Terci
Puneam perle
în cafea.
Tu
îmi aduceai
zahăr. Deschideai ochii,
umblai la verbe
astfel încât umbrele
din noi
să înghețe în corpuri
cugetătoare, în persoane
capabile să închidă
visuri reversibile
în care zahărul se metamorfoza în perle
și perlele se înnegreau în descompunerea
din care sorbeam
ceașca efemerității
irevesibile a ploii,
a fluxului de clipe care scălda
cuferele noastre.
Noi ieșeam în costume naționale,
români prin iarmarocul vienez
de la Piața Unirii
cu melancolia ei de spital,
apoi în oborul unui sat din China,
printre nimicuri
bune de ieșit din nevoi,
de undeva din mall-ul de nicăieri,
mândrii de hora mare și veselă
cu
dilema posthamletiană
și precolumbiană
a perlei sau zahărului
din care s-a format Primul.
Pofta calciului de dulce
sau a cubului de platoșă
încă din preistoria
tyranosurilor memorialistici.
Marea dezlipire de pași,
alibii pentru neînțelegeri în familii
din care suflete amanetate
s-au trezit jefuite de țel,
încât li s-a părut firesc
ca zahărul să fie o formă de perle.
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zahăr
- poezii despre perle
- poezii despre țări
- poezii despre visare
- poezii despre verb
- poezii despre unire
- poezii despre suflet
- poezii despre sat
- poezii despre poftă
Citate similare
În care din noi?
În care din noi
S-a sfârșit primăvara
În care din noi,
Frunzele au căzut?
Mă-ntreb ades când văd
Trecătorii pe stradă
Mult prea grăbiți
Pentr-un rol efemer!
În care din noi,
S-a închis o fereastră
În care din noi
Nu mai râde-un copil?
Unde s-au dus acum
Amintirile noastre
De ce uităm să fim
Fericiți pe pământ?
În care din noi,
Primii fulgi de zăpadă
În care din noi
Au căzut lăcrimând
Povestea te și-a mea
E-o poveste banală
Jucăm un rol, și-atât
Pe o scenă de lut!
În care din noi...
poezie de Stefan Băiatu (19 octombrie 2005)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre sfârșit
- poezii despre primăvară
- poezii despre lut
- poezii despre frunze
- poezii despre fericire
- poezii despre căderea frunzelor
- poezii despre copilărie
- poezii despre amintiri
În afara acestora, în despărțituri speciale se desfășurau șiraguri de perle nespus de frumoase, care străluceau sub lumina electrică, perle trandafirii, smulse din "pinele" Mării Roșii, perle verzi din haleotidul "iris", galbene, albastre, negre, produse curioase ale diverselor moluște din toate oceanele și ale unor scoici de apă dulce din nord, în sfârșit, câteva piese rare, a căror valoare nu poate fi socotită și care au fost produse de pintadinele cele mai rare.
Jules Verne în 20.000 de leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre lumină, citate despre verde, citate despre valoare, citate despre trandafiri, citate despre superlative, citate despre sfârșit, citate despre roșu, citate despre perle sau citate despre ocean
Noaptea
Aceste obiecte pe masa de scris
și portretul tău în ramă obeză
ca niște figurine răzlețe
sculptate în ceară.
Cochilia de scoică
în care a scăpat un fir de nisip
din care s-a format o perlă
și gândul la sărutul pe gâtul cu perle
când singurătatea mă leagă de scaun
și vine miezul nopții
ca un pustiu
din care nu mai apari.
Apoi păianjenii
care țes o pânză
pe care vreau să-ți ilustrez
poemul însăilat pe hârtie,
noaptea.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (20 august 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre sărut, poezii despre singurătate, poezii despre sculptură, poezii despre păianjeni, poezii despre portrete, poezii despre poezie sau poezii despre obezitate
Limita
în ultima zi din viața lui care nu se știa
termina s-a trezit cu o durere cumplită
de cap: era mai degrabă o fulgerare
prelungă dinspre o mărunțită măsea în anii
din urmă în mișcarea sus-jos-lateral
din care sigur s-a născut și calmul cu care
privea
totul (?!) reușind să trăiască atât de mult încât
îl enervase și pe îngerul său: păzitor încă
în paralel cu grija pentru el și al numeroșilor
multicentenari de succes
la limita
cazului de deces prin extracție a
vieții din trup sub o fracție prea
des invocată ca ultimatum divin
la limita
de sus sau de jos sau de niciun folos
a curbei de sacrificiu de sine: periculos
până la părăsire
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre îngeri, poezii despre timp, poezii despre succes, poezii despre sacrificiu, poezii despre pericole, poezii despre naștere, poezii despre moarte sau poezii despre mișcare
Dacă scoatem din discuție proza poetică și poemele în proză, prozatorul este în primul rând un observator. E cel care dă oamenilor alți oameni, nu pe el însuși. Parcă așa suna crezul literar al unui mare prozator rus (Dostoievski?). Poetul, în schimb, e un pescuitor de perle. E cel care se dă pe sine, după ce a scotocit în mâlul ființei după sâmburele de lumină din adânc. Frumos vorbește despre el Cincinat Pavelescu, în poezia sa, dar eu prefer să văd în opera lui Bizet, "Pescuitorii de perle", metafora cea mai frumoasă și complexă a poetului și a demersului său creator.
Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix, În loc de prefață (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate despre poezie, citate despre proză, citate despre scriitori, citate despre frumusețe, citate despre vorbire, citate despre schimbare sau citate despre metafore
Perle din lacrimi
Prima ninsoare
m-a găsit cu lacrimi
pe obraz.
Fulgul curat
pe-o lacrimă s-a așezat
și-a înghețat.
Perle izvorau din privire,
se rostogoleau prin omăt
și creșteau apoi cât un om de zăpadă!
Prima ninsoare
m-a găsit cu lacrimi
pe obraz.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre gheață sau poezii despre curățenie
Întoarcerea ploii
copila buimacă alerga prin cerul cu stele,
avea ochii roșii
de limbile focului ce pârjoliseră o lume -
lumea ei albastră,
râul curgea cu perle și lacrimi;
pasărea roșie-și uitase zborul -
copacii respirau cenușă,
oamenii tăiau oxigenul
în felii infinit de subțiri
pentru următoarea existență -
la capătul iluziei dinspre miazănoapte
a găsit drumul ploii și s-a întors acasă
sfâșiată de lupii cețurilor din nord,
asculta melancolică reflecția oglinzii
ce-i povestea cu vorbe cărunte
și epitete-n riduri
despre liniștea absolutului
născut din moarte
și despre noi
umbrele ființelor ce-am fost...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre râuri, poezii despre roșu, poezii despre păsări, poezii despre păr cărunt, poezii despre ploaie, poezii despre oxigen sau poezii despre ochi
Crizantemele omului nou
Prin noi înflorea melancolia,
crizantemele de toamnă a lumii.
Acele ceasului
la douăsprezece și jumătate
sau șase fix... Coloana infinitului
ne privea fără chip,
poate un naos vertical?
O mare înălțare de martiri
ori o cascadă de sacrificii,
captivi între războiul împăraților
cu războiul indivizilor
cu războiul sufletelor întru eternitate.
Am tras un bumb în zid
să las semn de lacrimă metalică,
grosolană și rece.
Acolo am vrut să scriu despre capătul
omului nou.
Primul pas afară din eon,
din marea criză a spiritului meu
martor și torturat
într-o mulțime de spectatori
saturnini,
amețiți cu tării scumpe ca prohibiția din America
sau din simțul comun...
La flori, ce să vezi(?), puzderie
de albine triste coborau
parcă din norii de vată ai minții
înlăcrimate și uitucă,
coborâți să aducă negură
cât să le priească melancolicilor,
deși pulsul sangvin ne călărea
încă de la început,
încă din lacul învierii noastre
din rărunchi...
Colac peste pupăză, un polițist
a scos fiola acestei lumi
să suflăm în ea,
pentru a ne descoperi morbul
și incompetența câmpului de flori care creștea din noi.
Am văzut atunci cum m-au descoperit,
cum au găsit amprenta mea pe trăgaci,
cum au cules bumbul într-o punguță
apoi s-au tăinuit.
S-au depărtat zbierând către cer
un fel de nuncă de cocos
Ce să vezi atunci că tăria parfumului
tern și melancolic
a îndurerat încă și aldehida
care își strânse la piept spaima mea,
scoase o ceșcuță de ceai
din porțelan fin, alb, smălțuit
apoi din niște frunze ofilite
și-a turnat ceaiul înmiresmat
agitând elegant
și oftând...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre melancolie, poezii despre ceai, poezii despre început, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre sânge, poezii despre spaimă sau poezii despre simțuri
În fluxul nedefinit al timpului și al stărilor sufletești, o mare parte din ce trăim e tipărită în simțurile noastre. Încât lucruri fără nicio importanță, uitate parcă undeva, se pot întoarce în ceașca de cafea pe care o ții în mână.
citat din Banana Yoshimoto
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre uitare, citate despre tipografie, citate despre timp, citate despre suflet, citate despre simțuri sau citate despre cafea
Ad nauseam
să ne atingem dimineața
copacii ca noi
să se înalțe
zebre spre cer pe care trec îngerii
funambulescul umanism
din canalele metropolei,
arterele înfundate și scrumul
afacerist - ace în perna tuturor
până ce vor fi croiți,
pe măsură ce poeții
sunt bieți de umor -
tăcute
în zâmbetul
nepăsării pacifiștilor,
depărtări cărturărești de infarct
plesnind din dorințe postmoderne
umbrele fracturilor filosofului,
cartof îngrășat
în pământul și otrava florilor lui,
strigăte absurde pentru neființă
din prea marea negenerație fără chip
în care blândă crește râvna florii de cireș
de a îndulci lumea în care s-a născut
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre zâmbet, poezii despre umor, poezii despre umanism, poezii despre tăcere sau poezii despre pace
Norii
diminețile reci din noi/norii...
ultimele clipe întunecate/visul...
pernele mototolite în neștire/întrebările...
aprind o speranță de a dormi
încă o zi albă, pufoasă, suavă...
dar poeții necunoscuți
se coboară din zvonuri
cuprinși de pupilele îngerilor
cu invidie și durere
cu mesaje social media
cu fețe kitsch sorbind cafea
apoi își ridică mâinile către nori
așteaptă deziluzionați ploaia
se ascund printre umbre
se desfac în văzul lumii
până fie explodează
fie primul strop îi va răci la loc
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre întuneric, poezii despre somn, poezii despre mâini sau poezii despre kitsch
Cafeaua cu vis și fum
Privirea mea, pierdută prin aburi de cafea,
e tristă, abătută, și caută ceva
prin timpul interzis: întoacerea la vis,
la noaptea cea din urmă, în care ai venit
când umbrele își curmă conturul alungit
și se petrec, în taină, spre lumea de mister,
îmbrac-o nouă haină, un dar trimis din cer,
și-apar din nou, ca vis, și totul e permis.
Sunt, încă, într-o stare în care n-am habar
de-a fost ca, din uitare, să mi te-apropii, iar,
sau te-ai crezut, prin timp, în vechiul anotimp,
în care ritualul din nopțile târzii
era iraționalul atâtor nebunii
în care, cu plăcere, adânc ne-am cufundat,
iubire și tăcere, atât cât ni s-a dat,
și nu a fost un vis, iar noi ni l-am permis.
Privesc, tăcut, cafeaua ce, sigur, s-a răcit,
și fumul de țigară ce urcă... rătăcit.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fum, poezii despre cafea, poezii despre vestimentație, poezii despre uitare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Stridiile, perlele și comestibilitatea
Cele ce fac perle,-n mare,
Nu sunt bune de mâncare;
Cele bune de mâncat
Nu fac perle niciodat'.
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (26 august 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare
Primul pas către revenirea la integritatea emoțională îl presupune exact faptul de a deveni conștienți: de sine, de ceilalți, de Univers, de conexiunea dintre noi... de tot ceea ce există, până la urmă. Dincolo de a ne vedea pe noi înșine ca fiind centrul Universului, devenim conștienți de această matrice universală existentă, în care noi suntem doar noduri de conexiuni. Însă Întregul este format din fiecare dintre noi și din interacțiunile pe care noi le avem unii cu alții. Deși făcuți din același material, diferim prin prisma experiențelor trăite, nu doar ale noastre, ci ale întregii noastre familii. În acest proces de a deveni conștienți, ne asumăm o scufundare în istoria noastră familială și emoțională, care să ne ajute să ne răspundem la întrebarea pe care orice om pe drumul autodescoperirii și-o pune: "Cine sunt eu?"
citat din Raluca Rusu
Adăugat de Mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre devenire, citate despre istorie, citate despre familie, citate despre existență sau citate despre ajutor
Ce ne salvează? Memoria fotografică... din ce a fost, din ce s-a vrut, din ce-am trăit ori am iubit, din cât am dăruit și ce sperat avea, din fericire dăltuită cu suspine, din cum ne-am strâns la piept când ne-a durut, din ce n-am îndrăznit și n-am putut, din visele gustate dimineața la cafea, din noi în alții și din alții-n noi, din gânduri ce ne-au frământat ca pe eroi. Rămane ce-a contat iar restul e "uitat".
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre visare, citate despre salvare, citate despre iubire, citate despre gânduri, citate despre fotografie, citate despre fericire, citate despre eroism sau citate despre dimineață
Blondă care nu poartă șirag de perle
În sfârșit s-a hotărât
Pieptul gol de la natură
Și fără perle la gât
Fiindcă le scoate pe gură.
epigramă de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sfârșit, epigrame despre păr blond, epigrame despre perle, epigrame despre natură, citate de Petre Gigea-Gorun despre natură, epigrame despre gură sau citate de Petre Gigea-Gorun despre gură
Eugenia Todd
Vi s-a întâmplat și vouă, trecători,
Să aveți o măsea care să vă asigure un continuu disconfort?
Sau o durere sub coaste care nu vrea nicidecum să cedeze?
Sau o tumoare malignă care crește zi de zi?
Astfel încât, chiar și în somnul cel mai profund,
Rămâne mereu prezentă o urmă de conștiință sau fantoma unui gând
Despre măsea, coaste, tumoare?
Tot așa o iubire rănită sau o ambiție îngenuncheată,
Sau o greșeală care ți-a contorsionat viața
Pentru totdeauna, până la sfârșit,
Ca măseaua sau durerea de sub coaste,
Va pluti prin visele tale din somnul final
Până când, la ieșirea din sfera lumii, libertatea absolută
Va veni la tine într-o dimineață ca la un om care pe neașteptate
Se trezește vindecat și bucuros!
poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre dinți, poezii despre superlative, poezii despre libertate sau poezii despre iubire
Norocul...
În Piața Marii Adunări Naționale
se ofilește-o piatră lângă marginea-i de drum.
Sub Arca de Triumf vreo câteva rafale
de vânt, se zgribulesc în vraiștea cu fum...
În Piața Marii Adunări Naționale
răsună voci din funduri de pământ-
ecoul hârburilor care râd de oale
lovește în tării din când în când.
În Piața Marii Adunări Naționale
dansează umbre, pași bătând pe loc,
și din genunchi încearcă să se scoale
sorocul dintr-o boaghe de noroc.
poezie de Iurie Osoianu (28 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noroc, citate de Iurie Osoianu despre noroc, citate de Iurie Osoianu despre țări, poezii despre vânt, citate de Iurie Osoianu despre vânt, poezii despre voce, citate de Iurie Osoianu despre voce, poezii despre râs, citate de Iurie Osoianu despre râs, citate de Iurie Osoianu despre fum, poezii despre dans sau citate de Iurie Osoianu despre dans
Perle de iubire
Nu am bijuterii, nici nestemate,
La lună nu ajung ca să ți-o dau,
Însă-ți pot da cuvinte, ție, toate
Și în iubirea ta promit să stau.
Nu voi avea palate pentru tine
Și nici grădini cu flori în curtea lor,
Dar am câmpii care de maci sunt pline
Și susurul din apa de izvor.
Eu n-am s-aduc frumosul din tarabe
Să îl aștern sfios la pieptul tău.
Voi împleti din garofițe salbe
Și-un cer te va iubi-n albastrul său.
N-am perle, poate doar de bucurie,
Ce vor cădea din ochii tăi când plângi,
Când tu vei fi a mea și-ți voi fi ție,
Atunci am să te rog să mi le curgi.
poezie de Adi Conțu (17 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre plâns, poezii despre palate sau poezii despre frumusețe
Ceva s-a rostogolit
ceva s-a rostogolit cu zgomot umblând amar
prin cuvinte
timpul s-a rupt în bucăți
ochii fără somn au rămas pironiți de stele
zâmbetul crispat se oglindește și în cafea
s-au întețit gândurile făcând muchii în pereți
insomniile se culeg din măruntaiele cerului
e un început de dezlipire de efemerul mister
ascuns printre frunze
coborâtor din stele
de puntea pe care niciodată n-am mers
de golul rece mărșăluind cu picioare de plumb
de asfințitul singuratic pe pământ
de uimirea unui fir de trifoi
genunchii și palmele au sens tămăduitor
ca și vântul ce adie-n plete
totul îngână pieirea timpului
când visam cu o mie de ochi
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre păr sau poezii despre plumb