Zânele
La miez de noapte zânele-mi vorbesc
Se pierd în zare și nu spun nimic...
-"Suntem aici ca să te prindem în dans!"
Și timpul îmi spune cu dorul de necontenit
Lumina e din ce în ce mai mare
Se-așterne pe chipul purificat de iubire
Dragostea e un repaus din care nu ies pentru a spune ceva
Suntem aici să atingem lumina
Din care să ne creăm rugi către Sfintele altare;
Suntem în ceasul în care anii nu se mai descompun în ulcioare
Luptăm să aprindem focul veșnic
Al dragostei și vieții, luminii și speranței.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ileana Nana Filip. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre timp
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre sfinți
- poezii despre noapte
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre foc
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.