Ceremonia ceaiului
Masa pătrată și joasă
Cu lemnul ciobit -
muscătură a timpului
cu gura flămândă și știrbă -
La colțul din stânga ta.
Amprentele ovale -
în partea ta mai mari
și mai rare -
Marcându-ne locul
Cum animalele își marchează,
Din instinct, teritoriul.
Rotocolul săpat în furnir
Sub glastra cu smalț albăstrui,
Mirosul de toamnă,
Furișat din crizanteme, amărui,
La colțul din dreapta mea.
Intre noi - ibricul cu ceai,
Ritual ce ține seara loc de cuvinte.
Degetele noastre se ating
Pe cana fără toartă, fierbinte:
A dărui și a primi,
A primi și a dărui,
Nu mult, nu puțin,
Tot ce ai. De tot.
Aburul ceaiului desenează
Punți circulare între priviri,
Intre noi doi, învăluiți
In aceeași spirală fragilă.
Așa cum stăm
La masa pătrată și joasă
Cu ibricul de ceai între noi,
Față în față,
Oficiem ceremonia "ce ai"-ului
Dăruit și primit,
Primit și dăruit
Cu fiecare sorbitură,
De tot. În osmotică ceață.
poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ceai
- poezii despre cadouri
- poezii despre zoologie
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre seară
- poezii despre lemn
- poezii despre instinct
- poezii despre gură
Citate similare
Știu doar că așa cum avem stânga și dreapta, tot așa o parte din noi e lumină și întuneric și în fiecare din noi e o luptă între bine și rău, dar care și când învinge...
Daria Dalin în Lacrimile tulipanului
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre întuneric, citate despre victorie, citate despre lumină sau citate despre bine și rău
Între o cană cu ceai și două gânduri
mama citește jurnalul de dimineață
își masează tâmplele
și tace
întoarce pagina
o dezosează
complet
dar
cuvintele rămân
aceleași
știu că nu
crede în știri
dar își clatină capul
în loc de alte cuvinte
și tace
se așează confortabil
pe marginea patului de lemn
întoarce ziarul
ca pe o scrisoare
de la tata
din umbletul buzelor
suspectez durerea
ce o prinde
dar tace
soarbe o gură din cana
cu ceai din vâsc-de-stejar
între două gânduri
mă privește
trage timpul înapoi
și-mi spune
vezi
s-a mai ușurat pământul
suntem tot mai ofiliți
și fiecare zi e la fel
numai oamenii nu sunt
și totuși
nu știu să mint
și nici nu port ochelari
ca aceștia...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre știri
- poezii despre tăcere
- poezii despre tată
- poezii despre scrisori
- poezii despre ochelari
- poezii despre minciună
- poezii despre mamă
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Între noi
Între astăzi și ieri mai există trecut
Între astăzi și mâine e timp ne-nceput
Între tine și mine se strânge chemare
Între noi nu există fiori de uitare.
Între noi doare oful, din visul secret
Ce se stinge tăcut incrustat în regret,
Între noi nu s-au scris până-acum amintiri
Între noi stau de veghe întristate priviri.
Între noi, și clipita se scurge fierbinte
În timpul ce-aleargă cu zel înainte
Între noi, gând tăcut se închină-n cuvânt
Între noi, mai răzbate doar sărutul din vânt.
Între noi, arde slova din timp renăscut
Între noi sunt doar munți în eternul tăcut,
Un baraj ce respiră eter din abis
Un roman de iubire ce nu a fost scris.
poezie de Ștefan Doroftei Doimăneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre trecut, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre sărut sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Lucian: Să nu uit... La mulți ani, Lia!
Lia: Mersi, Luci, dar nu trebuia.
Lucian: Deschide-l, e cadoul tău, de ziua ta, din partea mea! Nu mi-l poți returna.
Lia: Ah, Luci... E minunat, dar nu-l pot primi.
Lucian: Ba da, pentru că ți l-am oferit din tot sufletul. Lasă-mă să ți-l prind, să vedem cum îți stă. Ridică-ți puțin părul, te rog... La mulți ani! Te iubesc! Atât de mult... Iar acum pot spune că inima mea e cu adevărat la locul ei, adică îți aparține ție, în întregime. Păstreaz-o pentru mine, te rog...
Lia: Mulțumesc, Luci. E foarte frumos... Și tare drăguț din partea ta, dar cred că ar trebui să mă retrag acum, așa că am să mă schimb, în rezerva mea.
Lucian: Nu, cum o să te retragi tocmai acum, când urmează partea cea mai interesantă? Trebuie să sărbătorim ziua ta!
Lia: Să sărbătorim?! Doar noi doi?! Și ceilalți?! Nu crezi că ar trebui să-i invităm și pe ei?
Lucian: Nu! Acum sărbătorim doar noi doi, fără ei. Iar împreună cu ei vom sărbători joi, când va fi cu adevărat ziua ta.
Lia: Ah... Bine, cum vrei tu.
Lia: Păi, ce fel de cavaler mai ești și tu?! Și ce fel de petrecere e și asta, oare?! Dacă tot m-ai invitat, pune muzica! Vreau să dansez, mai ales cu tine, maestre!
Lucian: Pun și muzica, imediat.
Lia: Păi, mai repede!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sărbători, citate despre timp, citate despre superlative, citate despre suflet, citate despre schimbare, citate despre păr, citate despre muzică, citate despre mulțumire sau citate despre iubire
Un înger plânge-n fiecare noapte
Poate mai vrei să plângi de rătăcirea dintre noi
Din pleoapa ce încet strivește lacrima pierdută,
Te vei întoarce-n timpuri îmbătrânite pentru amândoi
Și vei mai încerca să reânvii clipa pe veci trecută.
Un înger plânge-n fiecare noapte pentru noi sfâșietor
Și-un zbor de fluturi atinge buzele ce-au sărutat trecutul,
Din ochi curg lacrimi și-aș vrea să le sărut de-atâta dor
Dar gestu-mi amintește că jurământul tău a fost sfârșitul.
Intre noi doi s-a rătăcit un înger și stelele au plâns
In toate nopțile chemarea aduce fluturii în ultimul lor zbor
Făcând voința sufletelor noastre-n care am strâns
O parte din această lume ce iar va aparține tuturor.
Și tot între noi doi s-a rătăcit pustiul și își caută alt drum
Și tot ce-a fost durere acum se află în uitatele cuvinte,
Aș vreau să plâng dar sufletele noastre nu mai pot acum
Să mai adune uitarea din această lume ce mereu ne minte.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre zbor, poezii despre suflet, poezii despre noapte, poezii despre fluturi sau poezii despre îngeri
Sufletul și frigiderul
toată viața cu un semn de întrebare pe față
deși nu la toți ceilalți nu am văzut așa ceva.
uneori mă simt obosit de lestul pe care îl port în spate
și care sunt tot eu de fapt.
știu că are o putere egală cu a mea
dar poartă un semn contrar.
nu sunt sigur însă la cine se află plusul și la cine minusul.
uneori conviețuim, alteori ne războim,
fiecare dând vina pe celălalt.
și nici care dintre noi va învinge, nu știm.
de fapt, acela care va fi hrănit mai bine.
siguranța îndoielii se obține numai printr-o interogare continuă.
și asta durează uneori toată viața.
configurația destinului se află în palma fiecăruia dintre noi.
adică în mâinile noastre.
atunci de ce eșuează atât de multe,
majoritatea în apele cele mai puțin adânci?
nimeni nu face corvoadă de plăcere
și în față nu se ajunge niciodată pe ușa din dos.
neînțelegând că este așezat între libertate și necesitate,
omul își provoacă mai multă suferință decât toți dușmanii săi la un loc.
interpretează libertatea ca anarhie iar în fața necesității
încearcă tot felul de expediente:
eu sunt mai egal în drepturi decât ceilalți,
"descurcărețul" are întotdeauna rețetele lui:
ciupituri din stânga, ciupituri din dreapta, el ascunzându-se
sub un potop de vorbe din care nu crede o iotă.
principalul să tragă un ce folos de partea lui, cât ar fi de mic.
și cu cât are frigiderul mai plin, are sufletul mai gol.
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre vinovăție, poezii despre victorie, poezii despre viață, poezii despre suferință, poezii despre siguranță, poezii despre plăcere sau poezii despre mâini
Un sfert de viață îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături între idei, între fluturi, între lucruri și praf. Totul curge așa de repede, și noi tot mai facem legături între subiect și predicat. Trebuie să-i dăm drum vieții, așa cum ne vine exact, să nu mai încercăm să facem legături care nu țin. De când spun cuvinte fără șir, simt că-mi recuperez ani frumoși din viață.
citat celebru din piesa de teatru Iona de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate de Marin Sorescu despre viață, citate de Marin Sorescu despre timp, citate despre idei, citate despre frumusețe, citate de Marin Sorescu despre frumusețe, citate despre fluturi, citate de Marin Sorescu despre fluturi, citate despre cuvinte sau citate de Marin Sorescu despre cuvinte
Amiază de vară
Am obosit
Și-acum stăm lungiti pe căpițele de fân copt.
Bolta cerului a devenit prea vastă
Și-acoperă și hărți pe care nu le vedem,
Privim prelung,
De
Pe o coastă, pârâul de frunzișuri negre care curge-n fundul văii.
Poșta mică pe șoseaua albă,
Bate-n prafu-n loc.
Dar ajunge până sus și dincolo de noi,
Material ca o salbă,
Cu zurgălăii
În fund,
Depărtarea cu nori albi se-mbină,
În aerul molatec încălzit
Fierb mărunte ochiuri de lumină.
Lângă noi spre stânga, sau spre dreapta,
Și fără orânduială mai departe,
S-au risipit afară din livezi.
Copacii cu coroane prea puternice,
Subt ei e iarba verde și dulce ca răzoarele
Și cât vezi,
Toată valea
E acum în mod firesc o carte,
În care-nfierbântat citește soarele.
Rar de tot.
Trec pe lângă noi devale.
Pe poteca din fânețe țepoase,
Țărani cu chip sărac
Și talpa piciorului crăpată
Ca o coajă aspră de copac.
Privim aiurea,
Tot mai tăcuți.
Răscolitor pătrunde-n noi miros de fragi trecuți
Și-așa cum stai culcată,
Rupând între dinți un fir de iarbă,
Ți se văd sănii albi strânși între coate.
Lumina prinde tot mai mult să fiarbă
Ca un motan și-ascute acele un mărăcine
Și nu pricep
De ce te arde soarele mai mult pe ține.
poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre văi, poezii despre copaci, poezii despre alb, poezii despre țărani, poezii despre șosele, poezii despre verde sau poezii despre sărăcie
Simetrie
Mergeam așa,
Când deodată în fața mea,
S-au desfăcut doua drumuri:
Unul la dreapta,
Și altul la stânga,
După toate regulile simetriei.
Am stat,
Am făcut ochii mici,
Mi-am țuguiat buzele,
Am tușit,
Și-am luat-o pe cel din dreapta
Exact cel care nu trebuia,
După cum s-a dovedit după aceea.
Am mers pe el cum am mers,
De prisos să mai dau amănunte.
Și după aceea în fața mea s-au căscat două
Prăpăstii: Una la dreapta. Alta la stanga.
M-am aruncat în cea din stânga,
Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
Grămada cu mine în cea din stânga,
Care, vai, nu era cea căptușită cu puf!
Târâș, m-am urnit mai departe.
M-am târât ce m-am târât,
Și deodată în fața mea
S-au deschis larg două drumuri.
V-arăt eu vouă! - mi-am zis -
Și-am apucat-o tot pe cel din stânga,
În vrăjmășie.
Greșit, foarte greșit, cel din dreapta era
Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
Și la prima răscruce
M-am dăruit cu toata ființa
Celui din dreapta. Tot așa,
Celălalt trebuia acum, celălalt...
Acum merindea îmi e pe sfârșite,
Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
Nu mai dau din el muguri,
Să stau la umbra lor
Când m-apucă disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scârțâie și mârâie împotrivă-mi,
C-am ținut-o tot într-o greșeala...
Și iată în fața mea iar se cască
Două ceruri: Unul în dreapta. Altul la stânga.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, citate de Marin Sorescu despre greșeli, citate de Marin Sorescu despre vânt, poezii despre sfârșit, citate de Marin Sorescu despre sfârșit, poezii despre prăpăstii, citate de Marin Sorescu despre prăpăstii, poezii despre ochi, citate de Marin Sorescu despre ochi sau poezii despre muguri
Planeta pătrată
Din lumea noastră cea cu fundu-n sus,
Îngerii fug în partea întunecată
Și toate mor și-alternative nu-s,
Pământu-i plat și sfera e... pătrată.
Un cub de iad cu câte-un colț de rai,
Ghivece noi cu flori de câmp pe mese,
Nuntași chemați la nunți fără alai,
La un prohod cu miri fără mirese.
Născuți dintr-un Cuvânt care dărâmă,
Crescuți perfecți pentru eterna ceartă,
Nici nu se mai iubesc, nici nu se iartă
Și nici vinovăție nu-și asumă.
Trăi-vom deci un anotimp numai,
Pe-un pat de flori uitat la baza lumii,
Noi doi îmbrățișați în nopți de mai,
Tu aproape de-april și eu de iunii.
C-am mai rămas noi ultimi demodați,
Să ne iubim pe viață ca nebunii
Doi îngeri printre demoni agitați,
Ce nu strivim corolele minunii.
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre religie, poezii despre iubire, poezii despre întuneric sau poezii despre rai
* * *
îmi place când se pisicesc zorile
pe geam își alintă blănurile tărcate
pămătufuri de cozi șterg ușor întunericul
un praf care se depune zilnic la ora știută
din reflex
pun de un ceai în ibricul roșu cu fluierici
și visuri pe on ca pe o melodie
în ritm de blues-rock dorul se întinde
trece prin aburii de ghimbir și scorțișoară
se face un fluture mare și roșu
mai roșu ca ibricul
să fie despre iubire acest fusion
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre ritm, poezii despre pisici, poezii despre ore sau poezii despre muzică
Cărți în cădere
Când ți-au căzut cărțile din brațe
liftul s-a oprit între pahare
peștii urcau treptele solzilor în spirală
ploua masa un scaun torențial
iar din colțul gurii
buzele îți revărsau trestii în cutia poștală.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cărți, poezii despre poștă, poezii despre ploaie sau poezii despre pești
Brațele noastre
ce poate fi iubirea
dacă nu această așteptare pe partea mai lăsată
al unui gând atât de chipeș
încât fiecare din noi am putea atinge
un cer c-o măruntă insistență?
ar fi fost nevoie de imaginile tale
cum despică iluzii dragi în prelung,
cum pe deasupra-mi și peste dezechilibre
ele vor face un tur de prezență, ideal.
unul lângă celălalt, frumoși între nimeni.
negândit vom simți sever îndemn
spre amintiri ce de realități tot descresc
și vom azvârli romburi de priviri uitate
în farmecul clipei de atunci;
și proaspeți din lumea înălțimilor reîntorși
vom afla că suntem perechea ce se ține de mâni
așa fel, că dăm în gesturi aplecate pe infinite
și pe pata lichidă a oilor spre stâni.
uite, că acum stăm spre primăvara asta...
și-n lenea ei de venire trupurile ni le suportăm,
de dincolo de priviri.
pe când lumea în plânsul ei rozător
crede fără odihnă, că acest anotimp
ar fi o duioasă lunecare din brațele noastre
cele melodioase și-n vrere de ere;
curioase de începuturi
și colecționare de clinchete de sfere.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre început, poezii despre realitate, poezii despre primăvară, poezii despre oi, poezii despre odihnă sau poezii despre lene
Simetrie
Ochii tăi
Seamănă cu ochii mei
Fără alte detalii
Gura ta
Seamănă cu gura mea
Și zâmbetul în colțul buzelor
Doamne cât semănăm
Față de trup
Față de suflet
Amândoi două jumătăți
Dintr-un întreg
Care seamănă a început
Și nas și pleoape
Și gândurile fumegă la fel
Sub cerul tău
Sub cerul meu
Din ce în ce tot mai
Aproape
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre trup și suflet sau poezii despre gânduri
Ploaia pe tocuri
Din patul ei de cuvinte supraetajate
își admira mănușile care creșteau degerate
pe mâinile ei. Ochii ei își schmbau
culoarea bulgărelui de zăpadă
tâvălit prin cuburile de gheață îmbobocite.
O fantomă speriată de
colțul oglinzii
întindea lacul cu o lebădă.
Băncile își parașutau bârnele
de la cea mai joasă înălțime
unde îndrăgostiții cer în genunchi
o frunză în căsătorie oferindu-le
paiul lor răsucit din ochi.
Se auzeau pași. Un nor
fluiera o ploaie pe tocuri.
Noi inventam o minciună cu aburi
în care să urcăm adevărul din mers.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre zăpadă, poezii despre superlative, poezii despre sperieturi sau poezii despre pantofi cu toc
* * *
stăm față în față
ca două culori
ca două cruci
una prea gri
alta obositor de albă
între noi
pământul miroase
a fân și flori de pădure
a frici
brațele tale de mic picasso
desenează un coș rupt
din cleștarul răbdării
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre frică, poezii despre flori, poezii despre desen, poezii despre culori, poezii despre cruce, poezii despre Pământ sau poezii despre Pablo Picasso
La noi colind
La noi e zăpada albastră
Și cerul e alb, nici nu știu,
Iar fulgii ce bat în fereastră,
Pe suflete cad bisturiu.
La noi, sub picioare e gheață
Și țurțurii-ntind, curioși,
Tenebre, din spate, din față,
În inimi să intre, sfioși.
La noi în pahare se toarnă
O sevă adusă din munți,
Păstrată în pomii de iarnă,
Ciuntiți de pe brazii cărunți.
La noi va mai ninge și poate,
Zăpada cernută de nori
Va fi cea mai albă din toate
Ce sunt necăzute ninsori.
poezie de Grigore Cotul din Registru de intenții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre păr cărunt, poezii despre picioare, poezii despre nori sau poezii despre munți
Anglofobie sau altceva cățărat pe o sondă
conviețuim deficitar
pe o planetă de mortar
privit din alte perspective
noi poate construim ceva
fără să știm
și tot așa
ca-n fiecare epocă bolnavă
ne obligăm copiii să urce în bărcuțe de hârtie
spunându-le că-i navă
și totuși, uite
cum conviețuim
din ce în ce mai mult
dar mai puțin
și tot așa
noi construim
orașe lungi, de neimaginat
pentru că-n orice epocă bolnavă
copiii vor ajunge căpitani
pe o epavă
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre planete, poezii despre oraș, poezii despre hârtie, poezii despre copilărie sau poezii despre boală
Dincolo de ușa interzisă clocotește viața morală a fiecăruia dintre noi. În odaia aceasta, în care nimeni nu poate pătrunde fără voia noastră și a cărei ușă rămâne pentru ceilalți cel mai adesea închisă, se desfășoara drama fiecărei vieți. Acolo au loc complezentele noastre cu noi, acolo își au sălașul duplicitățile noastre, de acolo ne procurăm scuzele pentru tot ceea ce facem. Însă tot de acolo apare și crește dezgustul de noi, acolo cad măștile pe care îndeobște le purtam, acolo are loc suplicierea noastră, judecata noastră și, în sfârșit, tot de acolo obținem un nou termen de grație pentru a putea parcurge o altă bucată din drumul pe care-l mai avem în față.
Gabriel Liiceanu în Ușa interzisă (2002)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate de Gabriel Liiceanu despre viață, citate de Gabriel Liiceanu despre superlative, citate despre sfârșit, citate de Gabriel Liiceanu despre sfârșit, citate despre măști, citate despre moralitate, citate despre interdicții sau citate despre creștere
Intre da si nu
Aproape tã cere
între da, între nu;
între noi și firesc, aproape primã varã;
când privirile noastre se cunosc
și se cautã,
se iubesc în tã cere.
Între da și nu s-a nã scut o speranțã
între da și nu este loc de mai mult.
poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cunoaștere sau poezii despre calambururi