Petalele de mai
S-au scuturat petalele de mai
E-n suflete și inimă primâvară
Pulsează inima de sărbători
Flutură tricolorul peste țară.
Se-ascund în grâne, dragoste și dor
Strămoșii ne stropesc cu rouă fața
Privim nelămuriți în viitor
Și așteptăm să se ridice ceața.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre viitor
- poezii despre sărbători
- poezii despre suflet
- poezii despre rouă
- poezii despre iubire
- poezii despre drapel
- poezii despre dor
- poezii despre cereale
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Promisiuni
Tot așteptăm să facă-n țară
Minuni ce s-au promis cândva,
Dar totul este doar vrăjală,
Minciună, fals, etcetera...
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi epigrame despre promisiuni sau epigrame despre minciună
România bogată
Această Românie mare
E pace, dragoste, culoare
Și datini, imn și maci și grâne
Doar la români le vor rămâne.
madrigal de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre România, epigrame despre pace, epigrame despre iubire, epigrame despre imn, epigrame despre cereale sau epigrame despre bogăție
Plâns de Românie
Mustește sângele pe glie. Tu, țară, ca un munte cazi,
Căci scumpa noastră Românie, rămâne-ndată fără brazi.
Se sting izvoarele sub lacrimi, bisericile plâng și dor,
Căci ne-au luat de la icoane și mântuirea pruncilor.
Ne-au risipit în umilință, ei nu mai au nimic al lor,
Ne-au luat și neam și port, credință, nu mai avem nici sărbători.
Plecat genunchi, cu umilință, din ochii noștri plâng ninsori.
Să plângi cu litere strămoșii și tricolorul fluturând!
Căci România-i numai una și sfântă pe acest pământ.
Unește-ți grânele cu brazii și apele cu libertatea,
Românii frați cu toți românii, spre a putea învinge moartea.
Unește litera cu gândul, soarbe din apa de izvor,
Udă cu sângele-ți pământul și dă-l să bea urmașilor.
Frământă pâinea cu cenușa eroilor ce au luptat.
Liberi să fiți! Nu fiți povară! Nimic din cer nu a picat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre libertate
- poezii despre brazi
- poezii despre apă
- poezii despre victorie
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
Odă pentru satul românesc
Opinca, în a morții adormire,
Își plânge neamul, țarina, iubirea,
Visează anii lungi de fericire
Când n-o-ngropase-n verbe nemurirea.
Acum e portul numai o poveste
Pe portativ de stele și de dor...
S-au risipit cuvintele pe creste...
Români făr' de iubire de popor.
Pe o colină, cânt de dor și jale,
Un tulnic și un clopot se-nfrățesc,
În satul românesc e sărbătoare
Grâne de vatra pâinii glăsuiesc.
Cu flori la pălărie trec flăcăi,
Desculți, cosași, s-au înfrățit cu glia,
Un dulce vânt trecând prin munți și văi.
A renăscut din moarte România!
Pe ii, Isus, din sângele vărsat
Ce s-a prelins pe cruce, spre iertare,
Maci și bujori și stele a pictat,
Spre a aprinde dragostea-n osoare.
E ceru-n noi, de dragoste, senin,
Și inima de pace glăsuiește.
Nu e ușoară viața la străin!
Mai bine se trăiește românește!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre viață, poezii despre moarte, poezii despre văi, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre verb sau poezii despre timp
Natura
Natura parcă plânge și în noapte
Se vaietă, cu ramuri aplecate-
-ndreptându-se spre pământescul trup...
Triste, se-ascund de noi ramuri pierdute
Și-n colțuri rătăcesc, de mucegai pătate,
Sau pe trotoare goale, sălbatice și ude
Măcar pentru o clipă, popasul își găsesc
E-n suflet încă toamnă, furtună e în inimi
Pe lespezi sângerânde, pătate de lumină
Se pierd speranțe, sentimente, umbre,
Pierind în ceața vremii, spre locul de odihnă
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre odihnă, poezii despre noapte, poezii despre natură sau poezii despre lumină
cosași de grâne
pelerina de soare
pe umerii lați
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre cereale sau citate despre Soare
Râma (minifabulă)
Râmă, pe-un ogor de grâne și-mbuibat de băutură,
Tot târându-se pe coate, pătimind peste măsură...
Și-a lăsat o epigramă, semn al trecerii prin curte,
Luă cu el ca amintire un cucui baban în frunte.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre epigrame, epigrame despre băuturi sau epigrame despre amintiri
Zimbrii
Zimbrii pădurilor prăfuite
De aducerile aminte
Îngenunche timpului-ieri.
Vuiește pământul sub copitele lor,
Gânduri se-ascund, plâng și dor...
Închid ochii... Înnouratele pleoape
Plutesc peste ale clipelor ape.
Nuferi îndepărtați inundă zarea pustie...
Muguri de păpădie.
Tăcere apoi... aceeași cenușă.
Plouă peste frunțile pudrate cu rouă.
Inorogi scormonesc
În schița pământului-mâine
Un alt colț de prezent....
Amazoana luminii aruncă
Ca un văl de mireasă,
O mătasă albastră...
Se-ncinge cu brâul curcubeului-tată.
Ce zi minunată!
Este o zi sau este numai un vis?!
Zimbrii pădurilor prăfuite
De aducerile aminte
Au adormit...
Stânci și râpe adânci
Și un singur uliu cu chip de om,
Suferind de nesomn.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre unicorni, poezii despre ulii, poezii despre tăcere, poezii despre stânci, poezii despre somn, poezii despre păduri sau poezii despre prezent
Lumina din tricolor
Pământu-i leagănul la toate
Ce-am făurit cu binișorul,
În inima țării ritmic bate
Lumina ce-o cuprinde tricolorul.
Pământul este vrerea neîncetată
De-a plămădi mireasmă nouă pâinii,
E-n inima din râuri nesecată,
Adevărați luceferi ai luminii.
E-n oameni ce poartă legământul
De-a ctitori un viitor senin,
De a-i cuprinde măreția și avântul
Spre viitor, spre nou destin.
E-o moștenire dragă ce o știu,
Transmisă de la tată către fiu!
poezie de Constantin Iordache din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre tată, poezii despre râuri, poezii despre ritm, poezii despre pâine sau poezii despre moștenire
și ultimul gând -
când pe calea iertării
așteptăm moartea
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre moarte, citate despre iertare sau citate despre gânduri
Replica a III-a la alarma domnului Janet Nică
Sunați acum la 112
Este alarmă... S-au încins studenții...
Examen, agitația e-n toi,
Azi au fugit de frică repetenții.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre studenție, epigrame despre prezent, epigrame despre frică sau epigrame despre examene
S-au scuturat magnolii
S-au scuturat magnolii! Ce trist oraș în noapte!
Lumina taie cerul în arce și-n felii...
E simfonia vieții caleidoscop de șoapte,
Pe care cad în ploaie, petale viorii.
Ne ning castani la tâmple... Pe notele albastre,
O altă partitură istoria rescrie...
Plâng la fereastra nopții și florile din glastre
Și viața este clipă de albă poezie.
Sub cumpăna fântânii, mister și renegare
Sunt lacrimile strânse în ciutura de veci
Spre ceruri adormită... doar suferința doare.
Străin, spre altă lume, tot singur ai să pleci.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre suferință sau poezii despre poezie
Cum?!
Cum se lasă-ntunecarea peste suflete și-n viață?!
Cum apar râuri de lacrimi și de riduri peste față?!
Cum cuprinși de întristare, de atâta-amărăciune
Ne sunt gândurile noapte și ni-i inima tăciune!
Cum în valuri mișcătoare, totul piere ca o umbră,
Cum trec anii, ani de-a rândul... și destinul se surupă
Precum un castel de spumă risipindu-se în ape
Se retrage în nisipuri și dispare-n rugi de noapte...
Vezi, în lampioane sacre pier frânturi din viața noastră,
Iar noi suntem lotci tăcute, prin furtuni, pe marea-albastră,
Cum prinși între sentimente, clătinați și-n remușcare,
Așteptăm un semn - iubirea, între valuri călătoare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip
Întrebare
Leana e-n încurcătură:
Pe la ea în dormitor,
Azi-noapte, a venit Vasile,
Cu pălăria lui Ion.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre Vasile sau epigrame despre Ion
Senzații de amor
Pătând inima și zarea cu senzații de amor
Pendulând, pășim cu teamă în abstratul viitor.
Căror umbre existența, oferindu-le uitare
Le-a lăsat sălașul peste nepătrunsa, trista, mare?
Trece peste noi opusul, argintați la tâmple, parcă
Lunecăm în neștiință si ne trecem ca o apă
Nu mai e cu noi în lume decât liniștea și șoapte.
Și, precum o draperie-ntr-un târziu, se lasă noaptea.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre ignoranță, poezii despre frică, poezii despre existență, poezii despre depășire sau poezii despre argint
Minunile românilor
Minune de miere și grâne în ape
Se strânge românul din țări mai aproape
Unindu-și durerea și lacrima grea
Slăvindu-și străbunii și patria sa.
madrigal de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre țări, epigrame despre patrie, epigrame despre miere, epigrame despre durere, epigrame despre apă sau epigrame despre apicultură
Cum?!
Cum se lasă-ntunecarea peste suflete și-n viață?!
Cum apar râuri de lacrimi și de riduri peste față?!
Cum cuprinși de întristare, de atâta-amărăciune
Ne sunt gândurile noapte și ni-i inima tăciune!
Cum în valuri mișcătoare, totul piere ca o umbră,
Cum trec anii, ani de-a rândul... și destinul se surupă
Precum un castel de spumă risipindu-se în ape
Se retrage în nisipuri și dispare-n rugi de noapte...
Vezi, în lampioane sacre pier frânturi din viața noastră,
Iar noi suntem lotci tăcute, prin furtuni, pe marea-
albastră,
Cum prinși între sentimente, clătinați și-n remușcare,
Așteptăm un semn - iubirea, între valuri călătoare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea soarelui
Ma-ntorc acum spre viitor cu fața.
Lumina lui îmi trece-adânc prin pleoape.
Și oamenii îmi sunt și mai aproape
Și parcă m-a luat de mână, viața.
Eu secolului meu i-aud povața;
Spre el vin milioane să se-adape,
Strălucitor ca fața unei ape
Când soarele răsare, dimineața.
Ca peste șesuri aurii de grâne
Văd zarea largă-a zilelor de mâne
Și peisajul lumii viitoare.
Mai tare-mi bate inima în piept!
Spre viitor tot sufletu-i îndrept,
Mereu, ca floarea-soarelui, spre soare.
sonet de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre zile, poezii despre sfaturi sau poezii despre peisaje
Mâine
Mâine vor înflori trandafirii...
E toamna lungă! Așa se spune după tradiții.
Sfânta Maria aduce lumină în suflete.
Oamenii simpli se bucruă.
Și eu mă bucur odată cu ei.
Toamna în care m-am născut
S-a scuturat ca o plângere de stele.
Dacă aș fi putut, aș fi creinat cu frunze îngălbenite
Iubirea mea.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre tradiții, poezii despre stele sau poezii despre naștere
Nu știu
Nu știu ce este-afară,
Nici câtă-ntunecare e-n suflete
Și-n inimi...
Doar Dumnezeu răsare
Pe cerul vieții mele
O literă de stea
Ce este far și taină
Pentru iubirea mea.
Nu știu, sunt îngeri care,
Prin suflete aleargă,
Nu știu, iubirea voastră,-ntregită-i,
Ori beteagă.
Știu doar că mă-ncunună
Cu mirt și cu lumină,
Ca pe un vis de ceară, biserica divină.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre îngeri sau poezii despre creștinism