
Kikuji nu știa cum s-aleagă florile potrivite pentru ceremonia ceaiului, iar fata în casă nu se pricepea nici ea. Și totuși, pentru ceaiul de dimineață, acea floare de rochița-rândunicii i se părea cum nu se poate mai potrivită.
Yasunari Kawabata în O mie de cocori
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Nici apa, nici timpul nu curg vreodată înapoi...
citat clasic din Yasunari Kawabata
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce înveți de mic nu mai uiți.
Yasunari Kawabata în Țara zăpezilor (18 noiembrie 1937)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am întors de la școală pe la cinci și jumătate. Ușa de la intrare era închisă, ca să descurajăm vizitatorii. Nu ne-ar conveni să vină cineva, pentru că bunicul e singur acasă și zace în așternut. (Bunicul era orb.)
începutul de la Jurnal de la șaisprezece ani. Adolescentul de Yasunari Kawabata, traducere de Cornelia Daniela Lupșă
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul cosmic este același pentru toată lumea, dar pentru ființele umane diferă în funcție de fiecare persoană. Timpul se scurge la fel în toate ființele umane; orice om traversează timpul într-un mod diferit.
citat din Yasunari Kawabata
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cauza faptului că nu Îl vezi, Dumnezeu este peste tot.
citat clasic din Yasunari Kawabata
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia uită să-i indice drumul spre casă, dar se părea că Lucian, într-adevăr îl știa, îl ținuse minte, căci nu greșise deloc și nici n-o întrebase pe unde s-o ia. Oprise drept în fața casei ei și coborâse, pentru a-i deschide portiera. Ea ieși, răsuflând ușurată; nu că ar fi stat incomod în splendida mașină, a directorului, ci pentru că nu mai stătea atât de aproape de el. Când ea coborî, el ezită: S-o cuprindă în brațe sau nu? Să încerce s-o sărute sau nu? Nu știa cum să procedeze cu ea. Câteva clipe o privi încurcat, de parcă nici n-o vedea, rămânând nemișcat, pe loc.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceremonia
ceaiului de aseară
m-a pus pe gânduri.
haiku de Szilvia Szabo din revista "Anotimpuri Literare", nr. 67 - 68 (2009)
Adăugat de Szilvia Szabo

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumusețea atinsă de sânii unei femei nu este punctul de glorie cel mai strălucitor al evoluției umanității?
citat din Yasunari Kawabata
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp și curgere
A trecut timpul. Dar timpul curge în mai multe șuvoaie.
Asemeni unui râu, curentul va curge câteodată
mai vijelios în unele părți sau mai domol în altele,
sau, poate, va stagna pe-alocuri.
Timpul astral este același pentru fiecare,
dar timpul omenesc e diferit de la o persoană la alta.
Timpul curge în aceeași direcție pentru toate ființele omenești;
fiecare ființă omenească curge prin timp într-un fel diferit.
poezie clasică de Yasunari Kawabata din din "Frumusețe și tristețe", traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar pentru tine
Pentru tine ce-i mai scump în lume
Aș cumpăra la orice preț,
Fericirea mea n-ar avea nume
Și totul mi-ar părea măreț.
Iar tu surâzând în lumina-nserării
Timidă nu știu din ce motiv,
Curând poate o să mă dai uitării
Și totuși mi-ar părea splendid.
Dar nu uita că undeva
O inimă bate pentru tine
Cuprinsă de un dor, de ceva
Sau poate de visări senine.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezervă-ți o secondă sau două ca să te gândești la asta: în viața ta cauți și cauți persoana potrivită pentru tine. De fiecare dată când te desparți de cineva nu faci decât un pas înainte pentru a găsi acea persoană. Trebuie să treci mai departe și să te apropii de persoana potrivită.
citat din Ian Philpot
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare din cauza familiei lui se comporta ea astfel?! Chiar în acea dimineață, Nis îl întrebase dacă nu i se părea că ar fi cam ciudată?! Nici Lucian nu prea știa ce să mai creadă despre Lia. Era ba aprigă, înverșunată, pornită împotriva lui, ba timidă, rușinoasă, ba temătoare... Adică, foarte schimbătoare; amabilă, chiar ea spusese că n-ar fi! Un singur lucru îi era foarte clar în privința ei: Anume că era foarte, foarte frumoasă și că el era îndrăgostit lulea de ea. Dar culmea! Îi promisese că se va ține departe de ea în tot cursul misiunii; nu doar ei, ci și tatălui ei... Dacă ar fi fost vorba doar despre ea, ar fi mers; poate și-ar fi încălcat deja acea promisiune absurdă până în acel moment. Dar de ce oare îi spusese același lucru și domnului Virgil Stancu, tatăl ei?!
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru contemplare e nevoie de un temperament pe potrivă, o stare sufletească potrivită și un concurs de împrejurări exterioare potrivite.
Italo Calvino în Palomar
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sa usurezi povara mortilor...da, i se parea ca acum intelege ce inseamna asta... A te chinui, din pricina lor, e ca si cum i-ai jigni. Un rau pe care li-l faci fara sa vrei! Mortii nu le fac morala celor vii; ei nu le cer acestora sa le aplice categoriile lor morale...
Yasunari Kawabata în O mie de cocori
Adăugat de Diana Cristina Culincu

Comentează! | Votează! | Copiază!
A înainta în vârstă este un privilegiu, iar stilul este despre bijuteria potrivită, despre cunoștințele potrivite, despre cea mai potrivită linie a gâtului, dar mai presus de toate despre atitudinea potrivită.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniște de iarnă
liniștea pășește prin ninsoare
cuvintele se sparg se risipesc
fragilă e imaginea care se înfiripă
pornește din aburii ceaiului tomnatec
spre merele de argint atârnând din crengile
lui Dumnezeu
e totuși iarnă vântul își lasă suspinele
la geamuri bătând luminos
inimi în trupul nopții
liniștea... acea liniște locuită de oameni care nu mai sunt
de flori care au trecut în pas nepăsător
pe cărările pământului brun
de mirosul ceaiului din seara aceasta
Doamne, și e atâta ninsoare!
cât poate sufletul meu
să ceară în șoaptă
să nu tulbure liniștea înmiresmată
care urcă prin zăpadă
din pământ
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un copil drept precum cedrii ar fi minunat, dar așa ceva nu există, și chiar dacă ar exista, la un moment dat tot ar da de greu. Eu cred că important e ca pomul să crească, chiar dacă se îndoaie sau se pleacă...
Yasunari Kawabata în Vechiul oraș imperial
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărăteasa se mulțumi cu atâta. Paltinii fură tăiați, și nici nu se înnoptă bine până ce paturile erau făcute și puse în casa împăratului. Când feciorul de împărat se culcă în patul nou, îi părea că se simte de o sută de ori mai greu decât până acuma și totuși află odihnă cum n-a mai aflat; iară împărăteasa i se părea că zace culcată pe spini și mărăcini, încât toată noaptea nu putu dormi. După ce împăratul adormi, paturile începură să scârțâie. Și de aceste scârțâituri împărăteasa scotea un înțeles cunoscut; i se părea că aude vorbe pe care nimeni nu le pricepea decât numai dânsa.
Ioan Slavici în Doi feți cu stea în frunte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian nu avea mult timp la dispoziție, însă știa că poate. Și că va reuși, pentru că nu era genul de om care să dea înapoi, să abandoneze încercările, fără a persevera. El nu ceda! Era ambițios. Deci, totul părea a fi în favoarea lui; era, ca de obicei, favorizat. Nici nu se putea altfel.
citat din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de...
Eu... sau ce pot spune despre mine,
Câte vieți am rătăcit să te întâlnesc,
Câte vise, câte nopți te-am așteptat,
Cât nu am putut să mor pentru tine?
Nici nu mai știu cine sunt... uneori,
Nici ce flori ți-am dăruit în acea zi,
Parcă erau... trandafiri de ziua Ta,
Cu ce fiori ți le-am mai oferit atunci!
Parcă era ieri, doar un alt anotimp,
Un simbol în Tot ce Eu am tot iubit,
Părea un răsărit în acea dimineață,
Ce chip de fată, ce zâmbet, ce...!
Ce zi de neuitat, mă urmărește chiar...
Chiar și acum îmi răscolește toate...
Toate gândurile mele-s toate ale tale,
Toate visele se sting doar cu tine!
Mă voi stinge într-o zi fără de... tine
Și poate chiar Tu mă vei reaprinde
Dincolo..., dincolo de Tot, de infinit
Dincolo de moartea încă neavenită!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!