Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ambiția

Nici visul nu-l crede cum s-a întrupat
și poate fi văzut cu ochii
de cel care l-a urmat
până ce lumina i-a vestit capătul,

fără eforturi sprâncenate
pentru cel ce și l-a promis.

Când alte forme nu-s de atins ținta
și-n tine sălăsluiește ambiția
de n-o mai poți opri
fără să-i vezi rodul.

Pui pe picioare întregul arsenal
cu rezerve cu tot
și pornesti cu ce ai mai bun
pe drumul rămas fără alternative.

Dă semne că pragul poate fi atins
și trecut mai departe.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

O monedă validă

ai trecut și rămas în buzunarul meu stâng
o monedă validă de tezaurizare
dar touși fluctuantă
niciodată n-am păstrat ceva mai valoros
decât iubirea în care mă contopesc deplin

gândul care se întrupează într-o faptă
mai plină decât visul din care s-a născut
nu mă face uit niciun adevăr ori minciună
lumina îmi trece peste umeri
și văd mai departe ținta de atins

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lutul și Olarul...

... Lutul gemea... în Mâna creatoare...
Plângea cu amar... sunt numai o țărână
Destul!... căci orice colțișor mă doare!
Ce vrei faci?... sunt doar un bulgăre de tină.

Eu nu mai pot!... oprește-te!... am obosit!...
Și oftând... se tot zvârcolea pe roată
De ce chiar eu?... ce bun în mine ai găsit?...
Eu nu mai vreau fiu de tine modelată.

Încă puțin... așteaptă... meșterul i-a spus
Azi vreau din tine să fac un vas frumos
Dar trebuie mă asculți... fii supus...
Tu pentru mine ești vasul cel mai prețios.

... Și el... a răsuflat cu ușurare...
Dar când s-a văzut în foc s-a înspăimântat
Striga, mă frige!... eu nu mai am răbdare!...
Sunt fără vlagă!!!... și strigătul a încetat...

... El l-a scos din zgură... și l-a șlefuit...
I-a făcut și lui... în atelier un loc...
Cu argint și aur... apoi l-a poleit...
Să fii mai trainic... trebuie treci prin foc.

... Așa Eu te-am văzut în visurile mele...
În culori frumoase... cu linii de smarald
Să strălucești la soare... și-n licărit de stele...
Mă bucur!... șopti Olarul cu un zâmbet cald.

Acum era un vas de cinste în mâna Lui
Doar ieri... o tină fără formă a fost...
Este bine ca drumul tău... smerit să-l sui
Să lupți cu Acel ce te-a creat nu are rost.

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poate mâine...

El își frânge degetele pe canapeaua ei mov,
așteaptă să-i vină rândul ori deznodământul
și nu se întâmpla nimic în camera alăturată,
mai mult, totul dospește într-o tăcere stranie
iar orașul pare amețit doarme.

Ea apare întodeauna c-un zâmbet în colțul gurii
și se face că nu-l vede,
de fapt nici nu l-a văzut, absorbită de grabă
s-a șters de cuvintele din poeme,
își gândea ziua de fericire cu voce suavă,

așeza gândurile fiecare la locul potrivit
și dintr-o dată a ieși și i-a spus
azi sunt prea obosită pentru tine,
poate mâine...

De atunci canapelele mov îl indispun
și fete ca ea n-a mai întâlnit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Azorică fără frică (poezie pentru copii)

Azorică fără frică
A văzut el o pisică:
Mâța, stă și mieuna
Toată lumea enerva.

Poate îi era fomică:
Minte proastă de pisică;
Poate mâncărica ei
A-nhățat-o un grivei.

Azorică fără frică
A fugit după pisică:
Pisica s-a speriat
Și în pom s-a cocoțat.

Cocoțata, speriata
A văzut că e lătrată
Lătrată de Azorică
De cățelul, fără frică!

Ce facă o pisică
Lui cățelul, Azorică?
Din pom, de va coborî
Câine... o va omorî!

Dar pisica, are gheare:
Ființă miolăitoare,
De atâta miorlăit:
Toată lumea a trezit!

Stăpânul, când a văzut
Azorică, ce-a făcut:
A venit își salveze
Pisicuța-i... siameze!

Siameza, curajoasă:
Pisică foarte frumoasă;
Ghearele, și-a ascuțit
Și cățelul... l-a lovit!

Și să vezi ce scheunat
Pisica: l-a zgâriat;
Și să-l vezi pe Azorică:
Ce mai fuge de pisică!

Asta e, de nu gândești:
Uneori, o mai pățești,
O fi ea, pisică mică
Dar se apără de frică.
***
Azorică fără frică
Are frică de pisică:
Acum este puturos
Și de pisică... fricos!

poezie pentru copii de din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Fără nume, fără cuvinte, fără amic...

Tu nu ai luptat de frică să nu câștigi
ai preferat te faci nevăzut
într-o lume în care poți să învingi
tu ai rămas cel mai tăcut...

Tu nu ai plâns de frică pari slab
Căldura ta emană fulgi de iarnă,
În frigul pe care tu l-ai creat
Acum te văd, aluneci pe a mea palmă

Tu ai râs în hohote ținând o ea de mână
Tu, cel ce vrei pari fericit fără nimic...
Sau poate ai... Acum poate ai totul
dar eu nu am nici măcar amic...

Tu nu ești cel ce ești,
Tu ești un fulg de om
azi topit în inima mea

Pentru eu nu am știut fiu așa ca tine
Pentru ca
Eu, nu am stiut sa am rabdare

poezie de din Clipe
Adăugat de AnyellaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întors din bejenie

Cineva și-a stins dorul și a venit acasă în țară,
a lăcrimat pe pământul său și l-a strâns în mâini,
nu s-a mai gândit la altceva decât la dărnicia lui.

A îmbrăcat hainele părinților și a devenit alt om,
unul care-și stoarce sudoarea pentru rodul de aur,
simte cum îi înflorește inima de împlinire
și nu se mai satură de bucurie.

Se pornește cu greu, dar greul înalță
și-i crește în piept copacul vieții adevărate,

poate că experiența trăită cu sufletul ars
l-a făcut prindă rădăcini lungi și puternice
și urmașii săi nu vor mai fugi de furtuni,
în alte locuri unde sunt mai violente.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La marginea vieții

În timp fără de sfârșit
la marginea vieții, vise nu sunt,
ci mai degrabă o acceptare-n tăcere
a trecerii în lumea ce nu mai apune.

Lumina cea vestitoare de mugure
ca și semințele îngropate nu mor,
ploile între tunete trezesc pământul din somn
și caută-n câmpii mirosul de pâine.

Iar toți cei ce caută-n memorie
răscumpărarea sufletului ce învinge
păcatul cu iertare,
își pleacă genunchi și văd mai departe
de orizontul spre care merg.

Tu să nu-mi spui -ți pare rău
pentru ce nu ți s-a întâmplat
când căutai peste tot rodul nașterii,
tot ce-i trecut nu se mai întoarce.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragostea este cel mai frumos lucru din lume, care nu poate fi văzut, nici atins, dar poate fi simțit în inimă.

citat din
Adăugat de JohannaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fără să cadă cerul pe noi

Dacă nu-ți pierzi cumpătul
îți pot explica ce nu-ți convine
fără să cadă cerul pe noi,
de-o să se sperie păsările.

La mine am destule variante
care nu te lasă buimac,
navighezi pe mări străine
fără să știi unde ajungi sau naufragiezi.

Limba pe care n-o cunoști
o poți înlocui cu gesturi și semne
bine conturate și calme
care spun mai mult decât cuvintele.

Dacă înțelegi ce-ți spun alții
ești cel mai înțelept intrus
împăcat cu gândul că nu-i niciun pericol
și tot ce se întâmplă
e o curiozitate plăcută și hazlie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
W. Somerset Maugham
Tao
Tao este drumul și drumețul. Drumul fără început și fără sfârșit pe care îl bătătoresc toți muritorii, dar pe care nimeni nu l-a creat, căci drumul acesta este viața însăși. El este totul și nimic. Din el purced toate, toți trec pe aici, îndreptându-se spre același infinit, se adaptează lui, ca se întoarcă tot acolo de unde au plecat. Este un pătrat fără colțuri, un sunet pe care auzul nu-l poate percepe, o imagine cu forme neînchegate. Este o plasă imensă ale cărei ochiuri sunt largi ca nesfârșitul mărilor, și totuși nimic nu se poate strecura printre el. Este sanctuarul unde își găsesc cu toții refugiu. Nu este nicăieri, dar nu e nevoie te uiți pe fereastră, ca să-l vezi lângă tine. De la el înveți taina să nu mai dorești dorințe, ci lași lucrurile să-și urmeze cursul lor. Este cel care se umilește pentru a se mântui, căci cel ce se umilește se va înălța și trufașul se va umili. Decăderea este însăși esența succesului, iar succesul nu este el însuși decât o intermitență a decăderii, căci cine ți-ar putea spune dinainte clipa când înfățișarea unui lucru va întoarce cealaltă față. Cel care tânjește după dragoste, o va găsi în liniștea și inocența începutului. Blândețea asigură izbânda celui care atacă și mântuire celui care se apară. Ca fii puternic, va trebui -ți înfrângi înainte de toate, propriile tale porniri.

definiție de în Fumul amăgirilor, XLVIII
Adăugat de Oana DimaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Catalina" de W. Somerset Maugham este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.92- 8.99 lei.
A.W. Tozer
credincios
Un adevărat credincios este o ciudățenie. El are o dragoste supremă pentru Cineva pe care niciodată nu l-a văzut; îi vorbește cu familiaritate, zi de zi, Unuia pe care nu-l poate vedea; el se așteaptă meargă în ceruri pe baza meritelor Altcuiva; se golește singur de sine pentru a fi umplut de Altcineva; recunoaște că a greșit pentru a putea fi socotit drept; se coboară pentru a fi ridicat; este cel mai puternic atunci când este cel mai slab; este cel mai bogat când este cel mai sărac, cel mai fericit când îi merge cel mai rău. El moare pentru a putea trăi; pierde pentru a putea câștiga; dăruiește altora pentru a păstra pentru el. Vede nevăzutul; aude neauzitul și cunoaște necunoscutul.

definiție celebră de
Adăugat de Antonio RadoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă definiție a fost selectată Definiția zilei pe 19 ianuarie 2016.
Distribuie
Luminița Ignea

Îmi amintesc

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
când te aveam statornic adăpost
și pavăza furtunilor de-afară.

îmi amintesc de tine cum veneai
în visul cel tihnit de-odinioară,
c-o vorbă spuza zilei mi-o-nviai
și-mi luminai odaia de cu seară.

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
până să-ți fiu bagajul fără rost
uitat pe un peron de gară.

tăcerea ta e-al morții avanpost,
pe care nici speranța nu-l doboară.
îmi amintesc de tine cu mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De unde bate vântul

ai putea -mi spui
de ce porți pe umeri întunericul
și nu-l fugărești călcându-l în picioare

el se lovește de ochii fiecăruia
cu o furie oarbă
pe care nu pot să o înțeleg

lumina îmi curge din ei
fără lacrimi
și nu pot să-i opresc privească departele

de unde bate vântul
vine praful și ierburile îl subțiază
oamenii îi întorc spatele
și nu se lasă orbiți

poți neglija întunericul din tine
dar nu neglija lumina
care îți călăuzește pașii.

drumul pe care mergi
nu-i numai al tău
dar vei ajunge singur unde trebuie
și ești așteptat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Până n-ai ajuns

Până n-ai ajuns la țintă,
Teme-te, și mergi mereu!
- Orice lene poate face
Să te pierzi de Dumnezeu.
Până n-ai sfârșit lucrarea
Câtă ți s-a rânduit
Teme-te de odihnire
Ea-ți dărâmă ced-ai zidit

Până n-ai învins în toate
Luptele pe-ai tăi vrășmași,
Teme-te ce-ți poate face
Chiar și cel mai slab ce-l lași.

Până nu ți-ai strâns tot rodul
Care-ți trebuia cules,
Teme-te căci lenevirea
Pierde chiar pe cel ales.

Până n-ai suit tot drumul
Crucii tale cu Hristos
Teme-te și mergi cu grijă:
- Orice pas e-alunecos!

Până n-ai trecut prin moarte
Fericit la sfinții drepți,
Teme-te mereu și luptă
- Poți cădea când nici te-aștepți.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Testul iubirii

Nu îmi testa iubirea pentru tine
și nu te îndoi de ea nicicând!
E-a ta, o poți simți, îți aparține
și-o poți vedea, chiar ochii închizând.

E peste tot: în tine, te-nconjoară,
e-n aerul ce îl respiri, în vise,
în ziua cea mai dulce sau amară,
în tot ce ești, în gând și-n cele scrise.

N-o poți vedea și nici n-o poți atinge,
e și puternică, dar și fragilă,
încât o neîncredere o stinge
și o distruge fără nicio milă.

n-o testezi! E-un fluture pe-o floare
cu aripi tremurânde,-atât de fine,
de-o frumusețe ce,-n privire, doare,
așa că nu-l atinge, e mai bine!

poezie de din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Numai tu fără răni porți iubirea

Când carnea a prins sub piele lumina
nimic din trup nu e cum a mai fost,

ziua se-nfruptă din umbra răcoroasă
vindecată de semne cerești,

pe umeri coboară suflete de piatră
cu inocente visuri prin ploile repezi,

fuge timpul din palmele calde
și sub picioare pământul freamătă vesel.

Numai tu fără răni porți iubirea
în ochii adânci și uscați de așteptare,

între buclele care ascund himere
în geometria miraculoasă a capului,

ochii mă urmăresc până-n amintiri
ș nu vor uite nicio imagine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

într-o noapte ruptă de îndoieli

Când se întoarce cu spatele
Nu mai văd și partea din față
și nu se cade mă ridic de jos
mai mult decât o linie

nu sunt un găsit de ocazie
cu buzunarele rupte de căutare
totul se petrece într-o tăcere locuită

nu știu ce poate să se lipească
ca o dorință fără sens
oricum nu mă pierd de mine

iubirea e o plagă greu de vindecat
supusă acelorași greșeli
pe care le fac în fiecare zi
fără să mă gândesc prea mult

într-o noapte ruptă de îndoieli
pe care n-o mai poți opri
și tu guști din amărăciune
și nu spui nimic

nu uita -ți lași privirea acasă
poate cineva descifrează orizontul
spre care mergem împiedicați
cu inima-n palme

lumea dă din cap și se miră
cum se poate clădi ceva din bucăți
strânse dintr-un oraș plecat în afară

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

* * *

Cum văd Eu lumea?
Cum mă văd Eu?
Eu mă văd fără tine!
Fără de lume!

Fără de început!
Fără de sfârșit!
Fără de... lume,
Fără....!

Și... Te-am iubit!
Și te iubesc,
Într-un fel,
Neomenesc!

Și viața-mi...
Trece nefiresc,
Când Tu îmi ești,
În tot ce mai gândesc!

Și poate....
Mai aștept,
Poate greșesc,
Și totuși... Te iubesc!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce nu pot face

norii, umbrele ori lumina
mă apasă pe gândurile ce-mi consumă existența
care locuiște nestingherită în trup
cu statut de viață.

mai departe merg liniștit
până la capătul speranței dezlănțuite
ce nu se lasă supusă de ignoranță
nici de aspirațiile neverosimile timpului prezent
și încearcă scape de singurătate
cu omiprezența ta în jurul mesei
la care se scriu poemele destinului
cu păsări care dau zborului contur
prin spațiul dimensionat de iubire
în care nu pot trăi fără tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Temperatura fluidă

N-am fost niciodată întors din drumul cunoașterii
doar acum am înțelegerea mai târzie,
am rămas undeva între vocație și informație,
nu pot sta toată ziua cu ochii în telefon
și mă tem mă înscriu în obișnuința vremii,
dar nici nu-mi doresc.

Gândesc cum să mă apăr de angoasă și nebunie
și nimic nu mă lasă străin,
îmi beau vinul cu aceeași plăcere pământeană
cu care îmi acopăr dragostea cu inima,
drumul meu este din ce în ce mai scurt
și nimeni nu-i știe capătul.
A rămas între tine și mine temperatura fluidă
și anotimpurile trec peste orice obstacol
cu razele singurătății frânte.

Când mă voi desprinde de norii de ploaie
fără să se transforme în lacrimi,
voi simți totuși lipsa iubirii.

Când totul se va preface în ruină
și lumea mea s-a mutat în majoritate dincolo,
mă voi îngropa în liniștea cuvintelor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce scârțâie zăpada sub picioare? Fii primul care răspunde!

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!