Dor de casă
La muncă în străinătate...
Am plecat de-acasă eu și tinerețea,
La fel ca voi!
Și am lăsat acasă gândul, că măvoi întoarce.
Venim aici crezând că vom deveni nu mai bogați,
Dar totusi ne mână dorința de a ne îmbunătăți puțin traiul.
Al celor de acasă, căci al nostru...
Nicidecum nu poate fi numit trai,
Ci mai degrabă exploatare, prin munca forțată,
Să nu-i zicem sclavie... căci suntem plătiți!
Prietenă îți este decât noaptea...
Cu ea tu te trezești,
Cu ea tu mergi acasă.
Am plecat gândind la o viață mai bună.
Mergem să muncim pământul altor țări...
Și pe al nostru Îl muncesc oameni cu chip Și brațe de tractoare!
A construi case în timp ce ale noastre se dărâmă...
Să avem grijă de copii și părinții altora,
Cei pe care suntem obligați să îi iubim doar pentru bani!
Dar de ai noștrii părinți și copii,
Cine are pivirea ațintită spre ei?
Cine are grijă?!
Este adevarat că tu sau eu, aici, purtăm o altă haină.
Un alt tip de mașină,
O casă cu etaj sau chiar grădină
Dar toate astea nu le poți avea în țara ta.
Tu, eu, peste ani vom purta în drumul spre sărăcie, doar amintiri.
Zic asta pentru ca doar tinerețea este bogăție...!
Un chip mai vechi, o față suferindă, o mașină, câțiva bani...
Copii tăi vor fi atât de mari ca nici nu te vor mai recunoaște,
Curioși și necunoscători, te vor întreba doar:
Ne-ai adus " bani "dătători de fericire?
Bunicii tăi demult s-au dus,
Iar cei ce sunt mai norocoși și încă au părinți... ce le vor zice?
Mamă, tată, cu banii ce eu v-am trimis
ce-ați făcut?!
Căci casa e la fel....
Iar ei te vor lua de mână și-ți arata un loc de veci la cimitir.
Uite mamă banii tăi și casa unde ne vei căuta.
Căci dacă vei mai întârzia în goana ta aici ne vei găsi.
Deci vino acasă!
Acolo unde te-am născut și ude te-ai jucat cu -ai tăi prieteni,
Unde ai sărutat pământul, învățând să mergi
Și unde-ai dat primul sărut unui băiat sau unei fete,
ori ai zâmbit vreunui bătrân.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muncă
- poezii despre țări
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre prietenie
- poezii despre bogăție
- poezii despre bani
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Mama
Mamă! Alfabetul vieții mele!
Tu pe unde calci cresc flori,
Suflete aduci la viață.
Și ne crești, cum doar tu știi,
Cu iubire și dulceață!
Tu îmi ești iubirea caldă
Ce o port mereu în suflet.
Tu ești cartea vieții mele,
Mi-ai fost primul alfabet
Și acum tu, unde ești?!
Mamă, unde sunt plecat?! Unde sunt?!
Departe de tine, de casă, de pământ...
Am plecat copil, de-acasă,
Iar acum când te-am văzut,
Ningea la tine-n păr, măicuță,
Ca și la mine-n suflet!
Am vrut sa zbor,
Ca pasărea din cuibul ei, spre cer,
Să-mi caut fericirea!
Credeam că mă voi întoarce, repede...
Dar soarta mi-a descris alt drum.
Departe de părinți și casa părintească!
Viața ni-i scurtă și știu că într-o zi
Tu vei pleca de lângă noi.
Spre îngeri te vei îndrepta, în altă casă!
Și mai știu, mamă,
Că tu ne vei veghea de sus,
Așa cum ai făcut mereu.
Privind cum noi, călătorim prin viata!
Întotdeauna mamă, căci pentru noi vei fi trăind mereu,
Vei fii deasupra tuturor un curcubeu,
Pe-acest pământ și-n cer ne vei zâmbi,
În suflet te purtăm, mereu te vom iubi...
Lumină albă, blândă mângîiere,
Doar cu iubire!
Și nutrim speranța regăsirii ce ne întinerește,
Că vom rămâne etern împreună.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre suflet
- poezii despre mamă
- poezii despre creștere
- poezii despre alfabet
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
Când privesc din/ca ubicuitate divină noi toți suntem Casa lui Acasă. Când privesc în/ca și gând nici cea mai smerită dintre minți nu poate găsi calea către Acasă. Căci toate mințile acestei lumi puse la un loc nu valorează mai mult decât un gram de deșertăciune. Cât privește Calea care ne-ar aduce Aici, Preaiubitul spune: "Necunoscute sunt căile Domnului!" și așa vor rămâne în veci pentru că nu contează ce minte umană. Inima noastră este deja Acasă, doar gândul speră să găsească o cale pentru a ajunge la ea. Dar după ani de căutări de frământări de urmat o cale sau alta, abandonăm gândul și odată cu el și căutarea și atunci descoperim că dintotdeauna suntem Isihia, nu putem găsi Pacea Necreată a Inimii după cum nu o putem pierde, putem doar să nu o mai tulburăm cu gândul. E atât de simplu!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre inimă, citate despre gânduri, citate despre timp, citate despre superlative, citate despre smerenie, citate despre pace, citate despre minciună, citate despre metrologie sau citate despre greutate
Infracțiunile își au baza în nevoia de face bani. Oamenii vând droguri pentru a face bani. Dar, dacă vom avea grijă de toată lumea, ei nu vor mai vinde droguri, iar dacă nu vor mai exista bani, nu vei mai putea vinde droguri și dacă ai vrea. Nu ar mai exista lucruri precum jocurile de noroc, prostituția, trădarea sau mituirea unui senator sau guvernator. Nu vor mai exista senatori și guvernatori așa că nu vei mai putea să-i mituiești. Dacă elimini condițiile care generează comportamentul aberant, nu vei mai avea comportament aberant.
citat din Jacque Fresco
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și citate despre parlament, citate despre trădare, citate despre prostituție, citate despre noroc, citate despre jocuri de noroc, citate despre jocuri, citate despre existență, citate despre droguri sau citate despre corupție
Te-ai înălțat...
te-ai înălțat mult prea devreme
lăsând aici pe cei ce ți-au fost dragi
nu vor avea de ce să te blesteme
cu ei de astăzi pâinea n-o să mai împarți
și bani vor fi de-acum mai mulți
să-și ia câte ceva în casă
vor fi și mai sătui și mai spălați
căci au scăpat de-o gură-n plus la masă
doar nopțile când vor veni
și zâmbetul pe chip o să le-așeze
în visul lor vei coborî să îi mângâi
iar ei de dor să te îmbrățișeze
blestemată soartă fără de noroc
ce zborul ai înfrânt cu perfidie
din viață ai făcut un straniu joc
din lacrimi scurse neînțeleasă bucurie
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre visare, poezii despre pâine, poezii despre prezent, poezii despre noroc sau poezii despre noapte
De sărbători...
S-au dus și sărbătorile... e iarnă!
De-azi-noapte ninge și e tare ger...
Pleacă copiii-n țări străine, mamă!
Degeaba-n țară drepturile-și cer.
Se luptă-n țări străine pentr-o pâine,
Oh, mulți nu știu ce Domnul le-o sorti,
Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine,
Nu știu câți vor trăi, câți vor muri...
S-au dus și sărbătorile... E iarnă
Și au plecat colind... colindători
Și au plecat românii iar din țară
În zi de luni, la ora trei, în zori.
Și-au plâns părinți și frați... și-au plâns copii
Și-au plâns soții, prietene, amici.
Ei au plecat, oh, au plecat în lume,
Sperând să-nvingă greul de aici.
De-azi-noapte ninge și e tare ger
Și-n jur răzbate-atâta suferință!
Pe umeri cade lacrima din cer,
Cu mângâiere, pace și credință
Pornește timpul către înapoi,
Nici pruncii nu mai au copilărie,
Căci stau cu ei bunicii și din doi
Părinții-s doar într-o fotografie.
Pleacă copiii-n țări străine, mamă!
Departe-ntre străini muncind din greu,
O altă suferință îi adapă
Dar ei muncesc, muncesc, muncesc mereu.
Li-i ochiul încă lacrimă și toamnă,
În sărăcie au trăit destul,
Vor să desfacă lanțul suferinței
Și să zâmbească celor dragi de-acum.
Degeaba-n țară drepturile-și cer,
Căci n-au aici nici drepturi, nici dreptate
Și pier tăcut, în altă lume pier
Atât de-nlăcrimați... și ce departe!
Și dacă țara noastră va pieri
Prin oameni sărăcind, va fi o lege
Ce pe români din nou îi va uni
O lege ce-n curând îi va-nțelege.
Se luptă-n țări străine pentr-o pâine
Ne-ncrezători, flămânzi și oropsiți,
Sperând ca timpul, timpul cel de mâine
Poate-i va face-o clipă fericiți.
Le trece viața-n muncă și speranță,
Sunt doar o biată lacrimă pe față,
Lumina fericirii e departe!
De cei din țară-o viață ne desparte.
Oh, mulți nu știu ce timpul le-o sorti,
Nu știu nici când în țară vor veni
La-nmormântări, la nunți ori parastase...
Țara cu toate ale ei, frumoase,
Nu îi va mai cunoaște... Sunt străini -
O floare ce-a crescut prin mărăcini.
De-atâta dor de toți cei dragi, mereu,
Să fie-aproape, cât va fi de greu!
Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine...
Nu știu ce râuri lungi de suferinți
Le vor uda uscatul colț de pâine,
Le vor spăla uitate suferinți.
O mare de români plecați din țară,
O țară care i-a uitat. Români,
Viața-ntre români nu e ușoară
Și-n țara noastră ne simțim străini.
Nu știu câți vor trăi, câți vor muri,
Câți dintre ei se vor întoarce-acasă
Sătui de chin, de gustu-amarei pâini,
Sătui de moarte și sătui de viață.
Câți vor putea pământul românesc
Și grâul cu neghină să-l sărute,
Ca în opinci și-n portul strămoșesc
Să joace pe câmpie, pe-ntrecute.
Nu știu câți vor trăi, câți vor muri,
Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine,
Oh, mulți nu știu ce Domnul le-o sorti,
Se luptă-n țări străine pentr-o pâine.
Degeaba-n țară drepturile-și cer,
Pleacă copii în țări străine, mamă!
De-azi-noapte ninge și e tare ger,
S-au dus și sărbătorile... e iarnă!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre sărbători, poezii despre suferință sau poezii despre moarte
Încă o zi
Te-ai săturat demult și nu mai poți
atâta răutate să înduri,
în mlaștina morală să înoți
servind și-n viitor, lepădături.
Stăpânii tăi, vulgari, nerușinați,
sunt dintre proști-aceia plini de bani,
cu ifose, pretenții de bogați
ce nu-și dau seama cât sunt de sărmani.
Averea lor e marele nimic
cu care nu pot cumpăra un strop
din dragostea ce ultimul calic
se poate bucura, căci nu-i de shop.
Cei care au, mai vor, mai mult, mai mult,
sunt nesătui, iar viața lor e-un chin,
căci pofta lor de bani e un tumult,
iar pentru boala lor, nu-i un vaccin.
Tu îi suporți demult, te-ai săturat,
deși ei vor, tu nu-i mai poți servi:
ai devenit de neînduplecat.
În toamna ce-a venit, mai ai o zi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre viitor, poezii despre vaccin, poezii despre toamnă, poezii despre răutate, poezii despre poftă, poezii despre nerușinare sau poezii despre moralitate
Mihai: Dar ce doreai să mă rogi în legătură cu roboții?
Lucian: Aș vrea să-i programezi în așa fel încât să pot fi sigur că, după plecarea noastră, dacă vom mai pleca, roboții se vor ocupa zi de zi de câinele meu, Nero, atâta timp cât acesta va mai trăi și vor avea grijă să nu-i lipsească niciodată nimic, deci, să-i asigure zilnic hrana și apa necesară, să-l scoată la plimbare, să-l lase noaptea, indiferent de anotimp, să doarmă aici, în casă, pe hol, iarna sau când plouă să-l țină mai mult în casă, chiar și ziua, iar în caz de îmbolnăvire, să-l ducă la veterinar, sau să cheme veterinarul acasă, sau măcar să-i tri-mită pe părinții mei la veterinar, bineînțeles, cu Nero.
Mihai: Nero; frumos nume! E bătrân câinele tău?
Lucian: Destul; are 11 ani.
Mihai: Și de ce ți-e teamă că ai tăi n-ar avea grijă de el?
Lucian: Nu știu, dar cred că ar fi mai bine să mă asigur că nu-i va lipsi nimic și o va duce bine restul zilelor sale.
Mihai: Și Rikky?
Lucian: Rikky nu va fi niciodată uitat, pentru că nu s-ar putea; el e vorbăreț și isteț; la nevoie își cere zgomotos drepturile. Nero nu poate; el latră, nu prea mult, că obosește repede. Și dacă nu e înțeles, e considerat gălăgios și e scos afară în curte, să nu deranjeze, indiferent de vreme, iar eu nu vreau să se întâmple astfel. Vreau să-i asigur bătrânului meu prieten un trai liniștit pentru restul zilelor sale, să nu ducă lipsă de nimic, să nu sufere... Tu n-ai nici un animal acasă?
Mihai: Nu câine; eu am un hamster micuț, pe nume Pedro, dar sunt sigur că ai mei îl vor îngriji, deci, îi vor acorda atenția necesară.
Lucian: E bine că ai această convingere, dar și mai bine e să te asiguri, dacă tot ai această posibilitate.
Mihai: Ai dreptate. E mult mai bine; scapi de o grijă... Știi, poate o să-i programez și pe ai mei de acasă, să pot fi liniștit în privința lui Pedro, dar acum hai să ne ocupăm de roboții tăi, deși cred că asta ar putea face și tatăl tău, nu?
Lucian: Ba da, normal, ar putea, dar cine mă asigură că o va și face; blondul e cam neglijent, mai ales dacă-i vorba despre Nero și nevoile acestuia; parcă prefer să te ocupi tu de programarea roboților.
Mihai: Bine; îți închipui că mie nu mi-e deloc greu. Dimpotrivă, e ceva foarte simplu, floare la ureche.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre asigurări, citate despre câini, citate despre roboți, citate despre bătrânețe, citate despre zoologie, citate despre zile, citate despre vorbire sau citate despre viață
I: La bătrânețe îl voi pune pe Dumnezeu pe primul loc. A. M: Serios? Părinții tăi l-au pus, în sensul de a-l descoperi? Dar bunicii tăi? Dar străbunicii? Firește că NU. Dacă nu-i oferi lui Dumnezeu întâietate chiar acum, la bătrânețe cu atât mai puțin o s-o faci. Mintea care te distrage acum cu părinții, te va distrage atunci cu copiii sau nepoții... E foarte ciudat, nu observi asta: Mintea ta își face griji pentru părinți, iar mintea lor pentru tine, ce convenabil pentru supraviețuirea ego-ului triumfător pe mai departe. Și firește, după ce ei vor muri, același ego va veni și îți va spune că nu ai făcut destul sau mai nimic pentru ei, că altfel ar fi trăit. Dacă în căutarea voastră vă asociați cu gândul și nu cu tăcerea inimii, susțin că nu-l veți descoperi pe Preaiubitul niciodată!!!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tăcere, citate despre supraviețuire, citate despre religie, citate despre moarte sau citate despre copilărie
Traian: Tot aici ești, Luci?!
Lucian: Dom' director... Mă scuzați, n-am observat când ați sosit.
Traian: Lasă asta! De ce n-ai plecat cu colegii tăi?
Lucian: Eu, acasă?! Nu prea, dom' director! Nu atâta timp cât mama e încă împotrivă. Cred că pentru următoarea perioadă, am rămas fără casă, până vom pleca în misiune; n-o să mai cunosc semnificația cuvântului "acasă".
Traian: Nu procedezi corect.
Lucian: Tot eu, domnule?!
Traian: Tu, bineînțeles. Vei pleca, pentru următorii cel puțin 13 ani... Ar trebui ca măcar în această perioadă scurtă care a rămas până la plecare, cel puțin în fiecare seară, să fii acasă, împreună cu părinții tăi. Nu-i lipsi de prezența ta!
Lucian: La ce bun?! Să aud tot felul de reproșuri? Să-mi repete neîncetat că nu e de acord cu plecarea asta, că nu-mi permite să particip la misiune, sau alte lucruri asemănătoare?! Mă scuzați, dar nu vreau să am parte de certuri inutile de acest gen în fiecare seară, dacă ei nu vor să înțeleagă și să aprobe decizia mea.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre seară, citate despre mamă, citate despre cuvinte, citate despre cunoaștere, citate despre ceartă sau citate despre acasă
Problemele nu dispar. Pe măsură ce evoluezi, ele devin din ce în ce mai mari. Când aveai 10 ani problema era că nu ai bani de buzunar. Acum ai un venit, dar ai și alte probleme. Poate că e nevoie să te întreții singur, dar cel puțin ai banii tăi. Problemele, însă, sunt mai mari. Apoi îți faci o firmă. Câștigi mult mai mulți bani, însă stresul și cheltuielile au crescut și ele mult, precum și responsabilitățile. Problemele nu dispar niciodată, ci devin direct proporționale cu puterea noastră de a le duce pe umeri. Paradoxul e că în timp ce problemele tale devin din ce în ce mai mari, tu poți să devii din ce în ce mai fericit. "Când o să am și când o să fiu, am să fac..." este păcatul pe care mulți oameni îl comit. Nu vei avea niciodată fericirea dacă nu reușești să fii fericit chiar în clipa asta pentru că, privind la viața ta, erai mai rău acum mult timp. Dacă după tot drumul pe care l-ai parcurs, dacă după ce ai supraviețuit și încă ești în picioare nu poți să fii recunoscător și fericit, când crezi că vei fi? Problemele tale vor deveni și mai mari pe măsură ce viața trece. Așadar, e nevoie să fii fericit acum sau nu vei mai fi niciodată.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre devenire, citate despre fericire, citate despre bani, citate despre stres, citate despre responsabilitate sau citate despre recunoștință
De ce?!
De ce să-i lăsăm pe părinți să ne moară?!
Cu ce drept să ucidem?! Căci odată cu ei
Vom muri jumătate, vom muri-ntâia oară
Vom simți pașii lor ca pe-o dulce povară -
Pași pierduți în neant, lacrimi grele sub geană.
Vânt de vieți răvășite, pașii singuri și grei.
Ei vor fi doar o umbră, noi o stea căzătoare,
Noi vom fi doar iluzii, tot iluzii și ei.
Cu ce drept să lăsăm noi părinții să plângă?!
Ei au plâns viața toată și-n genunchi au luptat,
La copii, tot ce au, înc-o zi să le-ajungă,
Dintr-un prunc să se facă puiul mamei bărbat.
Cu ce drept judecata?! Ce-a greșit un părinte?
Ce-a greșit mama, tata? Vă aduceți aminte?!
Cu ce drept, pentr-o palmă, doar durere să lași
Și să pleci la cafea și țigări în oraș?!
Cu ce drept să-i lăsăm condamnați la tristețe?
Au făcut sacrificii și de ei au uitat...
Cu ce drept le semnați condamnarea la moarte?
Ei de mult dintre voi, ca un vis au plecat.
Că sunt triști sau sunt singuri, nici chiar lor nu le pasă,
Nu le pasă că n-au ce să pună la masă...
Luminează, căci au drumul vieții-nainte
Și durere și plâns, dar și griji de părinte.
Nu le pasă de ei, pe ce drumuri apucă,
Nici nu știu ce poveri au sau pot să mai ducă,
Doar de voi le mai pasă, cât rămâneți copii,
Cât aveți un părinte, până-n ultima zi.
Cât e Soare pe cer și în ei Dumnezeu,
Vor lupta pentru voi și vor plânge mereu,
Vor trudi în genunchi, vor muri repetat,
Vor muri zi de zi, că așa le e dat.
Cu ce drept să-i lăsăm condamnați la uitare?!
Da, ne sunt o povară, paranoici sau răi,
Ei au râs când pe voi a uitat să vă doară
Și-au vegheat zi și noapte printre sute de ploi.
Cu speranțe și rugă s-au lăsat în uitare,
Dar pe voi nici acum de părinți nu vă doare.
Un blestem repetabil cu părinți și copii,
Lacrimi, suflete goale, până-n ultima zi...
P. S.
Deci cu ce drept vă condamnați părinții,
Când chiar și ei, pe ei s-au condamnat?!
Rugați mai bine îngerii și sfinții
Să le lumine drumul întinat!
Întindeți-le mâna cu iubire
Și dați putere! Pașii obosiți,
Să își găsească forță-n pașii voștri.
Doar asta îi va face fericiți.
Părinții-s doar o lacrimă de-a voastră
În care ca-n oglindă se privesc,
Ei vor rămâne veșnic pronie cerească...
Și dincolo de moarte vă iubesc.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre tristețe sau poezii despre vânt
Când înțelepciunea se va sui la inima ta și știința va desfăta sufletul tău, când buna chibzuială va veghea peste tine și înțelegerea te va păzi, atunci tu vei fi izbăvit de calea celui rău și de omul care grăiește minciună, de cei ce părăsesc căile cele drepte, ca să umble pe drumuri întunecoase, de cei ce se bucură când fac rău și se veselesc când umblă pe poteci întortochiate, ale căror cărări sunt strâmbe și rătăcesc pe căi piezișe. Atunci tu vei scăpa de femeia care este a altuia, de străina ale cărei cuvinte sunt ademenitoare, care lasă pe tovarășul ei din tinerețe și uită de legământul Dumnezeului ei, căci ea se pleacă împreună cu casa ei spre moarte și drumul ei duce în iad; nimeni din cei ce se duc la ea nu se mai întoarce și niciunul nu mai află cărările vieții. Drept aceea mergi pe calea oamenilor celor buni și păzește cărările celor drepți, căci cei drepți vor locui pământul și cei fără de prihană vor sălășlui pe el; iar cei fără de lege vor fi nimiciți de pe pământ și cei necredincioși vor fi smulși de pe el.
Solomon în Pildele lui Solomon, Învățătura înțelepciunii - 2:10-22
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre înțelepciune, citate despre întuneric, citate despre știință, citate despre tinerețe, citate despre suflet sau citate despre mântuire
În afara religiei pe care ai învățat-o de mic de unde mai știi că ești desprins de Dumnezeu? Dacă Dumnezeu este propria ta Inimă, cum si unde te-ai desprins de ea? Dumnezeu este veșnic Aici, iar acest Aici e la fel, fie că ești în cea mai pioasă mănăstire, fie că ești în cea mai desfrânat bordel sau crâșmă. Cum de nu poți vedea asta și la ce bun să cauți un Dumnezeu căruia îi e frică sau scârbă de lume și se ascunde în răceala unei biserici? Unde și cum Iisus a predicat într-o biserică? Oare nu cumva când a spus: "Eu și Tatăl Una suntem!" a făcut-o sub cerul liber? Asta este adevărata biserică! Biserica a devenit o afacere și nu o cale spre mântuire! Dacă trebuie să mergi la biserică pentru a-l cunoaște pe Dumnezeu, nu o să-l cunoști niciodată! Tot ceea ce vei cunoaște vor fi veșnicele dogme ale separării, veșnica lor pomenire! Dumnezeu este mai aproape decât următoarea respirație și infinit mai aproape decât primul/următorul gând. Ai fi în stare să bați mătănii la toate bisericile acestei lumi, simple clădiri din lemn sau din piatră care găzduiesc separarea. Dar Adevărata biserică este propria ta inimă, este chiar faptul tău de A FI, a ființa fără gânduri, Aici oare când ai să mergi?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre creștinism, citate despre biserică sau citate despre lemn
I: De ce susții că banii nu vor aduce niciodată echitate? A. M: Cum ar putea-o face când banul o poate cumpăra? Oare câți dintre voi vedeți că politica e doar o glumă bună dar ceea ce vă conduce este banul? Și cine îl are? Doar 1% din populația planetei este plină de bani, restul suferă sub o formă sau alta de sărăcie, deci unde e echitatea? E o himeră să crezi că orice copil sărac poate să ajungă putred de bogat, ca să fii lacom și să furi totul de la ceilalți într-un mod acceptabil ai nevoie de tone de minciuni educate, la care copilul sărac nu va avea niciodată acces. Lăcomia e o boală pe care o moștenești din copilărie și o justifici onorabil, altfel dacă ai vedea cruzimea și viclenia te-ai sinucide. Bogații îi plătesc pe cei săraci, adică guvernele, deci politicienii lumii, acești datornici la rândul lor vor da legi ce vor crește și mai mult bogăția celor bogați. Banul produce de fapt, puterea politică, nu mulțimile. Mulțimile doar își aleg tiranii, niciodată libertatea și cu atât mai puțin echitatea mai ales financiar vorbind.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre bogăție, citate despre sărăcie, citate despre politică, citate despre dreptate, citate despre umor, citate despre populație sau citate despre plată
Nu poți fi o "persoană" cu probleme și apoi să trimiți dragoste copiilor tăi. N-o să meargă. Pentru că copiii sunt o parte din tine și devin ceea ce ești cu adevărat adânc în interior. Acesta este motivul pentru care dacă vrei o gospodărie liniștită cu copii pașnici trebuie să devii mai întâi liniștit cu tine însuți. Și vibrații vor intra în casa ta, copiii tăi se vor ridica și vor deveni copii pașnici.
citat din Robert Adams
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire sau citate despre adevăr
Nistor: Dom' director, mă scuzați...
Traian: Spune, Nis!
Nistor: Nu înțeleg, cum să fim plătiți, dacă nu vom mai fi aici?
Traian: Măi, tu unde lucrezi?!
Nistor: În Institut, normal.
Traian: De cât timp?
Nistor: Aproximativ patru ani, dom' director...
Traian: De câte concedii ai beneficiat până acum?
Nistor: Păi, de nici unul... Pentru că, în primul an eram de abia la începutul activității, iar după aceea s-a ivit problema construcției navei "Pacifis"; n-am avut când...
Traian: Ți-ai primit salariul pe luna trecută, mai?
Nistor: Încă nu...
Traian: Pe 27 iunie veți pleca în misiune. În interesul cui sau cine organizează această misiune?
Nistor: Institutul, cred...
Traian: Nu crezi, ci sigur, doar sigla Institutului nostru se află pe uniformele voastre. Deci, tot angajații noștri vă puteți considera și e normal să fiți plătiți în continuare, în următorii ani, chiar dacă nu veți fi aici.
Nistor: Poate, dar în misiune nu ne-ar trebui bani la noi; ce-am putea face cu ei?!
Traian: Din bancnote: avioane, vaporașe, bărcuțe și alte figurine, să vă jucați cu ele prin navă. Iar cu monedele, puteți juca alba-neagra, barbut, sau altceva... Nu, sigur că nu veți primi salariile la voi, nici n-am avea cum să vă livrăm banii lunar la bordul navei și după cum ai remarcat, nici n-ați avea nevoie de bani în misiune. Tocmai despre asta trebuie să discutăm aici, în această ședință, despre modalitatea în care se vor efectua plățile și către cine; asta trebuie să stabilim.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre salariu, citate despre început, citate despre numismatică, citate despre construcții sau citate despre concediu
Dacă voi fi ucis de asasini de rând, și în mod special de frații mei, țăranii ruși, tu, țarul Rusiei, nu trebuie să te temi de nimic pentru copiii tăi, ei vor domni sute de ani în Rusia. Dar dacă voi fi omorât de boieri, nobili și dacă ei îmi vor vărsa sângele, mâinile lor vor rămâne mânjite cu sângele meu, pentru 25 de ani și ei nu-și vor spăla mâinile de sângele meu. Ei vor părăsi Rusia. Frații își vor ucide frații, și se vor ucide și se vor urî și pentru 25 de ani nu vor fi nobili în țară. Țar al pământului Rusiei, dacă vei auzi sunetul clopotului care îți va spune că Grigori a fost ucis, trebuie să știi asta: dacă rudele tale mi-au provocat moartea, atunci nimeni din familia ta, adică nici unul dintre copii tăi sau dintre rudele tale, nu vor mai rămâne în viață pentru mai mult de doi ani. Vor fi uciși de poporul rus.
Grigori Rasputin în scrisoare (1916)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre Rusia, citate despre țărani, citate despre sânge, citate despre sunet, citate despre sat, citate despre rude sau citate despre mâini
Miros de fum
Jucăm un rol, în filmul viețtii noastre.
Tu joci și lupți în tot acest timp.
Lupți, pentru ce?
Pentru a fi înfrânt?!
Câștigi doar pentru o vreme...
Căci tu ai fost chemat pe acest păamânt,
Ca să faci față doar luptând
Cu CEL DE NEÎNVINS.
Dar când iubești, îți pierzi controlul
Și curajul se transformă-n nebunie,
Alunecând, în "CAPODOPERA" ținutului numit Viață.
Eu te-am iubit de când ai înflorit,
Înainte de a prinde rădăcini în mine...
Și te știam deja din somnul meu, din vise...
Și cine m-ar lua în seamă acum, dacă nu tu?!
Off, Universul meu,
De când m-am confesat că te iubesc,
Mă simt puternic și vanjos, ca Omul de zăpadă,
Ce stă în vânt și ploi la poarta sufletului tău...
Iubindu-te, din depărtatare, cu felul meu de-a fi...
Știu că a trebuit să mint...
Să mă inșel chiar și pe mine...
Să joc un "joc" perfid, meschin
Crezând și sperând că tu mă vei iubi!
Și-a mers pentru puțin.
Ne tot mințeam că ne iubim...
Când am fost sincer... tu te-ai speriat și ai fugit!
Dar nu mai e nevoie să m-auzi acum,
Căci știu că orice vorbă sau literă, spusă sau scrisă
E socotită împotriva mea!
Așa ca eu mă mulțumesc,
Că in tot acest timp am să te păstrez mereu,
Ca pe o icoană în sufletul meu,
Lăsând trecutul...
Îmi este atat de dor de tine!
Și nici măcar nu ne-am cunoscut...
Doar eu te-am iubit și te mai iubesc încă,
În viața mea secretă!.
Acolo unde am înșelat și m-am mințit pe mine!
Acum tot ce pot face este să tac...
Acum tu ești doar un fum în depărtare,
Ce strălucește doar prin jarul ce-a lăsat...
Au mai rămas secundele singurătății
Ce vor preface și jarul în cenușă
Aștept doar vântul cu-adierea lui
Să stingă sau să reaprindă focul din noi.
Ori, va rămâne totul
Doar o amintire cu miros de fum...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă sau poezii despre trecut
Ascultă, fiul meu și primește cuvintele mele și anii vieții tale se vor înmulți. Eu te voi învăța calea înțelepciunii și te voi purta pe căile dreptății. Când vei merge, pașii tăi nu vor șovăi și, chiar de vei alerga, nu te vei poticni. Ține cu tărie învățătura și nu o părăsi, păzește-o căci ea este viața ta. Nu apuca pe calea celor fără de lege și nu păși pe drumul celor răi. Ocolește-o și nu merge pe ea, treci pe alăturea și du-te mai departe; căci ei nu dorm până nu făptuiesc rău și nu-i mai prinde somnul până nu fac pe cineva să cadă. Căci ei se hrănesc din pâine agonisită prin fărădelege și beau vin dobândit prin asuprire.
Solomon în Pildele lui Solomon, Înlăturarea prilejului spre păcat - 4:10-17
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățătură, citate despre somn, citate despre pâine sau citate despre legi
Pribegie ,,săracă copilărie"
Și-au plecat români de-ai noștri
De voie și de nevoie,
Prin străini în lumea mare,
Pentru un bani, mai de valoare,
Pentru ce-au uitat legiștii.
Zările îndepărtate crunt onoarea le-a lovit,
Căci român ești doar în țară,
La străini, slugă vândut.
Plâng copiii, plânge neamul,
Când familii se dezbină,
Dorurile îi sugrumă
Și în lacrimi le înghit,
Numai banii îi mai alină,
Prețul lor e scump plătit.
Haideți fraților acasă!
Că și aici este de lucru,
Fața țării să înflorim,
Drept că bani sunt mai puțini,
Dar sunteți lângă copii,
Ocrotiți de-al vostru spirit
Și de bunul Dumnezeu.
De puneți umăr la umăr
Avântul în voi să crească,
Ca și pâinea cea domnească,
Traiul vostru își schimbă fața,
În familia românească,
Libertatea ei cea sfântă,
Nimeni să n-o umilească!
Greu vin banii, ușor pleacă,
Voi pribegi din poartă în poartă,
Munca greatrupul vă-apleacă,
Iar timpul nimic nu iartă.
Când vă deșteptați mai bine,
Aveți doar pe Dumnezeu
Și-o fărâmă de lumină
În înțelepciune voastră,
Înțeleasă prea târziu.
Niciunde nu-i ca acasă,
Adunați cu toți la masă.
poezie de Valeria Mahok (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre familie, poezii despre copilărie, poezii despre înțelepciune, poezii despre valoare sau poezii despre uitare