Satul meu
Acest sat este un mic punct
pe harta rutieră
noaptea doarme în vale
acoperit de livezi
îl vizitează căprioarele
și vânturile câmpului
aici fiecare zi are alt miros
toamna cântă din Chopin
căldărașii recită versuri
în păduri încă
mai freamătă tinerețea mea
poezie de Waclaw Kostrzewa din Album (2006), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sat
- poezii despre văi
- poezii despre vânt
- poezii despre versuri
- poezii despre toamnă
- poezii despre tinerețe
- poezii despre somn
- poezii despre păduri
- poezii despre poezie
Citate similare
Privește din nou acest punct. Acesta-i aici. Acesta-i acasă. Acesta suntem noi. Pe acest punct se află toți cei pe care-i iubești, toți pe care-i cunoști, toată lumea despre care ai auzit vreodată, fiecare ființă umană care a trăit vreodată... Acest punct este agregatul de bucurie și suferințele noastre, pe acest punct există mii de religii încrezătoare, ideologii, doctrine; aici trăiește fiecare vânător, fiecare erou și laș, fiecare creator și distrugător de civilizație, fiecare rege și țăran, fiecare cuplu de tineri îndrăgostiți, fiecare mamă și tată, fiecare copil plin de speranță, fiecare inventator și explorator, fiecare profesor de morală, fiecare politician corupt, fiecare "superstar", fiecare "lider suprem", fiecare sfânt și păcătos, din istoria speciei noastre; toți aceștia au trăit aici pe un firicel de praf, aflat în suspensie într-o rază de soare.
Carl Sagan în Cosmos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre iubire
- citate despre țărani
- citate despre încredere
- citate despre vânătoare
- citate despre tinerețe
- citate despre tată
- citate despre suferință
- citate despre sfinți
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
În seara asta aș putea scrie cele mai triste versuri
În seara asta aș putea scrie cele mai triste versuri.
Scriu, de exemplu: "Noaptea se clatină
și stele albastre clipesc în departare."
Vânturile nopții se răsucesc pe cer și cântă.
În seara asta aș putea scrie cele mai triste versuri.
Am iubit-o iar uneori și ea m-a iubit.
În nopți ca aceasta am ținut-o în brațe,
Am sărutat-o iar și iarăși sub cerul înstelat.
Uneori ea mă iubea, iar eu, de asemenea, o iubeam.
Cum ar fi putut cineva să nu-i iubească ochii mari și adânci?
În seara asta aș putea scrie cele mai triste versuri.
Să simți că nu o mai ai. Să simți că ai pierdut-o.
Să asculți noaptea imensă, fără ea mai imensă
Iar versurile cad în suflet ca roua pe pășune.
Mai contează că versurile mele nu o pot reține?
Noaptea se clatină, iar ea nu este aici cu mine.
Asta-i tot. În depărtare cineva cântă. În depărtare.
Sufletul meu suferă că a pierdut-o.
Privirea mea o caută, tânjind s-o ajungă din urmă.
Inima mea o caută, iar ea nu este lângă mine.
Aceeași noapte albind aceeași mesteceni.
Noi, cei de atunci, nu mai suntem aceeași.
N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar cât de mult am iubit-o....
Vocea mea a încercat să-însoțească vântul, să-i atingă auzul.
Este a altuia. Va fi a altuia. De asemenea, săruturile mele de atunci.
Golul care a devenit. Trupul ei strălucitor. Ochii nemărginiți.
N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar poate o iubesc.
Dragostea-i scurtă, iar uitarea este mult prea lungă.
Pentru că în nopți ca aceasta am ținut-o în brațe,
Sufletul meu nu-i împăcat că a pierdut-o.
Spun asta, chiar dacă ar fi ultima suferință pe care o îndur,
Iar acestea ultimele versuri pe care le scriu pentru ea.
poezie celebră de Pablo Neruda, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre noapte, poezii despre iubire, poezii despre suflet, poezii despre trup și suflet, poezii despre voce sau poezii despre uitare
Cântă Cucul!
Cântă cucul prin văzduh,
De se aude ca în burduf!
Cântă cucul cu ecou,
Doar în capitală e metrou!
Cântă cucul prin păduri,
Pe dealuri alergă iepuri!
Cântă cucul pe câmpii,
Hai să alergăm copii!
Cântă cucul prin livezi,
De ești prin preajmă, să-l vezi!
Cântă cucul prin grădini,
Trandafirii sunt plini de spini!
Cântă cucul pe la sate,
Orășenii îl știu din carte!
Cântă cucul prin orașe,
Sătenii îl au ca ceas prin case!
Cântă cucul pe la case,
Toate simulările sunt false!
Cântă cucul printre blocuri,
De revelion au fost multe focuri!
Cântă cucul pentru noi,
Noi vrem pace nu război!
Cântă cucul și nu tace,
Primăvara la toți ne place!
poezie de Ovidiu Kerekes (22 februarie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre oraș, poezii despre tăcere, poezii despre trandafiri, poezii despre război, poezii despre primăvară, poezii despre pace sau poezii despre orășeni
Copilăria
într-un sat micuț de munte, înspre Zlatna la Ampoi,
mi-am lăsat copilăria și n-o pot lua înapoi
ce frumos era odată în grădina cea cu meri
și in lunca înverzită cu miros de sânzieni
sălciile aplecate umbreau apa de cristal
cor de greieri lângă casă cântau seara madrigal
și in noaptea cea lăsată treceau moții cu ciubere
cântând doina cea de jale prin păduri de conifere
mă întorc mereu în locul ce mi-a dat viață odată
mă așteaptă-n prag Maria cu o poartă descuiată
un sat mic, o sută fumuri, azi mai sunt vreo douăzeci
în Poiana la Ampoi iarba crește pe poteci....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre verde, poezii despre seară, poezii despre prezent, poezii despre munți sau poezii despre mere
Orașul
Ai spus: "Mă voi duce în altă țară, voi căuta alt țărm,
voi găsi un oraș mai bun decât acesta.
Orice încerc să fac se dovedește-a fi un eșec,
iar inima mea zace-ngropată-asemeni unui lucru mort.
Cât îmi mai pot lăsa mintea să se descompună aici?
Oriunde mă-ntorc, oriunde privesc,
văd doar ruinele-înnegrite ale vieții mele, în acest loc,
am petrecut atâția ani, irosindu-i unul câte unul."
Nu vei găsi o altă țară, nu vei vei găsi alt țărm.
Acest oraș te va urmări întotdeauna.
Vei păși pe-aceleași străzi, vei îmbătrâni-n același cartier,
Vei albi-n aceleași case.
Nu vei părăsi niciodată acest oraș.
Nu spera că vei găsi lucruri diferite-altundeva:
Nu există nici o navă pentru tine și nici alt drum.
Acum, fiindcă ți-ai cheltuit viața aici, în acest mic ungher,
ea este deja absentă oriunde-n lume.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Constantine P. Cavafy despre viață, poezii despre timp, citate de Constantine P. Cavafy despre timp, poezii despre moarte, poezii despre inimă, poezii despre eșec sau poezii despre existență
Mormântul lui Anacreon
Aici unde-nfloresc trandafirii și se-amestecă dafinul cu vinul,
Unde gângurește turturica și greierii îngână cântece poienii,
Al cui este mormântul pe care zeii l-au împodopit cu tot prea plinul
Unei frumuseți plină de viață? Aici își doarme somnul Anacreon.
Poetul fericit s-a bucurat de primăvară, de vară și de toamnă,
Iar acest gorgan îl apără acum, grijuliu, de vânturile iernii.
poezie de Goethe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin sau poezii despre muzică
Lirism de toamnă
poeme arămii toamna mi le recită
transferă în mine miresme de gutui
nu las haosul să mă ducă-n ispită
valuri spală șoapte clepsidra timpului.
dâre de iubire am lăsat în urmă
iluzii fantezii cu sclipiri de smarald
romanța toamnei regretele curmă
inima-mi freamătă sub a razelor fald.
m-am întors din vacanță de vară
la poeții iubiți la prietenii dragi
versuri boeme cu metaforă rară
trec gloria luminii vestită de magi.
pe-o gură de plai în colț de Paradis
sădesc poeme cu mesaj precis.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre rai, poezii despre prietenie sau poezii despre metafore
Beție cu iluzii
tinerețea mea m-a părăsit de mult
dar mi-a lăsat aripile ca să mai zbor
și cântul amăgirilor să îl ascult
când mi se face noapte când mi se face dor.
tinerețea mea e zidită în versuri
verzi, portocalii și uneori roze
amintiri mistificate cu zeci de înțelesuri
tinerețea mea e ascunsă în poze.
mă îmbăt cu iluzii că se va întoarce
dacă nu acum într-o altă viață
bătrânețea-i grea lacrimi amare stoarce
atâtea bucurii pierdute în ceață.
o altă fericire este obsesia mea
scânteia divină să mă aprind o stea.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre roz sau poezii despre reîncarnare
Va urma
Ești aici în fiecare frunză care freamătă
Ești aici în odaia cu saltea de paie
Ești în apa Siretului
Din flori și girasol plăzmuită
Se aprind pupile ca focuri în inele
Se deschide noaptea ca o ladă cu jucării
Cu licurici
Așteaptă paradisul înscris în liniile din palmă
Iată merișorul râde printre dediței
Răvășit parfumul peste câmpul nud
Perzistă ca o dorință timidă
poezie clasică de Sașa Pană din Cuvântul talisman (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre nuditate, poezii despre licurici, poezii despre jucării, poezii despre frunze, poezii despre foc sau poezii despre flori
Prin pomii din livezi
Retrage-te la timp, când încă știi că poți
Sub soare să reziști.... în mare să înoți,
Când încă nu-i târziu pe-alei, să-ți zboare pașii,
Când încă-ți mai vorbesc doi ochi, senini, albaștri.
Oprește-te la timp, cât ușa nu-i închisă
Și poți încă zâmbi spre mâna ce-i întinsă,
Când încă mai inspiri parfumul de la floare
Cât încă noaptea lină îți este sărbătoare!
Retrage-te la timp, lumină din lumină,
Cât lume e în jur și nu-ți este străină,
Cât mai lucește încă în fir verde de iarbă
Demult, o amintire ce-ți este foarte dragă!
Retrage-te din vreme și meditează adânc
Ce e prioritar, când umbră e în crâng.
Și câte ploi, adesea, în seară au spălat,
Tot ce a fost îngheț, tot ce a hibernat...
Retrage-te la timp și rău să nu îți pară,
Va înflori în noi o altă primăvară.
Ascunși de ochii lumii prin pomii din livezi
Vom construi palate din ramurile verzi.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre zâmbet, poezii despre vorbire, poezii despre sărbători sau poezii despre promisiuni
Iarna mea
Iarna mea mă-ntreană-n grabă:
-Ești cam tristă, ești bolnavă?
Hai cu mine pe colină...
E îngheț și Lună Plină!
Scânteiază pe zăpadă
Stele venite să vadă,
Iepuraș speriat de umbră,
Ce aleargă să se-ascundă.
Satul doarme jos în vale,
Câte-o vulpe dă târcoale
Ursul doarme în bârlog,
Lupul vrea să-și facă blog.
Cântă un cocoș de munte,
N-are cine să-l asculte...
Liniște e și la schit,
Maicile au adormit.
-Hai cu mine, spune iarna.
Ia cu tine-acum și haina
Ca să-ți fie un pic cald,
Eu cu gerul n-am contract.
Și de-o fi în dimineață,
Vom vedea sub sloi de gheață
Apa râului pe pietre
Și noaptea care se pierde.
Și-n argint de Lună Plină,
Iarna-n noapte îmi alină
Nostalgia din privire...
-Hai, zâmbește... mă îmbie!
poezie de Doina Bonescu din Petale și gheizere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gheață, poezii despre ger, poezii despre zăpadă, poezii despre vestimentație sau poezii despre urși
Noiembrie
o ușă scârție timpul, spre vale încet suspină-n apă
o bufnitură
vântul aduce frânturi în ecouri, zarea tace
se întunecă-ncet, ușor ne-mbracă noaptea
speriat, un greiere a uitat să se stingă
aburul pământului se ridică, construiește un nor
prind în mine încă clipe târzii
toamna suspină, încă îmi întide o mână
e rece, e albă, e senină
frigul bate la ușă, mai întâi cu răcoare
o dungă de penumbră, tușează ochii tăi
strâng brusc mâna, cumpăna se sprijină-n fântână
pași repezi duc ulița în urechile noastre
încă nu-i noapte
ceva se rostogolește-n țărâna casei
lipit de pământ, trenul mă duce
un șuierat prelung prin vale obosește
trosenește un vreasc, de sus cad stele
se aude depărtarea cum coboară, dinspre cer
în noapte toamna
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi sau poezii despre trenuri
Locul iubit
Am rătăcit întreaga după-amiază căutând
Un loc în care din două vieți să facem una.
Adulta, ostila, zgomotoasa viață
Tinerețea noastră amenința
Dar ajunși aici unde încă greierii cântă
Câtă tăcere era sub luna înaltă.
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Alexandru Balaci
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre greieri
Poezia nu se recită, se freamătă!
aforism de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre poezie
Harta imperiului părea o frunză. După fiecare război, ruptă din alt copac.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre război, aforisme despre hărți, aforisme despre frunze sau aforisme despre copaci
Aici
Aici, eu supt-am lapte în ziua cea dintâi,
Aici, strămoșii mei au lutul căpătâi,
Aici, copilăria mi-e undeva rămasă
În pomii din grădină, în liniștea din casă.
În nucul cel bătrân, în apa din fântână,
În ochii mamei mele, pe fața ei bătrână,
Aici, îmi e iubirea de oameni și de sat,
De care niciodată nu m-am înstrăinat.
Aici și cerul parcă e altfel, mai senin,
Iar luna blânda-i rază o tremură divin,
Se scaldă mii de stele în depărtări de ape,
Dar pentru mine, aici, le simt că-mi sunt aproape.
Aici este câmpia ce naște mereu pâine,
Speranța zilei de azi și-n zilele de mâine,
Aici e vraja vieții și mă îmbăt de soare,
Ca nici într-un alt loc în marea mea mișcare.
Aici e neamul meu, de veacuri și bătrân
Și unde gândul meu îmi spune să rămân.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe, poezii despre apă, poezii despre zile, poezii despre viitor, poezii despre stele sau poezii despre pâine
Toamnă ardeleană
ne-a-nflorit toamna
cu zâmbetul său
plin de roade
și ea însăși plină
de cuvinte bogate
din
Bogata de Jos
sat
din inima Ardealului
pe fiecare
ne ating petalele
florilor de toamnă
iluminându-ne
și mersul și privirea
cum luceafărul ne mângâie cu razele sale
toamna
cu ochii căprui
pe fiecare ne farmecă
pe
degetele aerului ușor
plutind
ca un potop de miresme țesute aici în Ardeal
din florile ardelene
și atâtea recolte
ce-ți împletesc privirea cu zâmbetul lor atât de fraged
și subtil
toamnă pe
degetele răsfirate ale Ardealului
poezie de Ioan Daniel Bălan (4 septembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Transilvania, poezii despre bogăție, poezii despre recoltă, poezii despre ochi căprui sau poezii despre ochi
Amiază rurală
E cald
Și lacul pare o hartă de noroi...
E harta unei țări după război,
În care - dezgustat de-atâta murdărie -
S-a sinucis și ultimul broscoi,
Un biet școlar cu nota 3 la geografie...
Pe malul lacului,
Un bou,
O vacă,
Un vițel
Și-un taur
Recită Testamentul nou
Și poezia veche, din clasele primare:
"Viitor de aur
Țara noastră are!..."
Iar pe șoseaua comunală,
Cârciumarul,
Învățătorul,
Popa
Și notarul -
Cei mai de seamă gospodari din sat -
Se ceartă pe un scaun vacant de deputat.
poezie celebră de Ion Minulescu din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre hărți, poezii despre învățători, poezii despre șosele, poezii despre școală, poezii despre vaci sau poezii despre testament
Beton armat
ne părăsesc toate pădurile
niciun copac nu ne mai vizitează
bătându-ne la geam
va trebui să desenăm cu livezi și păduri
pereții exteriori
direct pe tencuiala impecabilă
sau în inima noastră vom rătăci
ca într-o pădure a fantomelor
ultimilor arbori plecați definitiv
din privirile noastre țâșnesc securi ascuțite
nervoase...
așchiile nu ni se întorc în ochi, ci
fix în ochiul copiilor noștri care
vor privi un copac
așa cum privim noi astăzi
dinozaurii
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre fantome, poezii despre desen sau poezii despre copilărie
Toamnă cu tine
Toamna se-apropie-ncet prin livezi,
galbene frunze-mi cad la picioare,
strigă la poartă un glas cunoscut
și apoi pleacă: se pierde-n zare!
Se uită vântul, lung, după el
spulberă-n urmă-i tăcerea mea,
mă bate gândul s-alerg spre tine,
dar știu c-o umbră e toamna ta!
Nori argintii plâng la fereastră,
florile-n palmă strâng stropii reci,
aș fi vrut, iarăși, să ne iubim
și-n noaptea toamnei: să nu mai pleci!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din În Albastru (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre picioare, poezii despre nori sau poezii despre gânduri