Ceapa degerată
când Moartea-și părăsește iar iatacul
de prin fântăni să sece apa vie
noi îmbrăcăm o zdreanță-n poezie
a-nfige-n rost de trai sucit tentacul.
succinct, mi-e-n lut puțină putrezie,
cunoașterea pe unde îmi pierd acul
că parcă mi-e vârât în oase Dracul
iar Dumnezeu e doar o fantezie.
număcunoaște, dragă-, n nepământuri
spre mine iscălind misiva-n DA,
să nu te-apleci spre soare a-l uda
când pe un ram e-oglindă-n miez de cânturi.
prin tot ce-mi e, lucire de erată,
mă pariez pe-o ceapă degerată...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Elsa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cepe
- poezii despre religie
- poezii despre poezie
- poezii despre lut
- poezii despre draci
- poezii despre cunoaștere
- poezii despre crengi
- poezii despre apă
- poezii despre Soare
Citate similare
Ploi tăcute
în umbre-s ploi tăcute de miraje
ce-n solitarul trai îmi sunt morală
iar așteptarea ta-i de abur fală
spre cer o lacrimă să îmi degaje.
lumina cea tenebrelor rivală
tot duce de-adevăruri reci bagaje;
de literă mă aflu în sevraje
în apa cântecelor, neavală.
da-n piept simțeam înțelepciune mută
și-n plumbul nostru aur năvălind
filozofală-i piatra-n doi gemută.
poeme de vecie iscălind
îți e fiirea flacără temută
în tine nemurire devenind.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Poetul tău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre tăcere
- poezii despre singurătate
- poezii despre plumb
- poezii despre ploaie
- poezii despre muzică
- poezii despre moralitate
De unde începe începutul
De unde începe începutul?
unde fuge Dunărea în grabă
de ce magnoliile înfloresc de două ori pe an
iar fluturii trăiesc doar o zi de pământean,
de ce sunt brazii verzi tot anul
iar florile de mac își pierd elanul
în miez de vară când își scutură magia
petale muribunde sublim sărută iar câmpia,
vântul amorezat dansează cu ele
mă ia și pe mine să zbor spre stele;
De unde începe dragostea și cât va ține?
de unde știu că mă iubești tu doar pe mine
de unde știu că sufletu-ți mă cheamă?
mi-e frică să clipesc să nu te pierd de teamă
că nu se va-mplini ce e deja acolo scris
că nu-i nimic real ce simt, e doar un vis,
de unde știu că tu exiști, că nu ești doar o-nchipuire
un dans al minții, chinuit de-o dulce plăsmuire
un joc retoric copleșit de prea mult dor,
de întrebări și nențelesuri, de strigăte de ajutor,
De unde începe începutul?
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre zbor, poezii despre frică, poezii despre flori, poezii despre dans, poezii despre început, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre viață sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Teatru
Îmi ești mormânt în dedesubtul ploii
Și rezemându-te de apă-ți cade
O lacrimă de taine-n cavalcade
Din vechi pe când spre mâine zboară noii.
Zău, azi e-un teatru cu scenarii fade,
Îmi spânzur mințile de albul foii
Și stihuri vin, enigme și strigoii
Și nunta, preot Domnul la izvoade.
Iar prin saliva ta în tine intru
Pe racla gurii când îmi dai sărut
Și mă ademenești sub cerul cintru.
Că răni de-amor pe sânge mi-au crescut,
Privesc la toate cele-n zarvă dintru
Un morb de stele ce-mi coboară-n lut...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Thalia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viitor, poezii despre versuri, poezii despre teatru, poezii despre sărut, poezii despre sânge, poezii despre strigoi sau poezii despre prezent
Dracul gol
e tot spre a muri a mă renaște
pe-acest Pământ ce n-are-n veci vertebre
lumini cu viața învelind tenebre
din astăzi mâine coborând în moaște
în alergări de timp spre zări funebre
mi-e-n cuget năzuirea de-a cunoaște
în vis din flori corole să-mi demaște
prin omenești și trecătoare febre
și arbori sunt, ce umbrelor condamne-i,
pe-afară plumbul vine rostogol
de sub sisifica rostire-a toamnei
zadarnic dau de Tine blând ocol,
puținul Tău de vin de-n sânge Doamne-i
mai mult de-i dres în minte-i dracul gol
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Dormamu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre timp sau poezii despre moarte
Doamne, atinge-Te de mine!
Doamne, atinge-Te de mine
Căci prin valea de suspine
Pașii iar mi-au rătăcit...
Mai atinge-mă o, Tată
Mă mai iartă încă-o dată
Să mă simt din nou iubit
Căci mi-e dor, Părinte sfânt
De dulceața din Cuvânt
Și de vocea Ta mi-e dor
Când în sfânta părtășie
Îmi dădeai din apa vie
Și-mi puneai aripi spre zbor...
Azi mi-e sufletu-nsetat
Și mi-e cerul înnorat
Și mi-e dor... mi-e dor de Tine...
Tu ești Scut și Mângâiere
Ești Speranță și Putere
Doamne, atinge-Te de mine!
poezie de Maria Luca din Clocot de cuvinte (9 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre văi, poezii despre voce, poezii despre tată, poezii despre sfințenie sau poezii despre nori
Trecătorul
Iar mi te-ai dus, iar te-ai pornit
Tăcut și trist și-ngândurat,
Același trecător grăbit
Adus de griji, împovărat.
Unde te duci, habit nu am,
Dar pomii iat-au înflorit,
Sunt păsări care cântă-n ram,
Tu n-ai văzut, n-ai auzit.
Afară e senin și-I soare
Și mai adie câte-un vânt,
Tu-ți porți privirea spre picioare
Și gândurile în pământ.
Pământul geme plin de viață,
E un așa plăcut tumult,
Tu ți-ai pus masca iar pe față
Și o privire de om crunt.
Noi mai simțim niște iubire
Și ne mai hârjonim în joacă
Mai tremurăm de fericire
Doar lumea ta pare opacă.
La tine-s veșnic nori și plouă,
De glezne apa ți-a trecut,
La noi în dimineți e rouă,
La tine-i doar noroi și lut.
Parcă prin timp te-ai rătăcit
Pe noi ne vezi niște ciudați,
Din lumea-n care ai venit
Toți sunteți veșnic supărați?
poezie de Florentina Mitrică (30 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre supărare, poezii despre rouă sau poezii despre păsări
Doi jumate
senin mi-e-n suflet chinul cărnii, Doamne
că răni ființa îmi îndestulează
în lut umbros să-mi dai puțină rază
în noaptea vieții, sub argint de toamne
din bezne-a fi iertarea-mi du la Tine
că frig de timp în sânge îmi pătrunde
pe unde azi de ieri deja-s secunde
și strig albastru-n duhului retine
că nu-i nimic luminii Tale-ascunde;
poem de preacuvinte genuine
de reazem am în clipele-n ruine
citind Poeții ce-s în veci pe unde...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre suflet sau poezii despre secunde
Zbor spre sufletul tău
Un zbor spre sufletul tău iar,
Mi-aduce gânduri în pahar,
Iar tu când bei e o plăcere
Și pentru mine-o mângâiere.
Un zbor spre sufletul tău iar,
Cel mai frumos cadou mi-aduce-n dar,
Iar soarele-mi luminează chipul
Și fuge de la noi sfârșitul.
Un zbor spre sufletul tău iar,
Îmi duce gândul meu hoinar,
În grădina ta cu soare și flori
Și unde timpul nu-l măsori.
poezie de Eugenia Calancea (10 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre superlative, poezii despre sfârșit, poezii despre plăcere sau poezii despre frumusețe
Gândind la Eminescu
Azi Eminescu mi-e în gând
Rătăcitor prin Universuri
Alunecând pe-o rază spre Pământ
El încă scrie versuri.
La fel ca-n alte dăți, demult
El printre rime tot ascunde
Cuvinte pline de tumult
Ce greu putem pătrunde.
De vrei egal să îl socoți,
Cu noi să îl asemeni,
Nu încerca că n-o să poți
El, scânteiază-n cremeni!
Privind spre cercul nostru strâmt,
Ne-ndeamnă spre căutare,
"Porniți cu toții cu avânt,
Spre tarmuri de visare..."
Nu cată vorbe pe-nțeles,
Nu-i totul la vedere
Dar uneori el a ales
Sa ne dezvăluie mistere
Azi nu mai cade ca-n trecut
În mari din tot înaltul
Căci s-a întors pe veci în lut
Acum e doar un... "altul"
Dar va rămâne tot ce-a scris
Mereu o amintire vie
Un leac ce-n taină a prescris
Iubirea pentru... poezie.
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (1 ianuarie 2019)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte sau poezii despre amintiri
Pseudo flămând pe corabia serii
Îți povestește-n sânge clipa viul
Și-n vârf cu azi e-al vieții tale scondru
Iar gândul tău spre mâine, ipohondru
Din vise-n piept îți strică poeziul.
În rugăciune-s îngeri, tot norodu',
Iar Tatăl Om își recunoaște-n Fiul
Tu îmi înveți cu liniștea târziul
Femeie de iubit, de taine codru.
La mijloc eu și-n mine timpul zbiară
Ci spre mormânt mi-e veșnicie-n dinți
Tabloul tău, cel înrămat cu sfinți
În duh îmi dă merinde-n ceas de seară.
Că mult mai flămânzesc, doar Domnul știe,
În suflet alb ca-n patimi de hârtie...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ganymede
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre învățătură sau poezii despre îngeri
În mâini de mâine
privește sângele nu miez, doar coajă
eternitate mică-n zei de lume...
cu mâini de mâine te zidesc anume
să-mi fii altar ce ruga își degajă.
când pe hârtie stihurilor drum e
îmi ești puțina lirei mele vrajă
paiangul Dumnezeu când țese mreajă
iar tu mă naști, ci iar în piept cu hume
statui veghează-n liniște umplute,
dar zarva-n oameni curge-n gând prelat
și lărmuiesc, se-nchină-n pofte slute.
doar noi plutim pe visul dantelat
s-atingem țărm de clipe absolute,
în Oul cu enigmă har aflat
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură, poezii despre poftă sau poezii despre naștere
Iar și iar
Fiori îmi scurg pe un portativ imaginar,
Numai al meu, fără de note, van.
Mă pierd în sunet printre unde, meloman
Și mă gândesc la tine, iar și iar.
Citesc cuvinte, de alții puse literar
Pe muzica cu note... Îs anotist!
Mă-mpânzesc lacrimi, că nu-s un artist...
Doar mă gândesc la tine, iar și iar.
Îmi scald privirea pe ecranul-far
Ce-mi pune-n fund de iris film;
Un altu-n care roluri ne lipim,
Când mă gândesc la tine, iar și iar.
Sunt pe un traseu, un lung, tot mai avar,
În mers ce nu mi-l vreau, obositor,
Când totul nu-i; rămâne numai dor
Și mă gândesc la tine, iar și iar.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zgârcenie, poezii despre sunet, poezii despre literatură, poezii despre lectură, poezii despre imaginație, poezii despre filme sau poezii despre dor
În vis mi-e fericirea și lenevesc ușor
În vis mi-e fericirea și lenevesc ușor;
Pe-aripi de vânt, o lume de umbre eu cutreier;
Pe-o mare fără țărmuri și fund încerc să treier;
Fac din nisip palate și scriu în vânt de zor.
Cum mi-ațintesc privirea la soare iar și iar,
Lumina lui cea vie îmi ia vederea toată;
Iar pe-o mârțoagă șchioapă, beteagă și înceată
Pornesc la vânătoare să prind un cerb sprințar.
Și orb cum sunt, de goana cea vană ostenit,
Pierzania m-ajunge, căci o dorii mereu.
Scăparea mi-e-n iubire, la Ea sau poate-n moarte.
Ani douăzeci de-a rândul (ce chin făr' de sfârșit!)
Doar de dureri și lacrimi și-oftaturi avui parte:
Sub stea nefericită crescu amorul meu!
sonet de Petrarca din Sonete (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre palate, poezii despre nisip sau poezii despre nefericire
Simt palma vieții cum m-atinge
și azi mi-e rău și parcă nu mi-e bine,
nici ieri nu știu cum de mi-a fost
un zâmbet smuls printre suspine
l-aș da și azi, dar cu ce rost?
pătrund departe, ceru-i ceață
sau văz doar neguri împrejur
mai târai doar un pas prin viață
un an sau doi, sau trei să-i fur.
hodină caut, greu mi-e trupul
și visele povară-mi sunt.
pe-un drum străin îmi pierd și gândul
nici liniște n-aud s-ascult.
pe-un mal de apa tac pietroaie
răsuflu greu privind blajin
c-o lacrimă ce îmi șiroaie
pe-obrazul șters de trai pelin.
simt palma vieții cum m-atinge
pe-o tâmplă-mi pune flori de-argint
și iar povara ei mă stinge
nu-i mângâiere, nu-i alint.
cu capul aplecat în poale
și ochii oglindiți n-adânc
mă văd străină-n apa moale
un chip de om, răpus, visând.
mă doare azi, la fel și mâine
cuvântul ce-a lovit din jur
sunt doar străinul hăituit, un câine
bolnav de viața dimprejur.
voi merge poate în genunchi
și nimeni nu mă va cunoaște,
străbat pământuri și-un mănunchi
de vorbe las de m-oi întoarce.
am presărat iubire-n urme
că poate își vor aminti
de-mbratisari, acum,-străine
și le-or simți când nu voi fi.
eu, drumul caut și mă doare
de l-aș găsi și l-aș vedea
dar ochi-s orbi și-n căutare
străin rămân în urma mea.
mi-e rău și azi și nu mi-e bine
o rană curge-n piept mereu
aș smulge tot ce doare-n mine
să mai raman un an... și greu.
aș mai striga dar cin s-audă
nici glasul nu mi-i cunoscut
rămân străin în huma udă
cu trupul îmbrăcat în lut.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre promisiuni sau poezii despre ochi
Son et cetera
de-așa natură-i timpul spre a trece
gonindu-l azi spre mâine gându-n teatru
ci ieri e-a nălucirii idolatru,
în zidul amintirii piatra-i rece
strigând spre Dumnezeu în văzul patru
havuzul cel cu lacrimi să ne sece
sunt îngeri stinși în tainele zevzece,
sub măr adie lut ofiolatru
e clipa cununată-n nunți de șarpe
veniri de tine cu amor atest,
muriri ni-s însă-n carne monocarpe
de-ți dau la sărutare buze rest
aud iubirea-ntemnițată-n harpe
și mă cuprind cu șoapta-n fapt acest
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi
Mă-ntorc în copilărie
Mă-ntorc în copilărie mai des decât aș vrea,
Pe drumuri prăfuite mă prind iar de o stea...
Alerg fără de țintă pe străzi necunoscute,
Prin alte primăveri și alte ierni pierdute.
Mă-ntâmpină salcâmii cu ale lor cutume,
Cu flori ce-mi cad pe umeri, zburdalnic și nebune,
Nu sunt aceleași flori, dar parcă m-ar cunoaște
Și simt cum sub salcâm o altă zi se naște...
Pe drumul care duce spre firul mic de apă,
Simt pașii cum îmi zboară cu amintiri în talpă,
Iar când ating cu mâna apusul blând de soare,
Îmi pare că sunt veșnic în muta înserare...
Parfumuri mă-nconjoară venind din alte timpuri,
Îmi mângâie mirosul, se pierd în anotimpuri,
Iar când tarziu, în noapte, mă-mpiedic printre crengi,
Simt cum mă leagă timpul și-aștept să mă dezlegi...
poezie de Marilena Ion Cristea din O barcă de salvare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre noapte, poezii despre mâini sau poezii despre iarnă
Te caut iar prin neumblate stepe
Te caut iar prin neumblate stepe
Cu frica-n sânge. Să te pierd subit
Mi-e teamă-acum, dar încă n-a murit
Speranța c-amândoi vom reîncepe
Un vals târziu. În vals te-am învărtit
Prin colțuri noi, prin umbre de otrepe,
Când fără noi nu aș putea concepe
În dansul vieții, pasul dezrobit.
Te caut iar prin neumblate stepe...
Tablou de patimi, gândul amorțit,
Când în galop se-ntrec prin crânguri iepe,
Te voi cunoaște, când vei fi fugit
Cu prima rază; ce trăiri sirepe
Se sting tardiv - mă sting în glas dogit.
sonet de Ionuț Popa (5 martie 2009)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Ionuț Popa despre dans, citate de Ionuț Popa despre viață, poezii despre vals, citate de Ionuț Popa despre sânge, citate de Ionuț Popa despre gânduri, citate de Ionuț Popa despre cunoaștere sau poezii despre cai
Iatacul norilor
O ceață deasă curge peste dale,
pe-o stradă-n care totu-i nemișcat,
și face ca luminile banale
să pară candelabre-ntr-un palat.
Iar la lumina lor, ca pe o scenă,
o balerină-alunecă ușor,
plutirea ei lăsând în urmă trenă
prin aerul ce pare-acum un nor.
E-atât de naturală, de frumoasă,
în dansul pe o arie de vis,
încât privirea-mi fuge, curioasă,
spre scena care-n noapte s-a deschis.
M-apropii și-o cuprind cu aripi blânde
- sunt lebădă pe apa unui lac -
în dansul ce, prin cețuri fremătânde,
mă poartă spre al norilor iatac.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lebede sau poezii despre aripi
Empiric (de groază)
de veci în vis iubirea se împlântă
cu rămășaguri de divinitate
umblând cu fericirea-n rai în spate
pe imn a iscăli sub ploaie sfântă...
fiirea are cojile crăpate
și-un miez de noapte clipa înspăimântă;
când pasărea-n cenușă ivers cântă
cu tine urc în iadurile toate...
ci sensuri neavând a da peniței,
căutător de-amor în pielea ta
cuvântul meu de încâlcit în ițe-i...
că sângele mi-e-n drag spre a uita
ruinei sacre șoapta rămășiței
de când lumina-n ape se văita...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Pompierul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spaimă sau poezii despre rai
Și iar mi-e dor
Și iar mi-e dor, mi-e dor să scriu o poezie,
Să-mi prind în plete luna iar ochii să-i pictez,
Cu verde și cu negru, cu vis și fantezie
Și dansez în ceruri, cu tine când visez.
Si iar mă doare, mă doare azi nimicul
Din lacrima căzută pe-obrazul unei fete.
Mă-ntreb cu glasul stins, la ce e bun iubitul?
Căci din iubit ne-alegem cu dor și cu regrete.
Și iar renunț, renunț din nou la noi,
De parcă între ceruri sunt îngeri rătăciți,
Iar darurile vieții nu se împart la doi,
Și-n iad ajug mereu doar cei ce nu-s iubiți.
Si iar mă-ntorc, mă-ntorc la tine viață,
Cu zâmbetul în palme și cu durerea-n piept.
Căci soarele răsare în orice dimineață,
Și mă îndeamnă iară, să tac și să aștept!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde sau poezii despre păr