Bună să ne fie inima
Mă-nchid adesea si sufăr in tăcere
Ochii mi-s lacrimi de roua
Nu mai doresc nimic
Accept ce-mi e sortit.
Sunt singura femeie ce strigă lumina
Trag dupa mine un plug
Doresc sa ar pământul roditor al țării
Dar locurile au fost vândute străinilor
Străini am devenit chiar noi in scumpa tara
Uitând sa mai vorbim întâia limba
Străini suntem cu toti, prigoniti...
Suntem victimele unui regim?
Nu suntem decat marionete ale marilor puteri
S-au rupt si ațele si ultimele puteri ni s-au redus
Suntem chiar liniștea unui mormânt
Am amutit cu totii la intrare, am obosit sa schiem lumi murdare
Am obosit sa ne mai ascultam pe noi...
Dar si pe altii ii ignor
Am obosit... Dar poate ca lumina nu poate face Selecție divină!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre țări
- poezii despre vorbire
- poezii despre tăcere
- poezii despre teatrul de păpuși
- poezii despre schi
- poezii despre rouă
- poezii despre ochi
- poezii despre inimă
Citate similare
Ochii mi-s lacrimi de rouă
poporului meu român
Bună să ne fie inima
Mă-nchid adesea și sufăr în tăcere
Ochii mi-s lacrimi de rouă
Nu mai doresc nimic
Accept ce-mi e sortit.
Sunt singura femeie ce strigă lumina
Trag dupa mine un plug
Doresc să ar pământul roditor al țării
Dar locurile au fost vândute străinilor
Străini am devenit chiar noi în scumpa țară
Uitând să mai vorbim întâia limba
Străini suntem cu toți, prigoniți...
Suntem victimele unui regim?
Nu suntem decât marionete ale marilor puteri
S-au rupt și ațele și ultimele puteri ni s-au redus
Suntem chiar liniștea unui mormânt
Am amuțit cu toții la intrare,
Am obosit să schiem lumi murdare
Am obosit să ne mai ascultăm pe noi...
Dar și pe alții îi ignor
Am obosit...
Dar poate că lumina nu poate face selecție divină!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre femei
Bună să ne fie inima!
Mă-nchid adesea și sufăr în tăcere
Ochii mi-s lacrimi de rouă
Nu mai doresc nimic
Accept ce-mi e sortit.
Sunt singura femeie ce strigă lumina
Trag dupa mine un plug
Doresc să ar pământul roditor al țării
Dar locurile au fost vândute străinilor.
Străini devenind chiar noi în scumpa țară
Uitând să mai vorbim întâia limbă
Străini suntem cu toții, prigoniți...
Suntem victimele unui regim?
Nu suntem decât marionete ale marilor puteri
S-au rupt și ațele și forța națiuni s-a pierdut - Rodica
S-au risipit destinele în lut - Rodica
Suntem chiar liniștea unui mormânt
Am amuțit cu toții la intrare,
Am obosit să schiem peste lumi murdare
Am obosit să ne mai ascultăm pe noi...
Dar și pe altii îi ignorăm?
Am obosit...
Dar poate că lumina nu poate face selecție divină!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre națiuni sau poezii despre lut
Străini
Străini suntem la noi în țară
În casă curte sau pe stradă
Suntem străini și pe afară
Ca într-un cântec de baladă
Străini suntem și între noi
Prin astă lume anonimi
Suntem străini doi câte doi
Rătăcitori dar și nostimi
Străini suntem debusolați
Pe drumul vieții pe trasee
Suntem străini și printre frați
Aicea prin Calea Lactee
Străini suntem din tată-n fiu
Căci așa ne-ar fi menirea
Suntem străini ca prin pustiu
Și foarte schimbători cu firea
Străini suntem de când ne știm
Aici și-n alte universuri
Suntem străini și când iubim
În rime albe sau în versuri.
poezie de David Boia (18 februarie 2016)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- citate de David Boia despre poezie
- poezii despre viață
- citate de David Boia despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- citate de David Boia despre iubire
- poezii despre alb
- poezii despre Calea Lactee
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
Războiul e în noi, dar sigur se va termina,
Nu e un vis al unui om bolnav, ci doar
Un scenariu nereușit, dintr-un film neregizat.
Uităm cum să pierdem, lacrimile noastre se scurg,
Sau să pătrundem în esență vii, într-o lumină fără sfârșit.
Vom izbăvi în orice mod, cu lumina dragostei divine
Și vom atinge norii într-un alt decor.
Nu ne mai distrugeți inimile în zadar,
Noi suntem liberi și nu suntem sinucigași,
Vom lumina ca un far în noapte,
Iar aripile vor zbura spre alte orizonturi,
Evoluăm, ne mântuim, dispunem de vis,
De emoție, de lumină, de paradisul trist.
Vom izbăvi oriunde, oricând,
În orice mod, de orice mijloace dispunem.
Dominația rusească ne ascunde lumina
Sub predicția unui vis uitat al copilăriei sumbre,
Suntem mai atinși de vină, sau uităm să luminăm,
Ne pierdem în ale lumii măști,
Suntem ca un pian dezacordat,
Ce nu mai poate schimba inimile oamenilor,
Nici mințile nu le vor mai relaxa.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mântuire, poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre vinovăție, poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre schimbare sau poezii despre război
Lumina din fiecare zori de zi
Cred încă în marea iubire, chiar și atunci
Când plopii sunt grăbiți să-și scuture podoaba
Mai cred în sufletul tău curat ce mă atinge în fiecare dimineață Pe genele umede de sărutările tale
Cred în lumea mea frumoasă
Unde cântă păsările în stil macedonean
Și noi ne sărutăm adesea sub clar de lună
În strigătul pădurii ne confundăm cu timpul
Și ne luptăm să credem în lungi călătorii pe Marte
Suntem altare fine ale unui suflet prea deschis
Sau poate vom ajunge flori în mâna stânga a unei mirese triste
Uitate-n pridvorul casei fumegând
Geamul odăii este atât de aburit și noi ne prindem mâna
Și ne atingem fața cu ochii umeziți
Afară-i ger și casa-i primitoare
Noi ne sărutăm aievea
Luminile se-aprind întâia oară
Cum se aprind călcâiele de ale dragostei văpăi
Suntem atât de singuri... în frumoasa noastră dragoste
Căci vom erupe sigur ca un vulcan
Ce stinge cu iubire văpaia tinereții și strigă cu putere
Noi suntem liberi să credem, să trăim frumos
Să ne atingem odată cu zilele pierdute.
Să ne luminăm frumos în fiecare zori de zi.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre frumusețe, poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre dimineață, poezii despre zile sau poezii despre vulcani
Un Crăciun în doi
O nefericire atât de mare, deși e Nașterea ta, Doamne.
Un Crin uitat într-un glob de sticlă...
Suntem mai singuri ca oricând, suntem mai triști,
Deși sărbătorile se fac în familie, noi suntem aparent fericiți.
Ca un Crăciun în doi, nimic nu poate fi.
E bucurie-n casă când copii sunt la masă,
E bucurie-n suflet când sunt ei cu suflet mare,
Dar poate fii nemărginitătristețe
Când sufletul doare.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre sărbători, poezii despre nefericire, poezii despre naștere, poezii despre fericire, poezii despre familie sau poezii despre crini
Flacăra divină
Îngerii-mi vorbesc în noapte
Suntem departe de noi și strălucim
Lumina se oprește să mă vadă
Suntem pe pajiști atinse de lumina mea
Suntem aici să atingem cu mâna o flacăra divină
Și apoi să respirăm prin culoarea gri a sensului vieții
Îngerii văd armata și câștigă un marș fără sens
O defilare, o zare, o metaforă aprinsă
Te voi căută cu zorile
Și voi aduce un alt festin
Te voi ascunde în alt luminiș
Și voi zbura cu fiecare parte din mine.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre sensul vieții, poezii despre noapte, poezii despre mâini sau poezii despre metafore
Acum
Acum e bine. Iar suntem străini.
Nimic din mine nu-i al tău. Nimica.
Tăceri, și-atât, trecând prin brazi și pini,
s-au dus de mult nesomnu-n doi, și frica.
Și, ca-nainte de-a ne fi știut,
redevenim persoane singulare.
Avem un cer și-o noapte fiecare,
acum e bine nopțile-au tăcut.
De-atâtea ne-mpliniri suntem prea plini,
nici așteptarea n-o mai știm, nici frica.
Suntem și-n noi și între noi străini.
Din tine nu-i nimic al tău. Nimica.
poezie clasică de Mihu Dragomir din Versuri noi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Mihu Dragomir despre tăcere, poezii despre frică sau poezii despre brazi
Povestea pe note diferite
Povestea de iubire se rescrie,
Cu note diferite se crează.
Poate că timpul absoarbe întunericul, lumina se reaprinde
Suntem suflete deschise și raiul de lumină
De la distanțe mari putem reînnoda cordoane
Prietenia poate exista, chiar dincolo de vis.
Dacă ai să poți schimba ceva,
Nu uita că acel sâmbure de adevăr va înmugurii
Sau va înflori, veșnic rămânând frumos.
Iubirea se poate săruta singură?
Ea, poate fi reinventată ori de câte ori noi visăm.
Ea poate fi cheia unui altar prea vechi, dar Sfințit de lumină.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre religie
Dans din note muzicale
Dansul nostru din pânze se desprinde,
Se proiectează-n spațiu, lumina ne pătrunde
Suntem atingeri diafane pe ochii strălucind,
Suntem al vostru cântec din inimă șoptit
Suntem balanța primilor pași, suntem adieri de vânt
Pe pajisti ne pierdem în sărut,
Iar inimile construiesc vise spumoase,
Redeshizând lumina.
Sufletele cântă în pași de suspin,
Cântă pe un câmp de flori imortela.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans sau poezii despre vânt
Dulce poezie, marea mea iubire (poporului român)
Dulce limba românească
Tu-mi ești alinare-n casă...
Te caut, dulce armonie
Să devii a mea mireasă.
Muzica unor suflete pribege,
Adesea plânge, suferă, respiră
nu e lumea noastră, ci conspiră
Suntem ființe betege?
Nici curajul nu mai avem
Trăim ca și bulgării triști și grei
Ne întristăm adesea și strigăm,
Suntem popor ales pentru încercări.
E limba noastră, mult iubită,
E limba noastră uitată uneori,
Suntem noi, românii, genii
Sau doar trudim pentru meritele lor?
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre plâns sau poezii despre nuntă
Suntem mai mulți...
suntem atât de diferiți, tu ești ca ziua, eu sunt noapte,
tu ești ca roua peste câmp, eu sunt ca luna într-o parte,
tu ești ca apa de izvor, eu sunt ca setea nesătulă,
tu ești un cer, eu sunt un nor, tu ești o floare, eu tulpină
suntem atât de-asemuiți, ca doi copaci cu frunze dese,
suntem lumini din cerul sfânt, suntem ca stelele răzlețe,
suntem petalele la flori, perechi, perechi, de câte două,
de cade una suntem goi, suntem ca lacrimi când nu plouă
suntem atât de colorați, tu o culoare, eu culoare,
una aprinsă, una azi, una uscată, una moare,
una în dungi trasate des, una cu cercuri desenată,
una cântată de poeți, una dorită, una ștearsă
suntem cu toți un furnicar, un grup compact, un stol de noapte,
suntem de mână sau hoinari, dar toți legați cu ce se poate,
suntem aici sau nicăieri, suntem tăcere, gălăgie,
suntem din cer un univers, suntem mai mulți, mai mulți de-o mie
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre prezent
Ne plâng străbunii
Ne plâng străbunii în mormânt
Văzând ce se întâmplă pe pământ.
De ură, de dureri și dușmănie,
De viața noastră dată chezășie.
E tot mai plin pământul de sărmani,
De teroriști, de criminali și șarlatani.
De oameni care pentru-un pumn de bani
Aruncă-n jur doar vorbe de ocară.
Oprște, Doamne,-această cruntă boală!
Boala-i transfigurată-n pocăință,
Dar nu plecăm genunchiul cu căință.
E doar o mască falsă-n care arde
Dorința lumii pentru libertate.
Dorința de-a lăsa pentru Iisus
Povara ce ni s-a ursit de sus.
Se simte clocotind ipocrizia,
Căci am uitat ce-nseamnă omenia.
Sunt tot mai mulți români plecați în lume...
Întoarce-te în țara ta, române!
Ai fost prea mult străinilor o slugă...
Povara ce o duci, te rog, aruncă!
În țara ta întoarce-te și plângi,
Chiar dacă brazdele durerii sunt adânci.
De s-ar întoarce Ștefan sau Corvin,
De-ar ști că suntem slugă la străin,
Cu arma-ar face drum peste hotare
Și ne-ar salva de greaua întristare.
Și ar tăia cu fulgeru-n furtună
Pe cei ce la străini întind o mână.
Ei ne-au lăsat, murind, un jurământ:
Să apărăm murind acest pământ.
Noi azi ne vindem glia la străini
Și-a prins străinu-n țară rădăcini.
Acum pământul nostru roditor
E dat mai pe nimic străinilor.
Cu toții l-au prădat, l-au umilit.
Și în genunchi strămășii ne-au trudit!
Plânge în suflet cumpăna fântânii
Că s-au pierdut printre străini românii.
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre durere sau poezii despre terorism
Zânele
La miez de noapte zânele-mi vorbesc
Se pierd în zare și nu spun nimic...
-"Suntem aici ca să te prindem în dans!"
Și timpul îmi spune cu dorul de necontenit
Lumina e din ce în ce mai mare
Se-așterne pe chipul purificat de iubire
Dragostea e un repaus din care nu ies pentru a spune ceva
Suntem aici să atingem lumina
Din care să ne creăm rugi către Sfintele altare;
Suntem în ceasul în care anii nu se mai descompun în ulcioare
Luptăm să aprindem focul veșnic
Al dragostei și vieții, luminii și speranței.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul nopții sau poezii despre foc
Sunt obosit
Sunt obosit de vinul care l-am băut,
Sunt obosit de gerul care m-a supt,
Sunt obosit de-un dedesubt
De tine doar, de tine doar știut.
Sunt obosit de Viața ce-am trăit,
Sunt obosit de Moartea ce mă cheamă,
Sunt obosit ca n-am luat în seamă
Că eu de tine, că tu de mine, ne-am rătăcit.
Sunt obosit de anii douăzeci,
De-un vis de-a pururi neîmplinit....
Dar, uite, ososeala a luat sfârșit,
Nu oboseala, iubirea e pe veci.
Când nimeni nu ar fi mai crezut
Că din Neant ai apărut.
poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre vin sau poezii despre moarte
Cât de străini suntem!
Se-aude pe-un tărâm în depărtare
Cum luna își recheamă razele-napoi,
Iar pleoapa mea se-nchide, retezând din zare
Un colț în care îngeri se roagă pentru noi.
Și nu este-o poveste ce mâine se va scrie
Pe-o coală de-ntuneric cu raze care plâng,
Ești numai tu, iubire prin alba mea câmpie,
Rugându-mă din vise sub pleoape să te strâng.
Și nu este trecutul ce încă m mai doare
Sau lacrima de care înc mă mai tem,
Eti tu, ce încă hălăduiești prin mine ca o boare
Și îmi arăți din cum am fost, cât de strini suntem.
Încă aud cum pescărușii plâng în mine
Și se mai zbat murind printre catarge,
Cât de străini suntem imi spune și ziua care vine
Îmi spui și tu plecând cu valul ce în larg se sparge.
Cât de străini suntem în noaptea care vine
Și nu vedem covorul de lacrimi așternut,
Rupt din durerea mare ce azi o am in mine
Și pierderea de care atâta m-am temut.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (ianuarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor sau poezii despre trecut
De-mi vei răspunde
De vei răspunde eu voi știi
Că te conduc în visul fără de sfârșit
Și ne unim cu noi aprinderi
Ne minunăm de noi colaborori
Cu toții ne simțim departe
Îndepărtați e lumea albastră
Ne luptăm să scriem bine
și ne atinmgem cu fiecare privire
Suntem aleși să ne iubim nebunește
Suntem suflete proapete și iubitoare
Nu vom ancora lumina din lumină
Și ne vom zâmbi cu fioecare colț de gură
Este o rază e lumină ce-mi intră-mi irisul confuz
Nici mintea nu se vrea deschisă
Ea se ridică din lumina ta
Vom aprofunda frumosul artei în doi
Și vom atinge cu focul din noi
Cele mai frumoase valuri de glorie.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre superlative sau poezii despre gură
Eu
Noi suntem să vorbim despre tăcere Până ce descoperim liniștea
În cupele de piele.
Noi suntem o extensie...
Un Eu ne-a născut fără să ne aibă. Eu suntem, fără să-L avem.
Mintea-i formă fără formă,
Dar nu-i Eu, deși își zice.
Eu te vede, dar se vede...
Nu te știe,
Dar te crede..., că se-ncrede.
Orice pas de faci,
Nu-i tu.
Orice timp petreci,
Nu-i tu.
Orice vers citești,
Nu-i tu.
Eu se vede cum citești.
poezie de Florin Dragoș Minculescu din Cine nu Ești (2016)
Adăugat de Florin Dragoș Minculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lectură
Geometria timpului
Timpul are propria geometrie.
Noi trecem ca o secantă,
Atingându-i fiecare secundă.
În fond, nici secunde nu are...
Noi suntem secunda.
Suntem poate o infinitate de puncte
Mereu în mișcare
Electroni nestatornici.
Poate că suntem baza unei piramide
Cu susul în jos,
Sugerând pierderea în haosul existenței.
Ochii ne vor deveni linii drepte,
Iar brațele,
Planuri adiacente.
Clipele vor rămâne
Un unghi mort.
Poate suntem nimic, poate... tot.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre geometrie, poezii despre mișcare, poezii despre existență sau poezii despre devenire
Necuvintele din imprimeu
Noaptea ne-a scăldat printre stele
Și dorul ni s-a oprit între cele două lumi
Vom fi îngerii călăuzitori ai pietrelor sufletești
Pe care le vom proiecta dincolo de un destin
Suntem tot mai departe. Suntem prinși de inelele de foc
Poate că zborul ne va zâmbi în imprimeu
Ne sfâșiem prin necuvinte-n fiecare zi
Suntem aici, ne vom atinge lacrima de rouă
Și pașii noștri se vor plimba prin suflete golite.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare