Strâng liniştea

Strâng liniştea în mintea mea
Ca un zgârcit de pânză rară
Pictată noaptea pe o stea
Şi ziua doar pe-o călimară.

Voi scrie poezii ce muşcă
Veninul morţii încleştate
De-o dinamită pusă-n cuşcă
Pentru idei purificate.

Strâng liniştea-n cuvântul tău,
Popor, robit cu străşnicie
De cei aleşi, crez de dulău
Cu dinţi înfipţi în veşnicie.

Degeaba strâng în mintea mea
Zgârcita linişte din viaţă,
Veninul pune orice stea
Să-şi verse ofu-n marea piaţă.

Voi scrie câte-o poezie
Despre picturile din noapte
Şi cum trăim cu osârdie
Durerile de bube coapte.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strâng la pieptu-mi, de aseară

Doru-nvinge depărtarea,
Noaptea te aduce-n vis,
Perna somnului e zarea
Unde zborul ţi-i deschis.

Luna urcă prin artere
Către-al inimii obol,
Unde dragostea se cere
A fi între noi simbol

De aceea mă simt bine
Când din vise tu cobori
Şi te-nghesui lângă mine
Cu parfumul tău de flori.

Strâng la pieptu-mi delicat
Visul ce se desfăşoară,
Sau te strâng neîncetat
Doar pe tine, de aseară?

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punând căpăstru la perdea

Frumoasa mea, frumoasa mea,
Rază de vis, rază de stea,
Eşti înger şi lumină vie,
Iubirea mea din poezie.

Comoară eşti pentru noi toţi,
Eşti curcubeu pentru nepoţi,
Eşti zâmbetul de primăvară,
Mişcarea ţi-i de căprioară.

Pictată eşti neîncetat
În cântul larg şi înălţat
De filomelele în zbor,
Scânteie de iubiri şi dor.

Urci munţii şi marea seduci,
Pe fânul stelelor te culci,
În candele torni mir, frumos,
Sub braţ de înger maiestos.

Iubeşti comorile vieţii
Ce-apar în pragul tinereţii,
M-aduni la sân ca om bătrân,
Îmi legeni sufletul meu bun.

Tu ştii prea bine că se ştie
Cum se păşeşte-n veşnicie,
Cu tine doar frumoasă stea,
Punând căpăstru la perdea.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea

Dacă luna m-ar lăsa
Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea
Despre vise, despre frici,
Despre ce mai e, pe-aici.

Despre zboruri şi căderi,
Despre cum n-am fost nici ieri,
Despre rugi şi întâmplări,
Deziluzii şi frustrări,

Despre cum în lung nu-i lat,
Oricât de mult am umblat.
Iar atunci când mi-a fost greu,
M-a-ndrumat doar Dumnezeu,

Fiindcă-aşa m-ai învăţat,
Pân' din cer ţi-ai făcut pat,
Şi la EL te-ai înălţat
S-ascut dor, reverberat.

Ţi-aş scrie pe-un colţ de de stea
Despre toate, maica mea!
Tu să-mi scrii pe-un colţ de vis:
Cum ţi-e, mamă'n, paradis?

citat din Iolanda Şerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mintea mea...

În mintea mea tu eşti
O prinţesă din poveşti,
O copilă inocentă,
Iubirea mea eternă.

În mintea mea mereu vei fi
O fată ce se va indrăgosti,
O stea în galaxie,
Una la o mie.

poezie de David Sima (27 septembrie 2012)
Adăugat de David Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi cânt iubirea

Îţi cânt iubirea pe-o aripă de vânt,
Pe curcubeul ce se vede-n zare,
Şi am s-o cânt cât voi fi pe pământ
Căci e iubire pură-nălţătoare.

Îţi cânt iubirea prin jocul fulgilor de nea
Care brodează-n iarnă voal alb, imaculat,
Şi printre florile multicolore din grădina mea,
Pe zborul păsărilor ce-n toamnă au plecat.

Îţi cânt iubirea printe valurile înspumate
Ce scaldă plaja-ntinsă, netedă şi aurie
Sau printre poezii încă neterminate
Ce-aşteaptă a iubirii dulce poezie.

Îţi cânt iubirea zi şi noapte,
Căci m-a vrăjit şi nu o pot uita.
Ecoul cântecului ei, ca nişte şoapte
Se-ntipăreşte adânc în mintea mea.

Îţi cânt iubirea pe-un nor,
Prin viaţa încărcată cu poveşti,
Şi îţi trimit vibraţia în zbor
Spre strălucirea aştrilor cereşti.

Şi printre stele-ţi voi cânta iubirea
Când eu voi fi o mică stea,
Şi cât va fi să ţină veşnicia
Eu am să-ţi cânt mereu iubirea ta.

poezie de Lucia Marin
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

O viaţă într-o călimară...

Un toc vechi şi murdar de cerneală
E singura-mi comoară
Dar fără voi ce s-ar alege
De scrisul meu?
Căci tot ce am făcut până mai ieri...
A mers pe foc sau la maculatură.
Oh, preferam să tac.
Dar asta până ieri. Acuma, gata!
Dau viaţă scrisului...
Punem capăt timpului pierdut...
Sperând că nu se va termina cerneala,
Căci eu chiar de aş plânge în călimară,
Sau chiar cu sângede la răni aş scrie...
Aş scrie iar cu lacrima-cerneală
Chiar de ar trebui să mor de-o mie de ori pe zi.
Oricum ultima mea clipă ţi-aş face-o cadou ţie, cititorule.
Şi aş trăi prin tine...
Chiar şi cu rugina sufletului meu aş trasa dungi,
Hieroglife pe hârtie...
Chiar de voi fi rănit mi-aş căţăra pana pe "masa tăcerii" lui Brâncuşi,
Ori pe o "coloană a infinitului",
Implorându-l să îmi sculpteze litere,
Ce le-aş aşeza în pagină doar pentru voi...
Şi tot aş scrie.
Mi-aş pune chiar şi viaţa,
Într-o călimară...

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titlul meu fără cuvinte

Iubirea mea, dacă nu voi mai scrie,
Avându-te, măcar o poezie?
Căci tot ce-am scris în versuri, în trecut,
A fost pentru că nu te-am cunoscut.

Iubirea mea, şi cine va să ştie
Că zilnic ne vom fi o poezie,
Al cărei titlu numai tu-l vei pune,
Al cărei conţinut când ţi-l voi spune...

Secret, fără cuvinte, pe muteşte?
Poetul nu mai scrie când iubeşte.
Poetul scrie doar când n-are cine
Să-i pună titlu. Eu te am pe tine.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (15 aprilie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strâng liniştea ...

Strâng liniştea din zorii dimineţii,
Iar din amiaza zilei iau tumultul
Şi-mi înfirip din ele mersul vieţii,
Adăugând la ceas târziu ocultul.
În gânduri caut întregit răspunsul,
La întrebări ce timpul mi le pune
Şi caut să-nţeleg tot nepătrunsul,
Cu mâini împreunate-n rugăciune.
Adulmec vraja care se prelinge
Din dorul meu, înseninat de vise.
Sub teii-n floare-alerg, privind cum ninge,
Pe sufletul speranţelor promise.

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi scrie

Voi scrie şi voi scrie şi voi scrie,
iar pana mea nicicând n-am să tocesc,
şi-am să-ţi tot spun cât mi-eşti de dragă mie,
şi-am să-ţi repet întruna: te iubesc!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare strânge ce poate

Greci-şi strâng în temple zeii,
Munţii strâng pe creste neaua,
Strâng păstorii-n turme mieii...
Doar românii strâng cureaua!

epigramă de Constantin Voinescu din Linia Întâi (2009)
Adăugat de Constantin Voinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi scrie la fel

Voi scrie, la fel, până-n ultimul ceas,
Pentru tine, pentru toţi copiii rămaşi.
N-am prea multe culori, poate pumnii mi-s grei,
Poate-n mine au rămas odihnindu-se trei.

Voi scrie, la fel, şi-n noapte, şi-n zi,
Pentru cei reîntorşi în poveştile vii,
Pentru cei înălţaţi, pentru cei traşi pe roţi,
Pân' la cer de atunci deschizându-se porţi.

Voi scrie, la fel, azi, şi mâine, şi-n vis,
Chiar de trupul pe drum mi-a rămas între grinzi,
Şi de-i lung şi amar, şi de nici n-ar mai fi,
Eu voi scrie, la fel, până-n ultima zi.

poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună nebună

dorinţa poetului este
să scrie în linişte poezie
dar
liniştea poeziei ce-o scrie
pace nu-i dă nicidecum
atunci
dorinţa poetului este
să iasă din linişte, cum
plină
iese şi luna din capul
nopţii... şi urlă nebună
aşa
cum dorinţa poetului es
te să scrie... să scrie...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeluţa descântată

Într-un ibric, pe-o lopată,
Sub o cuşcă dărâmată,
Fierbe-o cafea descântată
Pentru omul de zăpadă.

Aburi ies, se-nalţă-n zare,
Aripi lungi de călătoare
Aduc razele de soare
Şi florile pe ponoare.

Tu te plimbi prin aburi vii
Cu verdeaţă pe câmpii,
Îmi pătrunzi în poezii
Înger cu ochii căprui.

Te opreşti să bei cafea
Din ceaşca, inima mea,
Care-i dulce şi ar vrea
Să fii zaţ de stea în ea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norii acei

Întinde-ţi mâna peste ape
Să ţi-o mai strâng,
Să ţi-o sărut,
Să-i simt parfumul şi căldura,
Să-i trec,
Din buzele-mi,
Arsura
Pe care-o au din vremea care
A devenit, treptat, trecut.

Şi de-oi putea, pe tine, toată,
În braţe,
Iarăşi,
Să te strâng,
Să simt obrazul tău pe piept
Cerându-şi locul lui de drept,
Voi şti,
Atunci,
Că-i primăvară,
Iar primăvara norii plâng.

Şi-i voi certa cu-a mea privire,
Îi voi urî pe norii-acei,
Căci îmi vor aminti de lacrimi
Cu gust amar,
Cu gust de patimi,
Ce-au curs,
Izbindu-se de valuri,
Din ochii tăi,
Din ochii mei.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima bate-n surdină

Inima bate-n surdină
Pe-o fâşie de lumină,
Pieptul meu în pradă arde
Şi iubire, şi păcate.

Labirinte descântate
Umplu doniţe cu lapte
Şi-n privirea mea străbate
Fulgul vieţii fără moarte.

Tu în amforă de dor
Pui picior lângă picior
Şi străbaţi prada ce arde
În vise purificate.

Vin frunze din depărtare
Pe alei zăcând în soare
Liniştea să ne doboare
În albeaţa de ninsoare.

Vine dorul peste noi
Scaldă dulce pusă-n foi,
Porumbei fără păcate
Duc prada în zbor, departe.

Tu eşti pradă, eu sunt pradă,
Lumea este viciată,
Toţi se iubesc de-o vecie,
Sânge viu în poezie.

Fulgul vieţi-i fără moarte
În vioara fără coarde,
Noi cântăm doar la arcuş
Zidind iubirii culcuş

Din speranţă şi-ntâmplări,
Din sincere sărutări,
În grădinile de dor
Şi morţii să-i dăm fior!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi văd din nou chipul

Am adormit iar în gândurile mele,
Lăsând în urmă un suflet drag
Şi ajung din nou să privesc la stele
Şi nu m-aşteaptă nimeni în prag.

Încerc să găsesc în mintea mea,
Cum arăta a ta ultimă privire
Şi uneori noaptea e atât de grea,
Dar cred că am încă o mare amăgire.

Caut apoi umbra ta, a paşilor pierduţi,
Şi vreau să ţin mintea mea trează,
Dar noaptea e plină de năluci
Şi merg la geam unde inima mea oftează.

Se vede apoi o stea căzătoare
Şi o dorinţă încă aş mai avea,
Ca în lumina ei să-ţi văd chipul tău oare,
Şi să rămâi mereu în mintea mea.

poezie de Eugenia Calancea (6 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt sfătuită să strâng din dinţi la necaz

Din multe sfaturi primite
Ăsta-l ştiu că-i veche teza,
Însă eu nu-mi pot permite,
Că de strâng îmi rup proteza.

epigramă de Gergescu Cocoş din Mărţişoare (2009)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi scrie...

Voi scrie Adevăr pe braţele sleite
şi vor putea să ducă poveri nemărginite.
Voi scrie Adevăr pe inimi temătoare
şi vor porni pe mări cu duh de-mbărbătare.
Voi scrie Adevăr pe lacrimile grele
şi boabele de-argint se vor întoarce-n stele.
Voi scrie Adevăr pe buze prihănite
şi vor sfinţi cântări, şi vor sfinţi cuvinte.
Voi scrie Adevăr pe chin şi pe durere
şi zilele cu nori afla-vor mângâiere.
Voi scrie Adevăr pe ii şi pe ştergare
şi fiecare zi va fi o sărbătoare.
Voi scrie Adevăr pe duh de rugăciune
şi lumea întreagă va deveni minune.
Voi scrie Adevăr pe răni, voi scrie pe spini
şi voi culege mană, şi voi culege crini.
Voi scrie Adevăr pe tristeţe şi pe-amar
şi voi culege miere, şi voi culege har.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubind în tăcere

Îmi amintesc că-n acea seară,
Faceam planuri pentru viitor
Şi te-am văzut întâia oară
Când mi-ai zâmbit nepăsător.

Gândind că zâmbetul-mi place mie,
Iubindu-te şi păstrând tăcere,
Când eu citeam o veşnicie
Şi-n visul meu multă plăcere.

Am stat în noaptea mea târzie,
Gândind la acea noapte întunecată
Să scriu din nou o poezie,
Tristă, cu-o lacrimă-necată.

Şi nu ştiam cum să-mi strâng
O poezie nouă să compun,
Cuvinte multe aveam în gând
Şi nu ştiam cum să le pun.

poezie de Eugenia Calancea (26 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

'ţi-adun în minte

surâsurile prin noapte
strâng lacrimi din vreji de nori
stai la marginea lunii
ochii sclipesc ca doi licurici ver
zi şi noapte albastru-i valul
cartea din poala ta s-a în
cins de somn
dinţii sclipesc în palida mea părere
la marginea patului vin
să te îmbrăţişez cu toată gura mea
genele noastre strâng lacrimi de zahăr vanilat
îmi eşti aproape şi-mi vine
să te sărut acolo
în patul larg des
făcut pentru pândă
şi seducţie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!