Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Emil Cioran a fost profet. A sosit clipa pe care filozoful a considerat-o inevitabilă, aceea a căderii umanității din timp. Din acest moment, omul, suportând, umil, cea de a doua izgonire din paradis, suportând trauma celui de al doilea paradis pierdut, nu mai trăiește cu nostalgia edenului, ci cu nostalgia timpului. Astfel, viața individului social contemporan nu mai reprezintă un flux temporal continuu, o plenitudine, ci timpul lui se înșiră ca mărgele pe ața vieții, clipă lângă clipă. Totuși, între două clipe se produce un break, greu calculabil, imposibil de anticipat într-un cosmos măsurat cu viteza luminii, dar el există. O spărtură ca un tunel adânc în drumul existențial imaginat ca destin, pe care individul a încorporat-o inconștient, astfel că, pentru omul căzut din timp, accidentul, întâmplarea sunt forme de a fi, sunt necesități care se pot manifesta ca întâmplare în orice clipă. În orice clipă, deci, individul poate străbate cu o viteză superluminică, viteza, deocamdată, doar intuită a gândului, distanța de la extaz la agonie, de la sublim la ridicol, de la vis la abis, de la normalitate la anormalitate

în Măsură pentru Diavol și bunul Dumnezeu (2003)
Adăugat de Victor teodorescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

"Viața e făcută din gânduri, fericirea din alegeri." Oare cum e făcută "viața" din gânduri pentru un fluture sau o rândunică și ce alegeri face ea? Nu vedem că doar omul poartă din greu această povară atât de iluzorie... Tocmai de aceea omul nefericit trăiește gânduri crezând că trăiește "viața". Tu ești Viața, care nu poate fi făcută de nimeni și de nimic. Dacă părinții tăi ar fi avut doar gânduri despre tine, corpul tău nu ar mai fi acum aici, nu-i așa? Gândul nu poate cunoaște viața, ci doar alte gânduri care pretind că sunt despre "viață"; după cum Adevărata viață nu are deloc gânduri. Gândul=frica=separare, dar Viața ființează ca prea-fericire a fericirii, doar în absența gândirii. Orice alegere e doar un gând ce te trimite în sclavie. De ce, pentru că orice alegere e despre devenire, nu e despre această clipă. A spune "aleg să fiu aici și acum" e un complet non-sens, pentru că sunt deja aici și acum, Sunt Viața din aceasta clipă și nu gândul care apare în ea și pretinde că o poate alege, dar nu ca gând, ca alegere, ci ca Viață liberă de devenirea gândirii înlănțuitoare. Contemplă asta!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Eu sunt o clipă...

ochii tăi nu mă văd
nu mai sunt
o clipă
de timp pierdută
cineva m-a aruncat în lume
o simplă clipă
care nu trebuie nimănui
când mă vezi mă arunci
un bobârnac și gata
m-am dus
am fost oare dată ție?
eu cu sufletul meu
transformat în clipa
nici măcar colorată
doar simplă și incoloră
nu spun nimănui nimic
nici măcar o clipă
iar în final tu sufli
în timp să mă duc
departe
gata ai scăpat de mine
de inutila clipă
care nu are ce căuta
în viața ta!

poezie de
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

O clipă obosită a căzut

Din geana cerului, o clipă obosită a căzut
Pe floarea de cireș s-a oprit și-o lacrimă a născut.
Timpu-i strivit acum de durere și nu mai are rost
Caută disperat, pe cărări neștiute, adăpost.

E clipa ce moare-n suspine pe altarul de spine
Cu jale plânge spirala timpului ce-i aparține.
Oftând dureros că a trăit doar un moment cu folos,
Privește tăcută un ceremonial fastitios.

Nu plânge clipa ce a murit căci și ea are un sens
În tunelul timpului toate clipele sunt în consens.
O atingere, o geană de cer și-o floare de cireș
Sunt timplul din noi și noi suntem timp în continuu iureș.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clipe care nu se mai repetă

Ai crede trăim de două ori
Când din țărână noi venim
Și în țărână suntem călători

Ca mai apoi din altă destinație
Să vrem ca într-o meditație
O clipă doarmai trăim, o viață

Ajuns acolo sus ai remușcări
timpul l-ai trișat de-atâtea ori
Gândind ca niciodată n-ai să mori

Aș da oricepot să îndrept
Greșeli fără de vină și clipe de tandrețe
Să fiu iertat, să pot să iert

Aș vrea să mă întorc în anii de liceu
A ta mare iubire aș vrea să fiu doar eu
Știu, nu e ușor, dar sper, nici nu e greu

Sunt clipe care nu se mai repetă
Chiar de-aș trăi o viață desuetă
Aș da orice, m-aș și reîncarna

Nu știu, poate nu am dreptate
Sunt clipe ce nu pot fi decriptate
Au fost de mult, acuma, sunt deja uitate

Asta e viața, curge pe-un culoar,
De vrei să stai ca un perete
Dezamăgit vei fi să știi că sunt doar
Clipe care nu se mai repetă

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clipa mea clipă...

Clipa mea, clipă ruptă din soare,
frântă aripă, ce mă tot doare...
Clipa mea, clipă scursă din stele,
buchie-n pripa genelor mele.
Clipa mea, clipă - ultim tezaur,
strigăt la stripa frunzei de laur.
Clipa mea, clipă, trista mea floare,
soi de tulipă fără culoare,
clipa mea, clipă rece la față,-
fir de risipă scurt ca o viață.
Clipa mea, clipă, ferma mea soartă,
vezi cine țipă, colo, la poartă?!
Clipa mea, clipa, vezi, parcă-n tindă
se infiripă prosop pe oglindă...

poezie de (27 noiembrie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Caută să nu mai cauți, ci doar observă ființa infinită ce se arată în absența gândului. Chiar și gândul "eu" – căutătorul - cu care te identifici apare în conștiința infinită și fără formă care o ești. Caută să nu mai cauți, doar astfel căutătorul își va găsi sfârșitul în pacea care este reînceputul eternei tale veșnicii. Și ea, pacea este dintotdeauna Aici. Cel care caută este gândul care pleacă din această clipă să își găsească sfârșitul în următoarea. Dar în prezența, grația Gurului, Sinelui, gândul își găsește sfârșitul chiar acum. Guru nu te pune să cauți nicăieri, nu te trimite într-o nouă călătorie spirituală, el îți arată prin propria lui Prezență, născută din Absență și tu ești Acasă chiar acum, iar gândul care caută este doar un veșnic pribeag ce trebuie abandonat grației de "A-Fi" chiar în această clipă! A recunoaște niciodată nu ai fost gândul înseamnă a fi veșnicul Sine. Nu poți face absolut nimic pentru asta, poți doar abandona orice facere Pentru asta. Tu ești viața, Sinele care există etern în această clipă, și nu rătăcitul gând ce mereu apare în ea și caută ceva. Doar clipa de față o ai tot timpul, dar mintea îți spune ai rătăcitul ei copil gândul care apare și pribegește în ea.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E ușor să spui "Hai să fim fericiți!", "Viața merită trăită!", "Lasă mintea deoparte și trăiește!", "Trăiește prezentul, fii acum!". Problema este dincolo de acestea stă mintea, în care omul trăiește 24/24/7. Dacă în prima clipă mintea poate fi surprinsă, în a doua, va relua controlul. Puțini sunt cei într-atât de copți încât să rămână în tăcerea primei clipe. Pentru majoritatea nu se întâmplă. În acel moment, când mintea revine, omul dă nas în nas cu propria realitate: suferința e în el și nu poate scăpa de ea cu sloganuri și promisiuni. Atunci se naște întrebarea firească: "Cum?" Cu alte cuvinte, îndemnurile care nu sunt urmate de o soluție, sunt doar propagandă.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Renascut din propria cenusa" de Paul Avram este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 21.99 lei.
Emil Cioran

Sensibilitatea față de timp pleacă din incapacitatea de a trăi în prezent. Îți dai seama în fiece clipă de mișcarea nemiloasă a vremii, care se substituie dinamismului imediat al vieții. Nu mai trăiești în timp, ci cu el, paralel lui.

în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -99.00- 74.99 lei.
Milan Kundera

Viteza este forma de extaz dăruită omului de reŹvoluția tehnologică. Spre deosebire de motociclist, alergătorul e prezent în trupul său tot timpul, silit să gândească întruna la oboseala și bătăturile lui; omul care aleargă își simte greutatea, vârsta, este mai conștient ca oricînd de sine și de curgerea vieții sale. Totul se schimbă când, pentru a dobândi viteza, reŹcurge la ajutorul unei mașini: trupul lui iese atunci din joc, iar el savurează o viteză pură, o viteză în sine, o viteză-extaz.

în Lentoarea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Slowness" de Milan Kundera este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -59.00- 24.99 lei.
Teodor Dume

Omul este un întreg din care zi de zi, clipă de clipă timpul rupe câte puțin până devine uitare.

aforism de (2014)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Putem să-i zicem teleportare atât timp cât un obiect se deplasează cu o viteză apropiată de viteza luminii – pentru simțurile noastre, pare e instantanee deplasarea. Se întrevăd deja experimente în care obiecte macroscopice să se deplaseze cu fracțiuni din viteza luminii.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Immanuel Kant

Dacă deci există un principiu practic suveran și, în ce privește voința omenească, dacă există un imperativ categoric, el trebuie să fie un astfel de principiu încât din reprezentarea a ceea ce este în mod necesar scop pentru oricine, fiindcă este scop în sine, să constituie un principiu obiectiv al voinței, prin urmare care poate servi ca lege practică universală. Fundamentul acestui principiu este: natura rațională există ca scop în sine. Astfel își reprezintă omul în mod necesar propria lui existență și în acest sens el este un principiu subiectiv al acțiunilor omenești. Dar la fel își reprezintă și orice altă ființă rațională existența ei în virtutea aceluiași principiu rațional care este valabil și pentru mine; deci el este în același timp un principiu obiectiv, din care, ca dintr-un principiu practic suveran, trebuie să poată fi deduse toate legile voinței. Imperativul practic va fi deci următorul: acționează astfel ca să folosești umanitatea atât în persoana ta, cât și în persoana oricui altuia totdeauna în același timp ca scop, iar niciodată ca mijloc.

în Întemeierea metafizicii moravurilor
Adăugat de Avramescu Norvegia - ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Critique of Pure Reason" de Immanuel Kant este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -120.99- 56.36 lei.
Marius Robu

Viteza a treia

Eu nu mă iscodisem ce este lumina.
De fapt, nici nu știam că există.
La fel a fost cu Dumnezeeu:
Când m-am întrebat ce-o fi,
S-a cam supărat pe mine,
Îndepărtându-se cu viteza luminii
La pătrat.
Atunci, l-am conceput ca pe un triunghi,
Întrucât mai zăream
Numai două linii paralele,
Îndepărtându-se asimptotic
Spre una singură.
Asta m-a făcut să cred Dumnezeu
E un punct...
Fix atunci
N-a mai fost.
Cu iubirea am pățit la fel:
Când m-a simțit iubind, și-a luat zborul
Din stomacul meu, ca niște fluturi,
Gonind cu viteza luminii
La cub.
Dumnezeu, cu viteza Lui,
A creat lumea cu două viteze:
Viteza luminii
Și viteza iubirii.
Dar cea mai mare dintre toate
E
Viteza iubirii!

poezie de din Aproape alb (13 aprilie 2013)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Dragomir

Colind

Ochii sunt grei.
La pânda stelelor, bat îngeri din aripi în ei,
în horă, ielele scapără-n talpă scântei,
sclipiri din adânc spre înalt,
cu asalt, în umbra deasă, între brazi.
Ochii, oglinzi, sunt colindul de azi.
Grei de povești, de privirile-n care cresc păsări, cerbi, miei,
de lumina ce cade tăcută pe ei,
de ungherele în care surâsul coboară neprihănit,
poartă colindul ce sunt, cu pita gândului la dospit.
Din răsărit până în miez de înnoptare,
de la distanța dorului de soare, de la distanța norului,
din tremurul zborului, din încântare, din valul de mare,
din podul cu vedere spre scaunul ceresc,
din apropierile de firesc, din pivinița în care mă-ncui,
lumina ochilor, clipă de clipă, în cântecul inimii sui.
Din ce sunt, din pământ, din vânt, de orinde merg hai hui,
izvor spre marea fără de sfârșit, hoi, hui... doinesc...
Aho! Aho! Pe suflet, călare, mă sui!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Timp și destin

TIMP ȘI DESTIN

O, cum se duce timpul pe căile astrale
și-n fiecare clipă ne poartă prin destin,
lăsând-ne în gene repere ancestrale
să jaloneze calea urmașilor ce vin.

Astfel ne trece viața, cu bune și cu rele,
fără să știm, anume, ce fi-va după noi,
călătorind cu gândul spre neștiute stele
la mii de ani lumină-nainte sau-napoi.

N-ajunge nici lumina acolo unde gândul
ne poartă într-o clipă prin spațiul infinit,
să ne aducă taina ce-a zămislit Cuvântul
la marginile lumii în timp nedefinit.

Cuvînt-dumnezeire, ce arde ca o torță
în sufletele noastre, orfane pe pământ,
ca să primim în cuget nemuritoarea forță
din veșnicia sacră a Duhului Cel Sfânt.

poezie de din Timp și destin
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Osho

Rebelul spune, pur și simplu, adio trecutului. Este un proces constant; de aceea, să fii rebel înseamnă să fii continuu în revoltă - întrucât fiecare clipă este pe cale să devină trecut; fiecare zi este pe cale să devină trecut. Nu este acel trecut care este deja în mormânt - te miști prin el în fiecare clipă. De aceea, rebelul trebuie să învețe o artă nouă: arta de a muri cu fiecare clipă care a trecut, astfel încât să poată trăi liber în noua clipă care vine.

citat celebru din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Colors of Your Life: A Meditative and Transformative Coloring Book Paperback" de Osho este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -53.99- 32.99 lei.

Timpul umblă cu o rapiditate amețitoare, aruncând clipă după clipă în somnul înghețat pentru că o clipă nu trebuie să existe de două ori. Dar înțelepții vor ști că într-o zi se vor întoarce să se întâlnească cu viitorul. Clipele zac sub formă de cifre până când lumea se va strădui să învețe că în aceste umbre ale timpului există claritatea viitorului. Ca o lege nescrisă, istoria se repetă în anumite perioade de timp.

în Zidul gândurilor, Răscolim trecutul pentru a inventa viitorul
Adăugat de Elena GheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am îndrăznit să fiu copil o clipă

Cât de nefericită poate fi viața fără copilărie.
Clipa se făcuse sferică după trebuința viselor mele.
Ce pot fi visele dacă nu o stare fără senzație dureroasă?
Urcă și coboră din soare, îmbrăcând câte o aureolă fiecare pentru cât de mult mă apasă suferința acestei lumi.
Lumea aleargă spre idealuri false pentru a deveni strălucitoare mai mult decât îi este dat să fie. Oamenii trăiesc într-o permanentă tensiune, remarcând insuficiența ca pe un sentiment al sfârșirii lor, o agonie ultradimensională și epuizantă care nu aduce nimic bun acestei lumi.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și am văzut lumea așa cum e.
Am găsit în clipă strălucirea desăvărșit㠖 copilăria ca un privilegiu al vieții, copilăria ca o mare purificare a sufletului între viața cosmică de dinainte și un nou început organic al său.
Cât de nefericit poate fi un suflet fără copilărie, cât de nefericit ar fi un fluture fără floare, cât de nefericită ar fi o floare fără ploaie, cât de nefericit poate fi omul fără rațiune.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și am văzut cum se irosesc oamenii. Nu mă plâng de nimic. Aștept o ninsoare abundentă să înflorească pământul ca într-o primăvară polară. Albul acoperă întunericul din oameni și am mai multă vreme să vorbesc cu mine despre mine.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă canu pierd încrederea în oameni. Am văzut prăbșirea lor între frământări și obsesii
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și am văzut o lume fără fundament, înstrăinată de Dumnezeu.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă când am aflat semnificația timpului și mi s-a făcut frică de necunoscut.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și am văzut avarul din care nu mai rămăsese nimic decât banul.
Cât de nefericită poate fi viața fără copilărie...
Cât de nefericit poate fi copacul fără frunze, izolat de iarnă într-o halucinație albă.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și n-am mai simțit pământul sub picioare: eram melancolie, speranță, zbor, nevinovăție, transparență, luciditate...
Ce fericit este copilul, trăindu-și fantezia într-o inocență totală, ce fericit poate fi îngerul în conștiința lui: așa simte și el zborul dincolo de orice imaginație odată cu copilul – când în cer, când pe pământ într-o armonie perfectă.
N-aș fi știut toate astea dacă n-aș fi îndrăznit să fiu copil o clipă, o aripă de vânt –moneda convertibilă a oricărui vis.

poezie de din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet (27 noiembrie 2007)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Jorge Luis Borges

Am spus undeva că omul e făcut din praf și din timp. Praful nu mă neliniștește; e numai o tradiție biblică. Dar nu știu dacă praful, adică materia, spațiul, există în afara timpului. Mă aflu aici, vorbesc despre copilăria mea, dar am impresia că în mine sunt două ființe. Mă întreb dacă sunt acest domn în vârstă care se străduie să-și amintească franceza pe care o vorbea când locuia la Geneva, sau sunt acel licean genevez, sau dacă sunt această ființă stranie, făcută din trecutul meu, din prezentul și din viitorul meu. Ne-am putea imagina împreună cu solipsiștii, că doar timpul există, doar succesiunea. Ar fi de ajuns un singur om care visează, căci el ar visa totul. Ar visa istoria antică, istoria contemporană, viitorul. Ar putea să gândească: "M-am născut la Buenos Aires, în această clipă vorbesc cu cineva" și totul n-ar fi decât o parte a visului. Nu reușesc să înțeleg timpul, și încă și mai puțin înțeleg cum reușim să-l împărțim. Cum e posibil ca d-voastră, domnule, să existați în același moment cu mine, deși suntem făcuți din timpi diferiți?

citat din
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Total Library: Non-fiction 1922-1986" de Jorge Luis Borges este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -81.00- 34.99 lei.
Marilena Tiugan

Modus vivendi

O clipă este o aripă,
ea nu poate da sufletului
liniștea cerului.
*
Îți trebuie o viață plină,
din clipă
să culegi lumină.
*
Cu certitudine,
clipa îți poate da strălucire,
dar nu mântuire.
*
Din clipă culegi deseori spini,
iar anii petrecuți îți sunt străini.
*
Doar în clepsidră vedem
clipa prezentă,
manifestă atât de puțin,
lunecând spre începuturi
în izvorul divin.
*
Nu uita să aduni clipele,
bunele,
doar în ele stau ascunse
tainele.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook