zaț sau orologiul-ascuțitoare, ba nu, carusel
mă scrie poemul acesta
de-a lungul minutarului
ce viteză
ca într-un carusel,
pe fruntea fiecărui căluț
o literă copilul din mine
ține minte!
Din umărul stâng țâșnește
un cui
cuiul poftelor
umărul drept o ia înainte
dalta
aleargă un cuvânt deja rostit
ar fi vrut
să-l îmblânzească
e târziu!
mă dau jos vreme de o răsuflare
pe locul acesta cândva era
un vomitoriu, acum
extremitatea lui «3»
de pe cadrane mut pasul
în «6», ploi reci, miros puternic
de amoniac
mă plonjez în stropul care vine
drept în ochi
ochiul drept celălalt nedrept
recitește
de-a latul minutarului
silabe răsucite din poemul acesta
care mă scrie
cuiul îmi intră în palmă
palma dedată la mângâieri odinioară
fără mine caruselul
sporește viteza?
N-ar părea
Astfel începe zădărnicia
pe care o umple iluzia verbului!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viteză
- poezii despre verb
- poezii despre poftă
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre cuvinte
- poezii despre copilărie
- poezii despre cai
Citate similare
fum descriind un arlechin
degetele
pășesc desculțe, lipa-lipa
în sticla lichidă
urcă pe
foaia înmărmurită, albă
cuminte, lasă urme
urme ca de pași
săruturi
inimioare
mărgeluțe colorate
sulițe iuți
în continuă căutare
nu duc mâna la frunte
mi-e frică
ar deveni transparente degetele
în flame alburii, iar tâmpla
ar rămâne fum vernil
descriind în aer
arlechin umil și
șovăitor
nefiind nici eu, nici poemul acesta
o fabulă
n-are morală însă
îndrăznesc printr-o spărtură lucind
o concluzie nouă, moale
aparent întreagă: «nu poți opri
un cuvânt deja rostit!»
Poemul scriindu-mă se vrea blând
dar mă lasă dilematic
cu o obsesie proaspătă: «din care
din care testicul provin
stâng sau drept?!»
lunec șapte, opt, nouă
cu mine am
cuiul acela și
holograma unui căluț
ca literă
la care copilul
încă se uită uimit!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sărut
- poezii despre mâini
- poezii despre moralitate
- poezii despre inimă
- poezii despre fum
- poezii despre frică
- poezii despre devenire
- poezii despre degete
Poemul tău
când va fi seară
strânge poemul acesta la piept
și ascunde-te cât mai departe
de ziua care a trecut
și de ziua care va veni
citește-l pe nerăsuflate
este poemul pe care nimeni
nu ți-l va scrie vreodată
deși l-ai așteptat la fiecare răscruce
de drumuri și de nopți
când întunericul te ademenea între ape
și străzile îți îngropau urmele pașilor în cenușă
este poemul pe care ai îndrăznit să-l visezi
când pânza cerului părea o lumină blurată
iar glasul ți se risipea în ecouri de gheață
poemul pe care l-ai căutat în fiecare privire
care nu te zărea și în fiecare gând
care nu era pentru tine
în fiecare anotimp care se îndepărta
cu anii tineri în dinți
și în fiecare inimă care părea că mai bate
lipește-ți poemul acesta de umeri
de pleoape de sânge
și nu-l lăsa să se piardă
este tot ce vei avea
de acum înainte
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre întuneric, poezii despre visare, poezii despre trecut, poezii despre tinerețe, poezii despre timp, poezii despre sânge, poezii despre seară sau poezii despre noapte
Poemul acesta
Poemul acesta va fi citit
De milioane de ochi
De ciorap,
Totul s-a spus,
Vom dormi pe spinarea
Calculatorului,
totul este să lopătezi
în somn,
te poți îndrăgosti
de o virgulă
uitată-ntr-o frază,
poți să plângi
cu viteza luminii,
lasă-ți mâinile să zboare
spre Andromeda,
gândul să-ți fie drept
ca strigătul dezvirginării.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre somn, poezii despre plâns, poezii despre lumină, poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre calculatoare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cuiul și gaura (fabulă)
- Stupid,
Cum fierul acesta, oarecare...
Găsindu-mă din pură întâmplare,
Intră să prindă o stinghie la scară!
- Pardon!
Tresare cuiul,
Că te invit la bară!
Și află de la mine, făptură fără cap,
Că-n stinghia aceea, eu trebuind să încap,
Te-am inventat pe tine, iscusit
Și insistând acolo, eu astfel te-am ivit!
- Să fie clară, dragă, vorba între noi:
Oricând aș fi dorit,... puteam să te îndoi!
fabulă de Constantin Păun din Rime cu tâlc (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inventatori, poezii despre fier sau poezii despre dorințe
Jumătăți inegale
Plânge veșnic ochiul
stâng
de ce vede ochiul
drept
și plâng...
Se întinde brațul
stâng
să apuce brațul
drept
nătâng...
Se aude în timpanul
stâng
vorba din timpanul
drept
zâââng...
Se mișcă piciorul
stâng
pe lângă piciorul
drept
nătâng...
Mă împart în două
și tresar
jumătăți cu care plâng
nu rar!...
poezie de Gheorghe Gurău (iulie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre picioare sau poezii despre ochi
* * *
scrie, femeie,
poemul de dragoste
care curge dintr-un februarie
mânjit la gură de ruj.
în fiecare noapte
alt februarie
cu ochi sparți de urlete,
despică-l,
rupe-i cămașa
și ține-i spinarea cambrată
până înlăuntrul
îi țâșnește
cuvânt spre vertical.
rupe hârtia
să picure sânge negru din ea,
spală-i cu el mâinile,
pune-i banul de dus
și iartă-l că mâine îl schimbi.
caută pe trupul tău
urma copitei,
semnul cornului,
înfige în el hohotul.
apoi...
ivește-ți privirea de înger
pe umărul altui februarie
și scrie, femeie...
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre viitor, poezii despre schimbare, poezii despre ruj sau poezii despre negru
Pisc
Poemul acesta
Trebuie să încânte
Fiindcă este
Expresia
Unei străfulgerări
De inspirație
Poemul acesta
E plin de culori
Fiindcă-i
Ecoul unui
Curcubeu nesfârșit
Poemul acesta
Va deveni sacru
Fiindcă-i
Purtat la ceruri
De îngeri sfinți.
poezie de David Boia (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre curcubeu sau poezii despre culori
Copacul cu flori sărate
A prins rădăcini al meu sărut
Ce se înfig până în inima ta
De pe umărul tău drept
Din sărutul meu, un copac s-a-nălțat
Ca-ntr-o târzie desprimăvărare
Un copac cu ramuri de sare
Și flori sărate pe umărul tău a-nflorit
Tu ești bărbatul acel,
Care poartă și duce cu el
Copacul-sărat pe umărul său,
Din al meu sărut, crescut,
Pe umărul tău drept sădit,
Cu lacrima mea udat
Ca o tăcută stalagmită
Ce crește mereu din lacrima mea,
Pe umărul tău mereu va-nălța
Iar tu-i vei căra, sărata povară.
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre copaci, poezii despre tăcere, poezii despre flori, poezii despre crengi sau poezii despre bărbați
Paharul acesta
Paharul acesta,
pe care-l beau
afumă!
el este un turn
din care va ieși fum
de la termocentrală!
paharul acesta,
este din cărămidă
făcută de mâini aspre,
roase de ploi!
paharul acesta
este o gură a furnalului
care consumă bere, vin...
el este un abis,
în care mai cazi câteodată!
el este un ochi,
care lăcrimează mereu!
dar ce păcat...
paharul acesta
e plin doar cu apă!
poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre gură sau poezii despre bere
La nașterea mea
"Poezia nu e un mamifer
și, totuși, naște pui vii și îi hrănește cu lapte.
Îmi vine să deschid ferestrele larg și să strig:
s-a născut un poem!
Așa cum a făcut, în douăzeci și cinci iulie, doctorița,
pe vreme de ploaie,
în anul o mie nouă sute cincizeci și opt,
la orele două după-amiază, fix când pleca
ultimul escadron al Armatei Roșii din țară.
Nu trăim deloc timpul lucrurilor definitive.
Nici eu nu m-am născut atunci pe de-a-ntregul,
mai netezesc și acum la chipul meu armenesc, arămiu,
și nici Armata Roșie n-a plecat de-a binelea vreodată.
Numai că, privind pe fereastră, doctorița și-a pus palma la gură,
pe stradă tocmai trecea un cortegiu funebru,
cineva se hotărâse să moară, ca să-mi lase locul lui pe pământ.
Cât privește poemul, nu știu mai nimic despre el,
cine-i acela care îl va înțelege
și dacă-și va ține cumpătul când cocoșul va cânta de trei ori.
Nu știu de unde vine și din ce fel de lume
poemul acesta copil, îmbătrânit de zile.
Cuvintele par a fi fost pentru el
un fel de-a muri,
dar doctorița s-a întors, totuși zâmbind, către mama:
«e norocos Varujan, băiatul ăsta al nostru,
care a murit și s-a născut în aceeași zi!»"
poezie de Varujan Vosganian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre roșu, poezii despre moarte, poezii despre armată, poezii despre zile sau poezii despre viață
You and Die
am înghițit fără să-mi dau seama
toată istoria lumii
uneori, când deschid gura, scot aburi din tunurile lui Napoleon
prin ochi îmi ies imperceptibile lacrimi din lacrimile Hypatheei din Alexandria
elina pe care creștinii au jupuit-o cu țigle în locul numit Cinaron,
fumez din halucinațiile lui Constantin,
când urc pe vreun munte, din nas îmi curge un firicel din sângele hipiotului genial pe care l-ați răstignit,
am inhalat genocide care acum îmi ocupă o bună parte a plămânului stâng,
încearcă să-l perforeze
și asta chiar acum
în prima zi caldă și verde
de mai
inima mea s-a pus pe lătrat,
dă din coadă, scâncește...
îmi spune: viața aceasta este un limax,
dăm pinteni unui limax muribund...
să desenăm deci,
să desenăm fiecărui munte care ne iese în cale
o guriță cu ruj de buze
și să-l sărutăm
ca și cum am vrea să scăpăm de înec
copii musculoși, scăldați în lumină,
cu piepturi goale, bombate,
pe care scrie cu litere mari:
"YOU AN DIE"
îmi arată punctul din care începe nebunia
seamănă cu un punct de trecere a frontierei,
are barieră, uși,
ferestre, ghișeu, mustață, chipiu...
trec
fără să salut
poezie de Șerban Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre nebunie, poezii despre mustață sau poezii despre munți
Justification act
poemul acesta te va căuta mult
nu are rezerve interdicții
dar nici credință
poemul acesta te va durea
e ca un sfredel imens
care îți intră în inimă chiar acum
aruncînd în aer bucăți
de poeme mai mici și mai grele
poemele mici
cu măreția gîndului lor
calcă peste poemele mari
și le acoperă cu o mantie neagră
ca pe niște morți
în luptă
dar totul e bine
în poemul meu mare
astăzi
în vara lui 2019
cînd tocmai ai fost trecut la cheltuieli
pentru știință
iar eu mi-am luat
cea mai schimbătoare la față
rochie nouă
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știință, poezii despre superlative, poezii despre rochii, poezii despre prezent sau poezii despre interdicții
A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat, un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de mare, încât nici nu se știa unde se începe și unde se sfârșește. Unii ziceau că ar fi fără de margini. Iar alții spuneau că țin minte de a fi auzit din bătrâni că s-ar fi bătut odinioară împăratul cu vecinii săi, din care unii erau și mai mari și mai puternici, iară alții mai mici și mai slabi decât dânsul. Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea și țara, cum că cu ochiul cel de-a dreapta tot râde, iară cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat. În zadar se întreba țara, că oare ce lucru să fie acela, că ochii împăratului nu se pot împăca unul cu altul. Dacă mergeau voinicii la împăratul, ca să-l întrebe, el zâmbea a râde și nu le zicea nimic. Așa rămase vrajba dintre ochii împăratului o taină mare despre care nu știa nimeni nimic, afară de împăratul.
începutul de la Zâna Zorilor de Ioan Slavici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre râs, citate despre ochi, citate de Ioan Slavici despre ochi, citate despre țări, citate de Ioan Slavici despre țări, citate despre vecini, citate despre bătrânețe sau citate de Ioan Slavici despre bătrânețe
Tristețea gărilor ce plâng
Tristețea gărilor ce plâng
un tren cu șuierul prelung,
e doar pustiu și rece gol,
viața dată rostogol,
și disperărilor obol
de dor nătâng.
Tu știi, iubito? gara mea
era un tren care plângea
cu ochiul trist
de ametist,
copilul cel nevinovat
ce mâna lui și-a fluturat
și îmi zâmbea.
Erai și tu,
nici nu mai știu,
acum mi-i sufletul morțiu
de tren
în gară șuierând,
scrâșnind din roți,
încet murind
și cer în mine prăvălind
către pustiu...
Tristețea gărilor ce plâng
cu ochiul drept,
cu ochiul stâng,
sădită-n mine e mereu:
că gara, trenul,
sunt chiar eu
în dor nătâng.
poezie de Leonid Iacob din Bântuit de furtuni
Adăugat de Leonid Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre gări, poezii despre tristețe, poezii despre trenuri, poezii despre suflet sau poezii despre nevinovăție
Drum fără de viață
Sunt frânt în prăpastia vieții, drept punte părăsită
Duc poveri de veacuri-n trăiri, acum cu sensuri lipsă
Am asfaltul drept covor de verde-n negru și piatră dură
Și cerul nu-mi mai este decât o simplă imagine fără lună
Am trenciul rupt și zdrențuit ce-l port mereu într-o mână
Și-un pantof ce-mi scrie soarta pe-o șosea de viață
Iubirea-mi este-n buzunarul inimii, grea povară-n oglindă
Iar timpul se ascunde de mine într-un colț iubit de neființă
Am o geantă de viață în care duc cu mine lovituri cu dobândă
Adunate-n încăperi de clădiri înalte și-n turnuri fără lumină
Și-n ochi am boabe otrăvite de lacrimi obosite, drept osândă
Și țin într-un pumn, o cruce, care mi-ai lăsat-o neagră și ruptă
poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre încălțăminte sau poezii despre șosele
Recrut
în cele nevăzute în care privesc
caut brațul Tău
iar Tu începi lucrarea Ta în mine
cu ascuțite îndemnuri de înaintare
mărșăluiește stâng drept stâng drept
până umbrele dispar înalță-te
pasăre
într-un moment de supremă atenție
și fără rezerve
recrut bine echipat nu te vei mai teme
de imposibil
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări sau poezii despre imposibilitate
Făt-Frumos: Adică, ce încălcare vezi tu, măi Zmeule? Ordinea e cea alfabetică. "Făt-Frumos și Zmeul Zmeilor". Făt-Frumos se scrie cu F, care e literă de frunte, spre deosebire de Z, de la Zmeu, care este coada și rușinea alfabetului!
Zmeul Zmeilor: Să-ți fie rușine! Acesta este un alfabet discriminatoriu. La noi, pe tărâmul celălalt, alfabetul începe cu Z...
replici din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai mult umor despre alfabet, umor despre rușine sau umor despre Făt-Frumos
Poemul acesta nu a fost scris niciodată
pentru că ai oprit cuvintele
într-o zi când speram să o luăm de la capăt
tu frumos și cuminte
eu flămândă
ca de obicei
oho
ce povești aș fi născocit
și carnea
și sângele tău
ar fi învățat
drumul iubirii întregi
dar
vezi tu
poemul acesta nu a fost scris niciodată
că nu am știut
cum dormi
cu mâna stângă sub cap
visând infinitul
din pieptul meu
sau cu dorințe mai vechi
strânse sub pleoape
nu am știut nici că pleci
cu buzele arse
să îți trăiești bucuria de o zi
și te întorci
în lanțurile singurătății
poemul acesta nu a fost scris niciodată
pentru că nu l-ai lăsat
și ne-am întrors în aceeași tristețe
când puteam să ne fim
ce ne-a fost dat să ne fim
așa cum scrie în marea carte a vieții
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură sau poezii despre singurătate
Primul drept al fiecărui francez este libertatea, dar situația lui reală este sclavia, deoarece săracul nu-și poate câștiga existența decât printr-o muncă de rob. Dacă ar vrea să se folosească de prețioasa lui libertate, ar trebui să moară de foame. Într-un cuvânt, libertatea este un cuvânt gol, iar dreptul celui puternic rămâne un drept care stă mai presus de toate legile.
citat clasic din Denis Ivanovici Fonvizin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sclavie, citate despre libertate, citate despre muncă, citate despre moarte, citate despre legi, citate despre existență, citate despre cuvinte sau citate despre Franța
Oare de ce...?
Oare de ce din înaltul sublim
Din lumile-ascunse de ochiul meu mic,
Acel ce-a creat și ochiul și lumea
S-a coborât într-un staul, smerit?
Oare de ce, Acel ce puterea o are pe toată
Și face ce vrea,
În noaptea aceea luminată de îngeri
A renunțat pe de-antregul la ea?
Oare de ce în imensa clepsidră
În care cu toții suntem boabe ce curg
Eternul Cuvânt ce-a rostit începutul
A venit printre noi să-și găsească amurg?
De ce?
Oare de ce mă întreb eu acuma
Și caut în traistă răspuns potrivit
Orice-ntrebare își poartă însemnul
Oare de ce? De ce a venit?
Cu mâna întinsă într-un gest drăgălaș...
- Îmi răsare acum imagine-n minte
Acel ce se cheamă pe drept minunat
Cel Mare ce-acuma era COPILAȘ
A stârnit gelozia și-a înfuriat
Oștenii, și regii, și-a lor oseminte.
Un han i-a fost locul din care respins
Sub abur de boi, prin muget și paie
Din primele clipe El viața și-antins
Făclie în grotă închisă și-adâncă,
Lumină pentruntreaga odae.
De sus plecat, parca lăsat un gol
Ca golul nost pustiu să-l umple
Oare de ce...
Din lumile-ascunse de ochiul meu mic
De sus din înaltul sublim
Golindu-seadânc și deplin
În staulul meu îl invit
La fel ca păstorii las turme și oi
Și vin să-L găsesc
Și vin să mă-nchin,
Umil, și smerit și deplin!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre smerenie sau poezii despre parcuri