nu mă mai grăbesc atât de mult
oriunde mă duc
rămân cu timpul pe loc
nu mă las purtat de nimeni
am cerul ca un acoperiș
din care picură
lacrimile norilor negri
nu stau în ploaie
fug de femeile ude
și mă încălzesc iubind soarele
chiar dacă-i ascuns
am sufletul rotund
și e destul să-l mângâi tu
ca el să se deschidă
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă, poezii despre ochi sau poezii despre numere
O tristă toamnă
Se-apropie o tristă toamnă și printre frunze ce-au căzut
Mai caut clipele trecute și toate câte am pierdut...
Într-o rugină parfumată e-nvăluit un aer cald
Cu pași nesiguri fuge vara din lacul unde mă tot scald
E trist și umed asfințitul iar soarele a plâns puțin
Și mi-a trimis o adiere a unor nopți prea lungi ce vin
Îmi fac un pat de frunze moarte și mă întind să lenevesc
În mintea-mi plină te mai caut, dar nu mai sper să te găsesc
Cum să mai cer putere vieții când am trăit și așa prea mult?
M-agăț de-un ram uscat de vreme și vântul rece îl ascult
Un cântec scurt de toamnă tristă răsună-n nopți prea lungi ce vin
Eu mă grăbesc s-ajung la tine, să-ți umplu sufletul străin...
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Câmpii
Dă-mi voie să plâng între florile inimii tale,
Iertătoare să-mi mângâie pleoapele roșii răsuri.
Bolovănită în piept mi-i durerea și crudă
Ca laptele-n ugerul oii pierdute-n păduri.
Dă-mi voie să tac. Voi pași de-acum ca un vânt,
N-am să mai scutur boabe de rouă - albe mărgele,
Duioase, umane câmpii, n-am să vă tulbur
Și-am să calc doar pe florile negre-ale inimii mele.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre rouă, poezii despre oi sau poezii despre iertare
Privirile de după colț
Ai strâns la piept prea tare șarpele
pe semne s-a trezit din somn
și așteaptă să muște.
Știi că nu mi-e frică de întâmplări,
desfac cu grijă plicurile cu scrisori,
tu n-ai timp pentru scris
și te plângi de infidelitate.
Când am vrut să-ți descos sufletul
drag, dar închis,
am bănuit că mă lovesc de aversiune
și atunci m-am furișat pe urmele sentimentelor.
Privirile tale întoarse de după colț
mi-au dus gândul mai departe de margini
și m-am hotărât să-l urmez.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre scrisori, poezii despre muște, poezii despre infidelitate sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Ce-a mai rămas
În buzunarele goale
nu găsești niciun drum,
bate austrul de la vest
și toți înghit în sec seceta aspră.
Nu știu ce vânturi vor mai veni,
suntem bolnavi de așteptare.
Din adâncul istoriei
lumea ne-a lăsat tot la margine,
degeaba mărșăluim pe jos.
Vor veni alte generații,
le-am lăsat speranța pe masă
și câteva cuvinte de iertare
pentru ce n-am fost în stare.
Arămas credința-n Dumnezeu neîntinată
și o porțiune de pământ nevândută.
Amin!
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre istorie, poezii despre boală sau poezii despre Dumnezeu
Bătrânul
Urcă pe scara vârstei în solitudine
omul cu gândurile scrise și-n vorbe
cu multe întrebări nepuse
și răspunsuri clare și lungi.
Un trup ponosit de prea multe întâmplări
care-ți mângâie auzul cu sunete difuze
un cântec de leagăn pe genunchi.
Iartă tot neastâmpărul
din pornirile iuți ale tinereții
respiră prin cuvinte alese
învelit în omături de ceară
ca într-o rugăciune.
Știe prea multe ca să mai spună
se odihnește cu pauze scurte
continuă obosit și îngândurat
cu ochi umezi, nevinovat
de dragostea cu care ne primește
pe toți în inima sa
ca pe niște copii
fără vârstă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (10 ianuarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nevinovăție
Mi-au rămas ochii pe geam
Ochii mei s-au săturat de mine
ca o femeie sătulă de infidelități
cineva le strânge și le dă mai departe.
N-am nicio măsură-n iubire,
s-a dovedit nici în durere la fel,
nimicul din mine se-înfiripă-n pofte.
Ultima dată am cules fructele,
căzuse bruma peste livadă și eram grăbit,
noaptea am poposit în patul imprudenței
și n-am simțit nicio umbră.
Prin alunecarea zilelor în colivia iernii
mi-au rămas ochii pe geam
de parcă eram într-o altă lume
fără să știu cum am venit
și de ce?
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (19 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poftă, poezii despre iarnă sau poezii despre fructe
Niciodată nu-i prea târziu
Chiar venind cu lumina
grăbit spre înviere
bucuria-i creștea,
împărțea și altora prin cuvinte
păstrând în gând iertarea.
Niciodată nu-i prea târziu
să fii cu inima ușoară
la masa cu bucate sfințite,
preamărind cu iubire
în numele tău și al mesenilor
pacea întru Domnul.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace sau poezii despre mâncare