Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Știu că sunt lut

Știu că sunt lut, dar nu știu cine
mi-a pus în piept albine stranii,
să-mi scoată mir din mărăcine,
din bălarii, împărtășanii.

Minunea mea se-ntâmpla vie
din mofturi mici și biete fleacuri...
Un colț de-al meu e-o-mpărăție,
o zi de-a mea răsfrânge veacuri.

De nu strâng mările în brate,
prin câte-o baltă tot deretic
și gheara mea tot stă să-nhațe
din orice taină câte-un petic.

Și dacă-ncălecat pe-o rază
ea nu mă urcă-n cer, încalte
de-o șchioapă-n aer tot cutează
peste cotețe să mă salte.

poezie clasică de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Of, inimă!

Of, inimă de lut și cer
Și de zvâcniri celeste,
Nu vreau să știu de o să pier,
Nu vreau să-mi dai de veste.

Te simt de zeci de ani bătând
Neobosită parcă,
Nu ai dormit de-atâta timp
Și nu te-ai plâns vreodată.

Of, inimă de lut și cer,
Din carnea mea de mamă,
În dragostea plecată ieri
Noi am trăit o dramă.

Dar astăzi te-ai îndrăgostit
La fel ca prima dată
Și-ai tresărit din nou un timp,
De fericire toată.

Și-acum zâmbești și acum râzi,
Te simt bătând nebună,
De parca-ai vrea să-mi ieși din piept,
Te simt și nu-i de glumă.

Of, inimă de lut și cer,
Ești tot așa credulă
Și ai uitat câte iubiri
Le-am plâns sub clar de lună.

Nu te urăsc niciun moment,
Îmi ești atât de dragă,
Of, inimă de lut și cer,
Cine te-nțeleagă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

... singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
Singurătatea mea e catedrala
Ce-am plăsmuit-o plămădindu-mi lutul
Și-am ridicat-o pe diagonala
Ce mi-a trasat-o însuși Absolutul
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
Singurătatea mea e genialul
Sorbit tăcut din cupa nebuniei
Și eu care credeam sorb nectarul
Din sobrul Absolut al veșniciei
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
Singurătatea mea-i o blasfemie
Sortită să-și găsească alinare-n lutul
Acestui colț de Rai și Românie
Mai singur decât însăși Absolutul
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie...

poezie de
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să fii a mea...

Eu te iubesc cu lume și cu stele,
Cu versu'-n care astăzi te zidesc,
Să fii a mea... cu bune și cu rele,
Un dor pe bolta gândului ceresc.

Să fii a mea cu primăveri și verde,
Cu toamnele-nrobite peste noi,
Cu timpu'-n care lacrima se pierde,
Să fii a mea... cu cântecul din ploi.

Să fii a mea peste tăcerea nopții,
Să te alint... cu zorii ei târzii.
Rătăcitori, pierduți în voia sorții,
Să fii a mea, mereu a mea, fii.

Să fii a mea cu prunci și curcubeie,
Cu zâmbetul cuprins de vindecări,
Cu plânsul și surâsul de femeie,
Să fi a mea cu tot cu desmierdări.

Să fii a mea cu nopțile din păr,
Pământul de sub pași, bătută cale,
Albastrul prins, în ochii tăi de cer,
Să fii a mea cu gândurile tale.

Să fii a mea și dincolo de toate...
Și peste teamă, dragoste să-mi pui,
Iubind și veșnicia de se poate,
Să fii a mea... a mea și-a nimănui.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Desene de tine

Ma rup din mina neagra ce foaia pateaza
a creionului ce numai pe tine te deseneaza
si alunec in aer pe-o foaie de suflete
si te colorez in mii de culori palete
te rotunjesc asa cum se arata
in mintea mea al tau suflet de fata...
si zilnic te vad tot mai frumoasa
mai vie dar tot mai retrasa
tot mai mult prin lumea desenata
tot mai tacuta a ta gurita pictata...
pozeaza o clipa-n lumea de mine
sa vad desene peste tot numai de tine...

poezie de
Adăugat de Catalina SmeureanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fuga în rugă

Mi s-a dat mânc de-o viață
vrajă, iarbă și piper,
tot sperând o altă lume
mai frumoasă ca în cer

Am tot fost de sacrificiu
pentr-o mare de nebuni,
am simțit mereu supliciul
aruncat peste români

Să mai cred în tine Doamne?
Nu știu de am mai cred,
am trăit din dramă-n dramă
chinuit să mă reneg

Aprind candela în noapte
tot sperând te zăresc,
arde până nu mai poate
și ca ea eu sfârșesc

Încă sper o zi mai bună,
poate-o lună sau un an,
nu știu ce o să-mi rămână
din genunchii care-i am

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tristețea omului de lut

Născut din lut, crescut în lut,
Tot ce-a mâncat e din pământ
Până și crezul pus în gând,
Și dragostea-i tot din pământ.

Și a crescut mare, fălos,
Și-a cunoscut o Ea din lut
Și-a dus-o într-un crâng umbros
Și s-au unit într-un sărut.

Și-au construit casă din lut
Și prunci din lut li s-au născut
Au tot muncit prin lutul greu
Și lutul le-a fost martor mut.

Din când în când pe lutul lor
Din cer ploua cu apă vie
Și lutul înverzea ușor
Păsări din lut cântau pe glie.

Și lutul le-a îmbătrânit
Și s-a uscat, și a crăpat
Iar mâinile de lut muncit
Reumatismul le-a strâmbat.

Și tot așa, an după an,
Tristețea omului de lut
S-a tot mărit ca un ocean
Și s-a făcut tot lutul mut.

Și a zăcut în pat de lut
Cu ochii pironiți în sus
S-a stins ușor, în așternut
Din lut uscat, pe la apus.

L-au luat copiii lui din lut,
Și în sicriu din lut făcut
L-au dus apoi în cimitir
La groapa lui din lut tăcut.

poezie de din Epigonisme (15 mai 2018)
Adăugat de Petrică ConceatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tristețea omului de lut

Născut din lut, crescut în lut,
Tot ce-a mâncat e din pământ
Până și crezul pus în gând,
Și dragostea-i tot din pământ.

Și a crescut mare, fălos,
Și-a cunoscut o Ea din lut
Și-a dus-o într-un crâng umbros
Și s-au unit într-un sărut.

Și-au construit casă din lut
Și prunci din lut li s-au născut
Au tot muncit prin lutul greu
Și lutul le-a fost martor mut.

Din când în când pe lutul lor
Din cer ploua cu apă vie
Și lutul înverzea ușor
Păsări din lut cântau pe glie.

Și lutul le-a îmbătrânit
Și s-a uscat, și a crăpat
Iar mâinile de lut muncit
Reumatismul le-a strâmbat.

Și tot așa, an după an,
Tristețea omului de lut
S-a tot mărit ca un ocean
Și s-a făcut tot lutul mut.

Și a zăcut în pat de lut
Cu ochii pironiți în sus
S-a stins ușor, în așternut
Din lut uscat, pe la apus.

L-au luat copiii lui din lut,
Și în sicriu din lut făcut
L-au dus apoi în cimitir
La groapa lui din lut tăcut.

poezie de (6 februarie 2016)
Adăugat de Petrica ConceatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În zori când mă trezesc...

În zori de zi când trezesc
Și un nou răsărit se-arată
Îți caut fața Părinte ceresc
Îți închin viața mea toată.

Te rog să-mi dai Tu noi puteri
O nouă zi îmi stă în Față
Și aș vrea și astăzi ca și ieri
Să ocrotești a mea viață.

Nu știu de astăzi voi avea,
Un cer senin și plin de soare,
Ori vânt și ploaie, vreme rea,
Dar Tu cunoști a mea cărare.

Din cerul'nalt privirea Ta
Pașii să mi-i vegheze,
Iar mâinile-mi neobosite
Ca pentru Tine lucreze.

Și lasă Tu ca această zi
Să fie o zi binecuvântată,
Prin tot ce fac și tot ce sunt
Să-ți fie adusă lauda toată.

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cred în Steaua

Cred în Steaua
La bine și la greu,
Cât voi trăi
Steaua va fi
Sufletul meu.

Cred în Steaua,
Colț de tricolor,
Cu ea trăiesc,
Cu ea mă mândresc,
Pentru ea pot mor.

Pentru onoare și adevăr,
Pentru albul fir de păr,
Pentru lumina ce vine din ea,
Cred în Steaua mea.

Pentru albastrul cerului sfânt,
Pentru tot ce am fost și ce sunt,
Pentru speranța ce vine din ea
Cred în Steaua mea.

Știu prea bine că-n adâncul meu
Este bunul Dumnezeu
Și-n viața aceasta, bună sau rea,
Cred în Steaua mea.

Om bogat sau om de rând
Trăim împreună sperând,
Dar toți ca unul zicem așa:
Cred în Steaua mea.

Lumea știe că sunt luptător
Și că nu renunț ușor,
Fie lupta ușoară sau grea,
Cred în Steaua mea

Port în mine semnul ceresc,
Am curaj și îndrăznesc,
Focul credinței ține în șa,
Cred în Steaua mea.

Steaua va fi veșnic în inima mea,
Steaua îmi dă puterea de-a crede în ea!

cântec interpretat de Cristian Buică, muzica de Cristian Buică, versuri de
Adăugat de Cristian BuicaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Ion Minulescu

Rânduri pentru întregirea mea

Azi-noapte-am încercat să mă-ntregesc
Cu focurile globului ceresc!...
Dar teama de-a rămâne tot ce sunt
A sugrumat în mine orice-avânt -
Și-azi-noapte n-am putut schimba nimic
Din existența mea de mozaic!...

Azi-noapte-am fost învins -
E-adevărat!...
Învinsul, insă, n-a capitulat!...
Dar cum mi-am pus în gând să mă-ntregesc,
Întâmple-se orice s-ar întâmpla,
La noapte -
Cea din urmă noapte-a mea -
Voi fi eroul unui "fapt divers" banal,
De care numele-am să-mi leg,
Ca și defunctul meu coleg,
Sărmanul Gérard de Nerval!...

Și-atunci,
Din trupul spânzurat
De felinar
Se va-nălța un crin imaculat,
Și Duhul Sfânt va coborî-n pahar...
Iar spectrul celui care-am fost ce sunt
Se va lipi pe cer, în chip de Stea,
Și-n locul meu nu va rămâne, pe pământ,
Decât mormântul agresiv
Și textul comemorativ,
Cu care viitorii cărturari
Vor proslăvi-ntregirea mea
Ca și-ntregirea României Mari,
Pe Arcul de Triumf, de la... Șosea!...

poezie clasică de din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.

Romanță pentru mama

Când văd câte-o bătrânică
Prin oraș, c-o geantă grea,
Căutând vreun fiu ori fiică,
Parc-o văd pe maică-mea.

Ce venea și ea odată,
Când nu mai putea de dor
Și nu-i poposea la poartă
De vreun an al ei fecior.

Azi m-aș duce-ntr-o suflare
În cel sat îndepărtat
Să-i cad mamei la picioare
Pentru tot ce mi-a cărat.

Mama însă nu-i pe lume
Și scăpând de-atâta greu,
Doarme somn adânc sub hume
Lângă bunul tată-al meu.

Eu din munca mea năucă
Am în casă tot ce vrei,
Dar nu am măcar o nucă
Sau un măr din mâna ei.

Ce folos am de toate
Dacă nu mă-nvrednicesc
De mânuțele-i crăpate
Doar un pic să mă lipesc.

Mama mea numai de bine,
Eu de pe acuma știu
C-am vin cândva la tine,
Mai devreme, mai târziu.

Mamă, zâna mea frumoasă,
Sper tu vei ierta –
Cum nu iei nimic de-acasă,
Nu știu de-ți aduc ceva...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Strâng liniștea

Strâng liniștea în mintea mea
Ca un zgârcit de pânză rară
Pictată noaptea pe o stea
Și ziua doar pe-o călimară.

Voi scrie poezii ce mușcă
Veninul morții încleștate
De-o dinamită pusă-n cușcă
Pentru idei purificate.

Strâng liniștea-n cuvântul tău,
Popor, robit cu strășnicie
De cei aleși, crez de dulău
Cu dinți înfipți în veșnicie.

Degeaba strâng în mintea mea
Zgârcita liniște din viață,
Veninul pune orice stea
Să-și verse ofu-n marea piață.

Voi scrie câte-o poezie
Despre picturile din noapte
Și cum trăim cu osârdie
Durerile de bube coapte.

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Aievea

Fii binevenită, doamnă!
Ai răspuns chemării mele,
Eu sunt îngerul de noapte
Și n-am coborât din stele.

Sunt aievea tot ca tine,
Doar c-am luna-n noaptea mea,
Nu-i lumina ei de vină,
De timid te-oi săruta.

Tot ce e în jurul nostru,
Negura foșnind prin pomi,
Florile și iarba lungă,
Îmi șoptesc poți s-adormi.

Pune-ți deci pe al meu umăr,
Părul tău înmiresmat,
Am te cuprind de mijloc,
Prinde-mă și tu de braț.

Fii binevenită, doamnă,
Doamna mea, cât te-am visat!
Ai venit acum în toamnă,
De-astă vară, te-am strigat.

Draga mea, dorită doamnă,
Crinul meu înmiresmat,
Știu că pașii ne condamnă
Obosiți cât au umblat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvinte de dragoste

Dragostea mea, te-aștept să-mi faci un semn
nu mai dorm, tu-mi erai un vis
Și zilele te-aștept îngenunchiat, nedemn
Că te-am lăsat pleci... Inel nu ți-am promis!

Iubita mea, nu mai sunt om, n-am mâine
De nu te-ating, de nu-ți sunt între pleoape
Să te păzesc, nu pot -ți fiu măcar un câine;
Să-ți stau lipit de tălpi când zorii stau crape?!

Amorul meu, năvalnic te am în tot, în pori,
De-atinsul puf, tuleiele, ce știu le ai suave
Din pielea-n catifea făcută, ce-ai zbori...
M-afund să-mi fi ocean și eu printre epave!

Frumoasa mea, o lumea mea, model,
Plec zilnic -ți culeg culorile din flori
Și sunetul ți-l pun în muzica cinel,
Cu izuri să mă-ncânți!... Pământul, tot fiori...

Scumpa mea, n-am pe Terra atâtea nestemate
Să-ți fac o stea, -ncânți ce-i dincolo de cer.
Nici aur n-am îndeajuns, -ți torn eternitate,
Nici foc nestins, nu știu, de pot ți-l ofer.

Odorul meu, doare zâmbetul de-ți pierzi
Și-aș vrea -ți lipesc clipele-mi mărgele
Pe degetele fine, când timpul ți-l dezmierzi...
M-aș face chip de dragi, -ți alung răul, iele!

Sunt prea sărac -ți dăruiesc cuvinte,
Ce nu-mi ajung te cer iar aproape;
Adulmec orice firicel din suflet, simțuri, minte...
De vrei, o carte, un crin, un lied pe clape!...

poezie de (3 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Știu

peste tot octombrie,
știu că insulele risipite
de mare în aerul rece al dimineții
strălucesc cu culoarea dorului meu.

în ochi îmi întârzie struguri și gutui
și mai știu că orice există
devine cenușă.

dar nici cenușa spulberată a toamnei,
nici zborul de gheață al balaurului din vis
nu vor putea lua viața din viață.

știu că toamna taciturnă
își poartă hainele prin orașul meu
ca o femeie destrăbălată,
din lumea care aleargă de-a valma pe străzi
răsar doar lacrimi
și tăceri înfiorătoare.

trece pe stradă o femeie frumoasă,
fruct copt de carne, extaz sombru de vin roșu,
gură de dor ce face lirică și gura mea,
parfum calm pe coapse de prințesă,
gazelă celestă,
la umbra părului ei pălește spaima de aștri,
n-aș vrea ca destinul gelos
te preschimbe-n cenușă
spre a hrăni, nerăbdător, rădăcinile vieții.

poezie de (4 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Norocul meu

privirea ta-i un dar ceresc
dar de ce oare ma feresc
de-a te privi si ferici
si mai cu foc
sa n-am noroc
de-a te iubi!

din ochiul tau nu am cules
am tot privit si tot ales
numai povesti numai prostii
m-am ratacit in al meu joc
tot n-am noroc
a mea sa fii.

prin bolta ochilor senini
am indurat ploaie de spini
sa cant poeme si povesti
sa ratacesc din loc in loc
raman mereu fara noroc
ca tu nu-mi esti.

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Plâng la fel ca voi...

împrăștii în cuvinte
și m-adun și iar m-adun,
multe nu le țin nici minte,
se ard seci și fără scrum,
dar m-apucă câte-o dată,
le chem să-mi fac*- un vers
și atunci așa pe-o pată
câte-o poezie țes...
nu-i minunea de pe lume,
e cum e, e nu știu cum,
e ceva ce n-are nume,
e din mine, e de-acum

împrăștii câte-o dată
și chem luna și-i șoptesc,
ea mă știe ca o roată,
când cuvinte învârtesc
și mă știe singuratic,
doar cu ea eu mai vorbesc,
câte-o dată sunt apatic,
ea zâmbește, eu mocnesc
și mă știe din iubire
și mă știe din nevoi,
cu ea cad în amintire
și-atunci plâng la fel ca voi..

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu nu știu

Eu nu știu cum să mă numesc,
Nici nu știu ce-i omenesc.
Nici lumea nu o recunosc,
Nici viața ce o trăiesc.

Eu nu știu uneori ce mai gândesc,
Nici ce-mi doresc, ce pot iubesc.
Nici focul ce arde în mine,
Nici cine-l aprinde, cine-l întreține.

Eu nu știu de unde tot vine
Atâta dor în zile senine.
Atâtea lacrimi transpuse în rime,
Atâta chemare de tine.

Eu nu știu cine mă cheamă,
Cine visele tot îmi destramă.
Cine îmi alungă liniștea în penumbră
Pe unde gândurile îmi tot zburdă.

Eu nu știu cine mai sunt,
Ce legământ am pe acest pământ.
Cu cine l-am făcut, cine la hotărât.
Cine înaintea mea a știut.

Eu nu știu ce-i început, când a-început
Cum toate se-nvârt într-un tot nesfârșit.
Nu știu unde am greșit, dacă am greșit,
În tot ce-am făcut, în tot ce-am iubit.

Eu nu știu când m-am pierdut atât de mult,
Prin atâtea cuvinte tăcute doar pentru tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Veronica Micle

Lui X

Vârful nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge...
Lâng-acest colos de piatră vezi tu cât de mică sunt
Astfel tu-n a cărui minte universul se răsfrânge,
Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.

Și dorești a mea iubire... prin iubire pân' la tine
Să ajung și a mea soartă azi de soarta ta s-o leg,
Cum fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine,
Când mareața ta ființă poate nici n-o înțeleg.

Geniul tău, planează-n lume! Lasă-mă în prada sorții
Și numai din depărtare când și când te privesc,
Martora măririi tale fiu pân' la pragul morții
Și ca pe-o minune-n taină să te-ador, te slăvesc.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Cititori de gânduri

Tu ești acolo, știu, și îmi citești
din gândurile mele răzlețite
dorințe care par te agite
acum, când ești a mea și mă iubești.

Ai vrea ca aerul ce te-nconjoară
să nu mai fie-atât de plin de mine,
dar îl inspiri, îți place, îți e bine,
și, parcă, n-ai mai vrea -l dai afară.

De unde știu? – din gândurile tale,
pe care pot și eu le citesc,
căci peste tot, de-o vreme, -nsoțesc,
și-mi plac, le vreau cu mine, le iubesc.

Iubita mea, puterile astrale
ne-ndeamnă urmăm aceeași cale.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!