Intuiție corectă
Acum o sută de ani sorbeam aromtris dobrogean fabricat de mine
cu vechimea imprimată în efecte. Aveam peste... două sute de ani!
Posedam un singur pahar adânc, din cristal
muindu-ți buzele în lichidul vâscos, castaniu
îl binecuvântai fără să-l bei,
era tare, aspru și îți mușcai pielea până la sânge
Răvășit lingeam pereții clipei ascunse
privindu-te în ochi
și culmea... erai mulțumită!
Din nou cuprindeai cupa cu degete subțiri
umezind-o cu buzele înstelate
după care mă puneai s-acopăr urmele trecerii tale fierbinți.
Încurcam arsura sărutului cu licoarea catifelată
ce îmi amintea aroma dudelor prea coapte
iar totul se destrăma în urzitul miilor de fibre multicolore.
Prin tine universul se destăinuie
se destramă
se curbează leneș și se dă peste cap într-o spirală malformată
și planșa creierului se rotește neîncetat
arătându-mi unde se formează gândurile unei libertăți anihilate.
Neauzit, doar în memorie urui ceva
ceva care mă-înspăimânta...
lava fierbinte țâșnea fără opreliști golind măruntaiele pământului
alcătuind un peisaj selenar, sterp și pustiu
unde teoria aplicată
e numai calambur nefiresc
și globulele plutesc încărcate cu inteligența emoției
intuită în explozii sentimentale
asemeni unor bucle criptate, spintecate.
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre intuiție
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre sânge
- poezii despre păr șaten
- poezii despre peisaje
- poezii despre mulțumire
- poezii despre libertate
- poezii despre lene
Citate similare
Întâmplător sau oare...
Întâmplător mă aflu în buzele tale
în vizită de sânge
cu dinții încheiați până la gât
cu gulerul brunet
și cu mânecile ochilor suflecate peste pleoape.
Mi te-ai prezentat o petală de nor
de care îmi era
a rupere de dor
și de ceva peste altceva
mai aproape.
Întâmplătoare zi în miez de noapte
când mă aflu în vizită de uimire
în buzele tale decomandate
înghesuite într-o privire.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre miezul nopții, poezii despre dor sau poezii despre dinți
Frica de moarte
Într-o zi Bird i-a pus tatălui său o întrebare; avea șase ani:
Tată, unde eram acum o sută de ani, înainte de-a mă naște?
Unde voi fi o sută de ani după ce voi muri?
Tată, ce se va întâmpla cu mine după ce voi muri?
Fără să scoată un cuvânt, tatăl său l-a lovit peste gură,
i-a rupt doi dinți și i-a umplut fața de sânge,
iar Bird a uitat frica de moarte.
poezie de Kenzaburō Ōe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre uitare, poezii despre tată, poezii despre naștere, poezii despre gură sau poezii despre frică
M-am gândit
M-am gândit într-o zi
la ce aș fi eu fără zâmbetul tău,
eu fără mângâierea ta.
Nemăsurați, pașii vorbei m-au
dus uneori către tine și ți-am spus ce nu era.
Din vorbe
îmi făcusem regat și eu,
pierdută prin el, nu mai știam
să spun ce era cu mine.
Gândurile mele vechi mă cuprindeau și mă făceau noapte.
Fără să văd lumea,
fără să-mi pese ce era cu ea și cu mine,
credeam că trăiesc.
Și s-a făcut toamnă peste aleile
pe care fugeam. Și nu mai știam dacă era
toamnă afară sau doar în mine.
Nu vedeam, nu simțeam penele
vântului zburând peste nori...
M-am gândit că eu
am venit la tine în suflet
ca într-o casă dărâmată
din temelii de cuvânt.
Până în zori
am să mă nasc
din nou rază
și cuvântul meu poate
o să ajungă la tine
ca un pescăruș străin
ce ne împarte de azi
cerul în bucăți
egale cu noi.
M-am gândit la o zi în care
vorbele nu ar mai fi, în care
pașii ar bate doar pe loc,
urmele ar păși înainte și
umbrele ar merge alături de
oameni pe stradă,
la braț cu zâmbetul lor.
M-am gândit că
asta ar fi
de n-am fi.
Dar tu, tu te-ai gândit
ca într-o zi
să dai de pomană cerneală
pentru sufletul meu?
poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre cuvinte
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre toamnă
- poezii despre prezent
- poezii despre nori
Demoni
am rămas într-un loc fără nume,
într-un loc fără lume,
pe un drum sterp, steril,
care nu duce nicăieri,
nici măcar înainte sau înapoi,
nici măcar la dracu-n praznic,
pe un drum fără început și fără sfârșit,
unde până și Dumnezeu a uitat cum se mai fac
oamenii din lut,
vorbind singur
pe fața Pământului,
vorbind cu El însuși
despre noua
arhitectură a Raiului,
am rămas singur
cu întunericul din mine
pândind niște umbre fără fond,
trăgând o cortină grea de cenușă
de fier
peste ochii obosiți ai societății
și peste
noua dezordine mondială,
să mă cert
de moarte
doar cu demonii mei
fără viziune,
care îmi denaturează
perspectivele asupra lumii
și năzuințele,
din când
în când.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre întuneric, poezii despre început, poezii despre viziune, poezii despre sfârșit sau poezii despre rai
Drumul de atunci spre acum
Aveam douăzeci de ani și scriam
despre tine
Nici nu știu când au început să îmi picure cuvintele din degete
le puneam la somn într-o bucată de hârtie copilul meu dăruit de tine
emoțiile furtuna tăvălugul
Ah, tinerețea
Suntem culorile unei picturi vechi
crăpate despărțite acum de prăpăstii
praful fumul mucegaiul s-au așternut peste noi în tăcere
Sunt o femeie transformată în piatră
orice arunci în mine ricoșează spre tine
Nu există sulițe care să ajungă la miezul cald
cioburi, cuvinte sau lacrimi
La treizeci aș scrie
despre tine doar ca să mă răzbun
să te aduc la limita nebuniei până înjuri
să îmi ceri să îmi asum
nefericirea ta miștocăreala ta
Autoapărarea ta
Dar, ah, un curator ciudat îmi toarnă lumină pe răni
o scânteie care înainte de a se stinge orbește
înghite cu nesaț puterea
să iubească cu prețul rătăcirii
Am treizeci de ani acum
iar dorința de a scrie nu mai vine
din tine
poezie de Elena Mladinovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tinerețe, poezii despre somn, poezii despre prăpăstii, poezii despre pictură, poezii despre nefericire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Când aveam 20 de ani, aveam ochi doar pentru fetele de vârsta mea. Orice femeie peste 30 de ani era învechită, peste 40 de ani era invizibilă. Astăzi, la 70 de ani, apreciez încă femeile de 20 de ani pentru tinerețea lor, vigoarea și (ocazional) inocența lor dulce.
citat din Frank Kaiser
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre femei, citate despre vârstă, citate despre tinerețe, citate despre timp, citate despre prezent, citate despre inocență sau citate despre fete
Poem de dragoste
e ca și cum aș fi singură/ fluturii din stomac s-au înecat în propriul lor sânge
aceasta e distanța dintre mine și mine
am fața acoperită cu o burka
am ochii care văd limpede dezastrele
tocmai acum când trebuie să urc un munte
e liniște dar tot aud muzica unei viori stradivarius
sunetele de joasă frecvență
uitarea
mersul contorsionat până la magazin și înapoi
am nevoi controlate teleghidat de catre un dispozitiv
controlat de alt dispozitiv
și tot așa / îmi numesc fluturii cap de mort ceva straniu care să doară / care să miște
în interior ca și cum ai învârti un cuțit într-o rană
ceva crește riscul de apariție al nevrozelor
în camera goală înca mă aștept pe mine / distilând la maxim gândurile
fluturii mei zboară liber acum / am un stomac gol
prin care sângele curge liber
îmi dau jos burka și fac haine mici la păpuși care vor crește odată cu mine / niciodată nu te-am uitat
copilărie
acum trebuie să urci muntele și să plonjezi în gol / acolo sus pe platou e pustiu
și din nou tebuie să te întorci în camera ta / aici unde e adevărata supraviețuire/
cu gleznele legate cu lanțuri cu mâinile libere cu care să te mângâi pe tine.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre zbor, poezii despre vioară, poezii despre vestimentație, poezii despre supraviețuire, poezii despre sunet sau poezii despre păpuși
Nostalgie
Din degete îmi curgeau străzi prelungi
cuvintele se plimbau în silabe albe sau colorate
străzile duceau în parcuri unde lumina cânta prin ramuri
nu aveam nevoie de mișcare ca să înțeleg
aveam nevoie de inerție de oprire într-un cuvânt
care să mă cuprindă
plimbarea ar fi fost o respirație peste febra unui sentiment
suflarea mamei peste o frunte arzândă de copil
care crește prea repede pentru o copilărie mult prea scurtă
din degete îmi curgeau străzi care hoinăreau prin oameni
admirându-le inima și ochii de culoarea lemnului neștiutor
odihnindu-se într-o poezie scrisă pe un laptop prăfuit
eram noapte și eram poate primăvară
sigur nu eram om
pentru că prin mine nu se plimba nicio stradă
iar degetele le păstram cu nostalgie
de pe vremea când eram
copilărie
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre lumină, poezii despre degete, poezii despre culori, poezii despre copilărie, poezii despre primăvară, poezii despre poezie sau poezii despre parcuri
Privesc tavanul legat de cer
Noaptea se furișează prin ferestre,
gândurile îmi clipocesc prin memorie,
sunt un om interzis în singurătate
cu privirea în tavanul legat de cer.
Am prea puține șanse de reușită,
să trec peste apele care străjuiesc întunericul
dintr-o parte din care nu se vede nimic
Cu o senzație de mister căutat
nu mă pot prevala de nicio axiomă
care să mă lase liber în demersurile mele,
la un moment de cumpănă mă întreb,
pentru ce
și pentru cine
mă lupt să cred în izbândă?
Îți promit ceva ce te interesează
pentru că nu mă las izgonit
de sub pietrele lumii închisă în carapacea
unde totul se vede albastru,
fără contur.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre promisiuni, poezii despre interdicții, poezii despre gânduri, poezii despre depășire, poezii despre apă sau poezii despre albastru
Nu pot ajunge-n trupul magic
M-am deocheat într-o stație de metrou
din cauza unei frumoase ce mă privea insistent
și neatent am pierdut și trenul,
am mers apoi la două gemene cunoscute
pentru descântecul de rigoare.
Gândurile mă transpun în alte tăceri
lăsate în oglinzile timpului năvalnic
unde numai frunza plopului se clintește
în vreme ce plutesc peste umbrele zânelor.
Las răsuflarea să mă trădeze vinovată
de nu mai pot adormi singur
fără cea venită din lacrima nopții
să-mi lase diminețile cu fruct născător.
Nu pot ajunge-n trupul magic
cu darul ce mi se fură fără să știu
și cheile închid suferința în sipet
până se vindecă durerea din ochi.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre trenuri, poezii despre suferință sau poezii despre metrou
Tânăr
Acum o sută de uși
când eram un copil însingurat
într-o casă mare cu patru
garaje și când era vară
pâna unde îmi pot aminti,
stăteam pe iarbă noaptea,
trifoiul își scutura zulufii peste mine,
stele înțelepte se aplecau peste mine,
fereastra mamei era o pâlnie
prin care se revărsau în curte aburi galbeni,
fereastra tatei, jumătate închisă,
era ochiul prin care se strecurau somnoroșii,
iar scândurile casei erau netede și albe ca spermanțetul,
și probabil că un milion de frunze
au navigat cândva pe ramurile care vor fi fost,
în vreme ce greierii se adunau în tarafuri,
iar eu, în trupul meu nou nouț,
care încă nu era al unei femei,
le adresam stelelor întrebările mele
și credeam că Dumnezeu chiar putea vedea
căldura și lumina aceea parcă prelinsă din lună,
coatele, genunchii, visele, noapte bună.
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre înțelepciune sau poezii despre visare
Al meu destin
Întâlneam zilnic numai antonime
Ani la rând pe tine te-am așteptat.
Până când ai apărut din mulțime
Și-ntr-o secundă peste cap lumea mi-ai dat.
E de-ajuns doar simpla ta prezență
Și inima din piept îmi bate ca nebuna.
Sărutul tău provoacă dependență,
Iar la iubirea noastră-i martoră Luna.
Buzele mele un singur nume poartă
Imaginea ta e întipărită în minte.
Avem același drum, aceeași soartă,
Iar glasul tău cald inima știe s-o alinte.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (27 aprilie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre iubire, poezii despre inimă sau poezii despre imagine
Ești praf
ți-au dat niște prafuri roz
iubește au zis
pentru că așa este bine
ți-au băgat pe gât biletul spre rai
pentru că așa este bine
dar în tine trăiește doar un vierme bătrân visând pământul tot mai adânc
și un ultim cuvânt care-i va fi scăparea
poate pasăre
strigi pasăre și pasărea spintecă cerul
aluneci prin timpul ghemuit de durere
tu la 23 de ani tu la 17 ani tu la 5 ani
un film care trece prin tine iar și iar
dar în câte numere poți descompune o viață
câte măști încap într-un om
cât de lung este trupul ăsta care se rotește se rotește se rotește
și se rostește
până cuvintele toate se amestecă într-o limbă nouă
lucrurile toate își pierd conturul
un desen în nisipul spulberat de vânt
unde mă sfârșesc eu
unde începi tu
cine sunt
poate singura suflare a unui om rătăcit într-un deșert roz
poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre viermi sau poezii despre roz
Afacerea supravețuirii
Într-o zi am abandonat afacerea supraviețuirii
pur și simplu am făcut asta
fără regrete.
era toată efemeritatea unei stele
irosită în amontele unui râu
ani de zile te strădui să nu cedezi,
clipă după clipă,
eternitate după eternitate,
zi de zi,
îți impui să îți imaginezi
un picior în amonte, înaintea celuilalt,
pentru a face pasul peste puntea suspinelor tale
irosite în amfiteatrul vieții
lupți, plângi
ceri ajutorul Creatorului,
deoarece nu găsești altă cale,
prin roua respirației tălpilor tale,
în lupta anacronică dintre tine și tine,
pentru a învinge tornada unui vis irosit...
iar într-o zi primești darul
prin binecuvântarea unui nou răsărit...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre victorie, poezii despre tornade sau poezii despre râuri
Esenta
Ma arde pielea de prea mult dor,
Atingerea ta m-a infierat pentru vecie
Caci prea fierbinte mana ai avut
Cand mangaierea ta mi-ai dat-o mie.
Am cicatrice pe toata pielea,
Pe peste tot pe unde m-ai atins,
Si nici zapada muntilor de la apus,
Nu m-a racorit de atata dor de tine.
Cu buzele cand m-ai atins,
M-ai ars pana la os, si atunci am plans.
Si poate n-ai stiut de unde vine,
Lacrima pe care ai vazut-o
Atunci, odata intr-un colt de ochi.
Ciudata e iubirea mea cu tine,
Si chiar si cand minciuna e un gaj
Surad cu fals desi stiu ca nu fac bine
Si plang desi ma chinui tot pe mine.
poezie de Sorana Topa
Adăugat de Nicoleta Denisescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre minciună
Limbajul
Acum două zile îți tăiai unghiile de la picioare,
erai ghemuită, închircită, atentă să nu-ți strici marcajul
Voi femeile, nu faceți niciodată munci inutile
iar aceasta nu era muncă ci pregătire!
Doreai să fii frumoasă din vârful degetelor
și până la capăt.
Trasajul era clar pentru cine-l înțelegea:
te strângeai să te desfaci
te-îngrămădeai să cedezi
cerșeai clipei tumulturi să fii odihnită în frământări
te chinuiai acum să potolești vacarmul sufletesc ce urma
Preferai să-ți vâri capul între genunchi
ca ultimă jertfă adusă iubitului
după care destinzându-te îmi arătai degetele și exclamai fericită
- Îți place?
Și-ți aruncai privirea admirativ, alternând
când la ojă
când cu mândrie de posesoare la subsemnatul
amândoi îți aparțineam!
Din păcate nu te găteai pentru mine
și... îți făceam observații insidioáse.
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muncă, poezii despre picioare, poezii despre odihnă, poezii despre mândrie sau poezii despre jertfă
Mă cheamă Alunka
Mă cheamă Alunka
și mă duc încotro mă cheamă ea
cu brățările ce se mișcă zornăind în ploaie
ploaie de raze la încheieturile mâinilor
plec către mine, către ea, unduindu-mă
mătăsos si creț este părul meu,
lăsat în bucle să se nască,
bucle crețe prinse în creștet de pieptăne
strămoșii mei nu-l cunoșteau când culegeau bumbacul
calc pe urmele lor
rămase în amintirea pământului
brățările de la picioare prind sclipiri de aduceri aminte
cercei de rouă prinși de puful bumbacului
iar tălpile mele gustă din trecerea timpului peste lutul ars de ani
lut ars și bătătorit ca palmele asprite de cules
trec mai departe, călcând peste vreme
și ducându-mă cu pas leneș acolo unde
mă cheamă Alunka
poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lut, poezii despre bumbac, poezii despre rouă, poezii despre păr, poezii despre ploaie sau poezii despre mâini
Ultimul ceai
Stiam că n-ai să vii...
Dar eu... te așteptăm cu atâta înfrigurare...
Era un simplu ceai...
În orele tărzii,
Cănd...
Amândoi visam...
Lună și soare.
Ultimul ceai... fierbinte aromat,
L-am pregătit...
Încet și fără grabă.
Știam că n-ai să vii...
Și că ai plecat!
Și totuși... eu speram...
La gura de la sobă.
Sorbeam din ceaiul...
Ce timpul mi-l aduce,
Și... ochii-i închideam ca să te văd.
Tu... erai prea frumoasă,
Și prea dulce,
Dar deschizăndu-mi ochii
În jur era prăpăd.
N-am înțeles... de ce...
Am viața... atăt de apăsătoare...?
De ce un samovar...
Nu-ți este îndeajuns?
De ce servesc un ceai..
Când inima mă doare,
De ce fără de milă,
Timpul... prea repede s-a scurs?
Mă amăgesc degeaba...
Doar trupul îmi tresare,
Îmi iau cana în mănă...
Mă uit la ceas... văd c-ai întârziat.
Mă arde... mult prea tare,
Și-mi spun în minte..
Că totul e trucat.
Și sorb o gură... din ceaiul aromat,
Găndindu-mă la tine...
O cât... te-am adorat!
Un ultim ceai și-o seară fără tine,
Rămân acum tăcut...
Iar dacă sunt iar singur...
Sunt trist și abătut.
Un ultim ceai... ce s-a răcit de mult.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceai, poezii despre tristețe, poezii despre seară sau poezii despre ore
Ochii în ceață
cu cât mă despart de tine mai adânc
cu atât te sorb mai mult în pupile
închide-mi tu ochii să nu mai văd
ciorchinii ce mor vineții pe coline
și sângele meu rece
sub pielea ta îl simți?
unde te duci străină
fără o umbră de mână?
îți citesc în ochi frigul ce te cuprinde
într-o haină prea strâmtă pe trupul de nor
sunt vânturi nebune ce vin după tine
și-un murmur de frunze se-aude în gol
unde te duci desperecheată
ascunde-ți degetele sub un șal de întuneric
să te pot vedea
mânecile ți-s prea lungi
ți le târăști prin ceață
eu nu mai înțeleg nimic
tu înțelegi ceva?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lectură sau poezii despre frunze
XI
Eu care am dormit
(atâția ani)
fără foc, fără opaiț
eu care îmi îmbrățișam doar
umbra mea tăcută
mi-am dezvelit buzele
ca să preaslăvească
venirea ta.
Atât de sărac eram, iubire,
atât de sărac
încât nu aveam în palmă nicio mângâiere
ca să îmi cumpăr ceasurile
în care nu aveam obolul unui sărut
ca să-l dau căpitanului umbrelor
să mă treacă pe celălalt mal.
Toată viața mi-am risipit-o
săpând în pustie
și așteptând fără să o cunosc
sămânța privirilor tale.
Călit
de amărăciune
și de veghe
m-am învrednicit de sosirea ta.
Îți mulțumesc.
Îți mulțumesc.
M-am născut ca să apuc
să dau binețe pe marginea drumului
soarelui din ochii tăi.
Dacă nu ai fi venit, iubire,
ce i-aș fi răspuns lui Dumnezeu
când într-o noapte
dedesubtul torțelor aștrilor
m-ar fi întrebat
cum am arat pământul,
cum am folosit
semințele florilor
pe care mi le-a încredințat?
Lasă-mă să plâng
pe genunchii tăi
în mijlocul binefăcătoarelor tale mângâieri.
poezie clasică de Yiannis Ritsos din Simfonie de primăvară (2009), traducere de Tudor Dinu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie sau poezii despre plâns