Am mari satisfacţii în domeniul muzicii. Filarmonica din Berlin mă recheamă ca dirijor pe viaţă, cu drepturi de pensie şi autoritate de popă. Nu mă duc. Filarmonica din New York, la fel. Rămân liber şi independent.

Sergiu Celibidache în Scrisori către Eugen Trancu-Iaşi (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

SCRIPCARI sunt mulţi, VIOLONIŞTI sunt puţini. Scripcarii cântă la nunţi, în cârciumi, la tembeliziuni maneliste ca rRomania TV, Latrina 3 TV. Violoniştii cântă la Sala de Aur a Musikverein (Asociaţiei Muzicale) ‒ din Viena, Opera de Stat din Viena, Concertgebouw ‒ din Amsterdam, Centrul Naţional pentru Artele Spectacolului ‒ din Beijing, Filarmonica din Berlin, Konzerthaus ‒ din Berlin, Boston Symphony Hall ‒ din Boston, Ateneul Român ‒ din Bucureşti, Teatro Colón ‒ din Buenos Aires, The Helix ‒ din Dublin, Royal Albert Hall ‒ din Londra, Walt Disney Concert Hall ‒ din Los Angeles, Scala ‒ din Milano, Carnegie Hall ‒ din New York, Opera Garnier ‒ din Paris, Sydney Opera House ‒ din Sydney etc. Scripcarii cântă în orchestre improvizate, violoniştii cântă în marile orchestre simfonice ale lumii, din Amsterdam, Beijing, Berlin, Boston, Bucureşti, Canberra, Chicago, Copenhaga, Dublin, Ierusalim, Lisabona, Londra, Los Angeles, Madrid, Milano, Moscova, Munchen, Oslo, Ottawa, New York, Paris, Roma, Sydney, Stockholm, Tokyo, Viena ş. a.

George Budoi în Muzica şi muzicienii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 mai 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu duc o viaţă foarte grea din punct de vedere prieteni căci n-am timp să mă ocup de nici o relaţie. Tot timpul liber (închipuie-ţi şi tu ce timp rămâne liber după ce dai 18 concerte lunar) îl sacrific Filarmonicii ca intendant. Dar lucrurile merg excelent. Opoziţia presei şi a publicului a fost complet învinsă. E greu pentru ei să vadă în fruntea Filarmonicii un tânăr şi mai ales român.

Sergiu Celibidache în Scrisori către Eugen Trancu-Iaşi (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta nu-i ceva în sine ca să aibă drepturi sau datorii. Arta este ce faci mata din senzaţiile care te mişcă. Arta rămâne în om. Orice om poate să treacă de la valorile pe care le-ating senzaţii de orice natură ar fi la transcenderea senzaţiilor.

citat clasic din Sergiu Celibidache
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om liber poate fi independent, dar un om independent nu e întotdeauna un om liber.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există o întreagă viaţă în care te documentezi, faci cercetări care duc la rezultate neinterpretabile, deci ştiinţifice... Cauţi să afli din punct de vedere filosofic, pe de o parte, cum lucrează sunetul asupra spiritului uman, şi pe de altă parte care sunt condiţiile în care sunetul este recâştigat de cosmos de la care a fost furat de om.

citat celebru din Sergiu Celibidache
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe la începutul anilor '90 am fost curtat de diferite partide, să intru în politică. N-am vrut şi am dat tuturor un unic răspuns: eu nu fac politică de partid, am o singură politică. Se numeşte Filarmonica George Enescu.

Cristian Mandeal în Jurnalul, articol (30 martie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul liber aude cum libertatea este dobândită prin echilibrul contrastelor. Numai libertatea poate înţelege libertatea. Libertate, a fi liber, a se elibera pe sine – sunt unul şi acelaşi lucru. Sunt unul şi acelaşi lucru pentru fiecare dualitate de acţiuni eliminatoare ale spiritului liber, atunci când sunetului îi reuşeşte să devină muzică.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul liber poate să urmărească tendinţele contrare a doi factori muzicali aflaţi în conflict; şi doar din imbold propriu, indisolubil, înspre libertate îi este dat să observe mai departe atâta ne-libertate, astfel încât să poată percepe înfrângerea conflictului ce l-a purtat cu sine.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(...) acum cîţiva ani m-am măritat cu un american, Maurice Edwards. El însuşi, european prin structură, fiind în largul lui în muzică, în poezie, în literatură, în pictură. Timp de peste 40 de ani a condus Filarmonica din Brooklyn. Aşa că, miracol peste miracol! Dar asta nu mă împiedică să nu sufăr de faptul că nu pot locui în România cel puţin jumătate de an, cum mi-aş dori.

Nina Cassian în revista 22, nr 721
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată-mă la bordul avionului de întors către Berlin, după terminarea turneului sud-american. Succesul, cu tot boicotul coloniei evreieşti de acolo (care este foarte numeroasă şi, în materie de artă, foarte puternică), a fost deasupra tuturor aşteptărilor. Am fost purtat pe braţe, sărutat, violat, invitat, invidiat, în fine, mai combină şi tu...

Sergiu Celibidache în Scrisori către Eugen Trancu-Iaşi (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din moment ce fiecare ton în parte este un sistem solar, între el şi apariţiile adiacente există relaţii strânse, nearbitrare şi neinterpretabile. Aceste relaţii se formează nu numai în spaţiu, ci şi în timp. Ceea ce muzicologia ignoră cu desăvârşire este structura temporală a apariţiei epifenomenelor şi efectul lor, reflectat în universul afectiv al oamenilor. Esenţa muzicii se află în relaţia ton-om şi în căutarea corespondentelor dintre această structură a sunetului şi structura universului afectiv uman.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuprinderea a două spaţii separate corespunde singurului fel posibil de a acţiona al spiritului – unic, prim şi ultim fel de a "nu putea face nimic altceva". Pentru ca spiritul să poată cuprinde, el trebuie să încheie cu multitudinea, trebuie să iasă din ea, trebuie să se afirme împotriva ei. Pentru că multitudinea apare etern nouă este necesar ca abilitatea reducerii etern consumate să rămână aceeaşi.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei din domeniul muzicii pop, din industria filmului şi din lumea sportului, care câştigă faimă şi avere de tineri, pot ajunge la autosabotaj pentru că schimbarea e atât de rapidă pentru ei încât nu o pot integra.

Ben Renshaw în Succesul e o stare de spirit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria mă bucură, neliniştea mă nelinişteşte.

Sergiu Celibidache în interviu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ajunge să cunoşti notele şi procedeele instrumentale.

Sergiu Celibidache în Das Orchester, interviu (1976)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ales să merg pe calea cunoaşterii şi a apropierii. Asta mi-a dat mai mari satisfacţii, pentru că nu am făcut niciodată drumuri pentru a căuta in pubelele ţărilor pe care le-am văzut, ci din contră, să duc acolo ce avem noi mai bun şi să luăm de la ei ce au mai bun.

citat din Ioan Grigorescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

conştiinţă

Conştiinţa – trăire absolută, necondiţionată, a luminii puternice.

definiţie clasică de Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

Aş fi ales de la început aceeaşi poziţie în faţa cuvântării,
dar cuvintele s-au înfipt apocaliptic în inima anilor.
Pendulările indicatorilor temperaturii vazduhului în care creşteam viaţă
urcau pe şira spinării cu paradoxuri înnebunite de apropiere.
Ce să mai înţeleg?
Slăbiciunea cea mare vine din spatele înserării.
Puterea, tot de acolo.
S-au aşezat apele, câmpiile, văile, munţii,
pântecul vremii pe genunchii sufletului să îi încerce virtuţile zborului.
Am dezlegat tainele să cântărească atent libertatea
şi lumina m-a cântărit cât să revăd pragul amiezii.
Şi am tăcut în faţa tumultului,
cântărind în poeme negrăite, eternitatea.
Explicaţie
Nu sunetele, ci reflectarea valurilor,
nu oglindirea, ci scindarea adâncului în frunte şi piept de cuprins spectacolul apelor!
Nu dorul, ci alergarea după strigătul mării,
nu glasul viorilor concertând în filarmonica zilelor,
ci separarea în corzi sensibile, numai bune de exersat fericirea şi alte nevoi!
Nu cuvântul, ci mişcarea!
Înţelegi, viaţă?
Dintr-un punct, izvorăsc toate.
Din cuget, se naşte pacea.
În dragoste, se luminează de sens.
Din credinţă, se varsă liturghia paşilor.
Tu, ce iubeşti?

poezie de Iulia Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am fost vreodată în New York

După masa de seară, spuse el:
"Mă duc la colţ ca să-mi cumpăr ţigări."
Ea îl strigă: "Ia-ţi cheile cu tine,
Mă duc să văd dacă micuţii dorm."
Iar el închise uşa trist,
Coborî scara veche plictisit,
Scara de lemn, mirosind încă a lac,
Ieşi în stradă-n vântul rece
Şi se gândi: ce-ar fi să plece,
Să nu se mai întoarcă, niciodat'.

"N-am fost vreodată în New York
Şi n-am fost încă în Hawai
Sau în San Francisco în jeans rupţi la genunchi,
N-am plecat niciodat' de-acasă,
Nici liber n-am fost niciodată,
Ce-ar fi să scap de griji,
Să fug, să nu mă mai întorc?"

Şi cum sta el în stradă şi gândea,
Îşi dădu seama c-ar putea pleca,
Avea la el bani, paşaport,
Poate acum vreun avion zbura,
Şi ar putea lua un taxi
Sau după colţ, dac-ar fugi,
Ar prinde un troleu spre aeroport,
Ar face autostopul, sau fugind...
Dorul din el l-ar duce-oriund'
Şi-n stradă stând, plănuia fuga sa.

"N-am fost vreodată în New York
Şi n-am fost încă în Hawai
Sau în San Francisco în jeans rupţi la genunchi,
N-am plecat niciodat' de-acasă,
Nici liber n-am fost niciodată,
Ce-ar fi să scap de griji,
Să fug, să nu mă mai întorc?"

Şi-ntr-un târziu nu mai găsi alt drum,
Se îndreptă spre casă mut, acum
Urca pe scara veche mirosind a lac,
Femeia-l striga: "Unde ai stat
Atât de mult, ce s-a-ntâmplat?"
"Ah, nimic, dragă, era coadă la tutun."

"N-am fost vreodată în New York
Şi n-am fost încă în Hawai
Sau în San Francisco în jeans rupţi la genunchi,
N-am plecat niciodat' de-acasă,
Nici liber n-am fost niciodată,
Ce-ar fi să scap de griji,
Să fug, să nu mă mai întorc?"

cântec interpretat de Udo Jurgens, muzica de Mihael Kunze, Udo Jurgens, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kremlin şi Berlin

Steaua din Kremlin,
spre Apus trimite
raze otrăvite,
cu nava.
NATO, la Berlin,
le dezamorsează
şi le-înapoiază,
otrava.

epigramă de Dumitru Delcă (16 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!