Pe val
În valurile vieții, adesea m-am scăldat.
Eram mereu deasupra, sub val nu am intrat.
Cât am fost pe val, ce mult m-am bucurat!
Când a căzut valul, nu m-am speriat.
Am luptat eroic să mă prind de mal,
Să ies iar deasupra, s-ajung la final.
Cum talazul mării, urcă și coboară,
Izbește în maluri și se-întoarce iară,
Nu mă dau bătut, nici nu fac scandal,
Mă ridic din apă și iar sunt pe val.
poezie de Dumitru Delcă (25 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre sperieturi, poezii despre sfârșit, poezii despre scandal, poezii despre eroism sau poezii despre apă
Citate similare
Sunt val pe apă
Sunt val pe apă când iubirea,
Se duce-ncet uitând privirea,
Sunt doar un val ce se agită,
Când vrea iubirea dăruită.
Sunt val pe apă, ca de foc,
Izbesc puternic malu-n loc,
Mă tânguiesc și mă topesc,
Simt că-s uscat, de nu iubesc.
Sunt val pe apă, nisipos,
Mă simt de vlagă iarăși stors,
Sunt val ce roca o străpunge,
Și la iubire nu ajunge.
Sunt val pe apă și-s aprins,
De o văpaie stau cuprins,
Mă tot cufund și iarăși ies,
Astăzi de mare mă feresc...
poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- citate de Cătălina Melinte despre iubire
- poezii despre roci
- poezii despre prezent
- poezii despre nisip
- poezii despre foc
- poezii despre cadouri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ca doi copii ai mării
Ești un pescăruș de mare
ce-și ia zborul de pe mal,
până-n depărtata zare,
înfruntând val după val.
Sau ești sirenă de mare
ce-înoată până la mal,
ca să-și găsească iubitul,
să-l ducă, cu ea pe val.
Și ca doi copii ai mării,
legănându-se pe val,
se vor pierde-n largul zării,
depărtându-se de mal.
Fericiți vor fi în mare
ca-într-un palat de cleștar,
în lumina de la soare
vor fi ca un chihlimbar.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre zbor, poezii despre palate, poezii despre fericire sau poezii despre Soare
M-am născut în Bărăgan
De pe câmpul cu verdeață,
de pe-întinsul Bărăgan,
de mult am plecat în viață.
Viața mi-a fost un roman.
Când am căzut m-am ridicat.
Nu m-am lăsat doborât.
Cât am putut m-am tot luptat.
Privirea n-am coborât.
Ce-am dorit, am împlinit.
Am familie, am casă.
Acuma sunt fericit.
Viața mea este frumoasă.
M-am născut în Bărăgan
și-n Bărăgan am rămas.
Am adunat grâul din lan
și poeziei am dat glas.
Cu ea am pășit în lume
și mi-a fost prieten bun.
Prin ea am avut ce spune
și am devenit tribun.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre poezie, poezii despre naștere, poezii despre frumusețe, poezii despre familie, poezii despre dorințe sau poezii despre devenire
Suntem doi copii ai mării
Suntem doi copii ai mării
tu sirenă și eu val,
Ne-întâlnim în faptul serii
lângă farul de pe mal.
Luna se-oglindește-n apă,
pescăruși-au adormit,
Întunericul îmbracă
cuprinsul nemărginit.
Liniștea nopții coboară,
ascultăm cum cântă marea,
Iubirea ne împresoară
până se aprinde zarea.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre timp, poezii despre somn, poezii despre seară, poezii despre noapte sau poezii despre muzică
* * *
O femeie.... asemeni mării....
M-am îndrăgostit de aerul liber al mării pe care-l transmite esența și profunzimea ei...
M-am îndrăgostit de orizontul ochilor ei calzi și strălucirea din ei in care te simt scaldandu-te...
M-am îndrăgostit de magia glasului ei... ce-o simt soptindu-te pe tine...
De brațele cu care mă-nfasoara, explorandu-mă fărâmă cu fărâmă...
M-am indragostit de libertatea spiritului ei... ce se naste din adancuri
si felul în care ea-si exprimă nebunia și freamătul...
M-am îndrăgostit de simplitatea zbuciumului ei...
M-am îndrăgostit de solitudinea ei... in care-si plânge singura tristețile, liniștindu-se apoi printr-un val lin, așternut la răsărit...
M-am îndrăgostit de visele ei, ce parcă le murmura pe ale mele...
M-am îndrăgostit de pasiunea cu care-mi infasoara ființa fara sa mă atingă, asemeni ție...
M-am îndrăgostit de ea, pentru că i-am povestit ceea ce sunt și nu s-a speriat de asta...
Așa cum sunt...
O femeie care nu se grăbește... ci așteaptă... mult...
Nu merge, ci curge,
nu zboară, ci plutește,
nu pretinde nimic, ci pur și simplu iubește să se bucure....
nu caută simțuri, ci le eliberează...
nu strălucește... ci luminează...
nu renaște... ci înflorește constant...
O femeie... asemeni mării...
poezie de Mariana Daniela Bidașcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre singurătate, poezii despre simțuri sau poezii despre plâns
Orice val... un ideal
Apa curge între maluri,
Spumegând de idealuri.
Orice val, un ideal,
Doar tu îl poți ține în frâu,
Încălecându-l ca pe-un cal.
De ai un țel, un scop,
Urcă la cârma bărcii,
Pornind pe drumul vieții!
Căci ție-n vene îți curge sânge, nu nisip!
Și eu aud decât un pescăruș
Plângând trecuta zi.
Apa și valul,
Eu și tu, mereu împreună
Trăind clipele și iubirea
Pe același mal al apei curgătoare.
Eu cânt nepăsător cântecul zilei,
Spunându-ți: "vâslește, barcagiule!"
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre idealuri, poezii despre sânge sau poezii despre cai
Doamne, ai venit la mine
Curiozitatea mea e mare
când la Tine eu privesc.
Nu-ți cer apă, nici mâncare.
lasă-mă să-ți povestesc:
Am adunat atâtea-n viață
și m-am bucurat de stele.
Dar s-a rupt firul de ață,
nu mai sunt legat de ele.
Am cunoscut ce este răul,
am cunoscut și ce e bine.
Într-o noapte am văzut hăul,
cel pregătit pentru mine.
Despre el, mi-a spus destinul
că mă-înghite fără apă.
Speriat precum copilul,
chiar am căzut într-o groapă.
De-acolo, privind la Tine
m-am închinat și m-am rugat.
Ai venit Doamne la mine
și din groapă m-ai salvat.
Știam că-ți pasă de mine.
Când mi-e greu, Tu îmi dai bine.
Lângă mine stai oricând,
ești Tatăl meu, ești Tatăl Sfânt.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre salvare, poezii despre prăpăstii sau poezii despre mâncare
Vraja mării!
Mare, soare și nisip,
Valuri ce se sparg la mal...
Priveam astea într-un clip,
Și m-am lăsat dus de val!
epigramă de Vasile Dumitrache
Adăugat de Vasile Dumitrache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe epigrame despre nisip sau epigrame despre Soare
Precauție
Ai ajuns acum pe val!
Eu zic să gândești la rece,
Ca să nu te-neci la mal...
Ce e val, ca valul trece!...
epigramă de Virgil Istoc
Adăugat de Virgil Istoc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre prudență
Vino!
Hai cu mine, în cântec, hai, vino în vers!
Haide, vino la mare, hai prin Univers!
Îngropăm tot rău-n adâncul uitării,
Înotând, vei strânge, cu dor, valul mării...
Voi fi acel val, ce te scaldă-n IUBIRE,
Ies noaptea, pe mal, să nu fiu amintire.
În vârtej nebunesc, ne iubim până-n zori,
Când plecăm, obosiți, să plutim printre nori...
Din înalturi, în ploi, coborâm pe pământ.
Odihnește-te-n val, dormi cu valul în gând!...
În treziri, fericiți, cu uimire-ntrebăm:
"Ce e cântec, ce-i vers?!"... Hai să ne bucurăm!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre versuri, poezii despre uitare, poezii despre ploaie sau poezii despre nori
Simplă credință
Azi noapte m-am gândit la noi, și cerul luminat de stele
Făcea ca valurile mării venind din larg învolburate,
Să vadă cât de tristă sunt și cât de mult privesc spre ele
Și încă te aștept să vii pe o corabie cu pânze albe și curate.
De mult nu te-am văzut iubite și-un dor de tine mă omoară
Și-aș vrea între pământ și cer o scară să-mpletesc din vers,
Facându-mă să cred că vii iar gându-acesta mă-nfioară
Eu neavând ce să-ți ofer decât iubire sau, pe mine mai ales.
Simpla credință-ntr-o iubire ce nu se va sfârși vreodată
Este dovada că prin gânduri tu vii cu fiecare val,
Iar universul nu-mi va cere pentru iubire nici-o plată
Lasându-mă să te aștept mereu, aici la margine de mal.
De mult n-am mai văzut iubite un soare-n dulce răsărit
Cu pescăruși zburând în stoluri veniți acum din largul mării,
Și parcă-n flăcări ochii mei pe tine-acolo te-au zărit
Făcându-mă să cred de-a pururi în veșnicia depărtării.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată sau poezii despre ochi
La pescuit, pe ploaie
Din ceruri, norii mă adapă,
Din lac, mă-mproașcă val cu val,
Stă peștele, deștept, sub apă,
Și eu, un idiot, pe mal.
epigramă de Ion Diviza din Komikaze (2005)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre ploaie, epigrame despre pești, epigrame despre pescuit, epigrame despre nori, epigrame despre inteligență sau epigrame despre apă
Duși de val
Eu și draga mea, la bal,
Ne-am lăsat luați de val,
Iar pe mine, nu v-ascund,
Valul m-a cam tras... la fund!
epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste de dragoste, la malul mării
Povestea lor a început năvalnic,
La asfințit, când stânca supărată
Fu-mbrățișată de un val zburdalnic,
Așa cum nu fusese niciodată.
Nu știu de-a fost o simplă întâmplare
Că valul s-a lovit atunci de ea,
Erau și alte stânci la mal de mare,
Dar poate soarta a ales așa.
Vijelios, formându-se-n adânca
Întindere albastră, mândrul val
Venea grăbit să-mbrățișeze stânca
Ce-l aștepta fierbinte, lângă mal.
Apoi, o vreme, nu a mai venit,
S-o fi lovit de alte stânci hoinarul,
Iar stânca-ndurerată,-n asfințit,
Își plânge în singurătate-amarul.
Când se gândește la idila lor,
Să înțeleagă, tare mult ar vrea,
Cum valului ei drag nu-i este dor,
De parcă-ar fi de piatră el, nu ea.
Am auzit că-l mai așteaptă, încă,
Dar valul, rătăcind, în larg, haihui,
N-a revenit de-atunci și biata stâncă,
Sfârșită, s-a uscat de dorul lui!
poezie de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre dor, poezii despre început, poezii despre supărare, poezii despre povești de dragoste sau poezii despre mândrie
Prizonieră
Sunt prizoniera
Gandului amar
Aunecând
Deasupra unui val
Tacută.
Arini foșnesc
Deasupra mea.
Iar puntea veche
Scârțâie și ea
Sub pașii mei.....
Iti dau ce vrei,
Sa pot a fi
Acel copil
Ce înota
Sub puntea
Care tremura
De râsul meu senin.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs sau poezii despre copilărie
Cu viața m-am prins de mână
Cu optzeci de ani în urmă cu viața m-am prins de mână.
Împreună am pornit pe un drum nedefinit.
Deși timpul ce-am parcurs prea repede n-a trecut,
La opzeci când am ajuns, mult prea scurt mi s-a părut.
Atunci,
În genunchi eu am căzut și de viață m-am rugat
S-o luăm de la-început că nu prea m-am bucurat.
Măcar douăzeci de ani să ne mai ținem de mână.
Să ajungem veterani, la o sută, împreună.
Iar ea, viața, să-mi ofere ceva mai multă iubire.
Să fiu ferit de durere, să am multă fercire.
Doar atunci ne-om despărți. Eu să plec, ea să rămână,
Bucurii a împărți, cu copiii mei de mână.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate de Dumitru Delcă despre viață
- citate de Dumitru Delcă despre timp
- poezii despre trecut
- citate de Dumitru Delcă despre trecut
- citate de Dumitru Delcă despre iubire
- poezii despre durere
- citate de Dumitru Delcă despre copilărie
- poezii despre bucurie
- citate de Dumitru Delcă despre bucurie
Karma
Tot timpul duc o umbră după mine,
prieten..., sau dușman necunoscut?
nici de aproape nu o văd prea bine,
celesta-mi vrajă..., făr' de început!
De cum se plimbă soarele pe boltă
ea se întinde altfel pe pământ,
mereu mai suplă, calmă, dezinvoltă,
ar și vorbi dacă-ar avea cuvânt.
Să fie oare umbra mea cea dreaptă
sau doar al karmei nevăzutul chip,
urcând cu mine treaptă după treaptă
pe munți înalți sau bancuri de nisip?
Când norii grei în ceruri se adună
ea mă veghează dinlăuntru meu
s-așază-n sufletu-mi speriat cunună
cu harul sfânt trimis de Dumnezeu.
Iar liniștea cea calmă se întinde
peste Destinul reîntors la mal,
o pacea nesfârșită mă cuprinde
iar karma-n suflet urcă val cu val.
poezie de Corneliu Neagu din revista Logos & Agape, 01.02.2021, ISSN 2601-1719, ISSN-L 2601-1719
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre vorbire, poezii despre suflet sau poezii despre religie
* * *
M-am îndrăgostit de aerul liber al marii pe care-l transmite esența și profunzimea ei...
M-am îndrăgostit de orizontul ochilor ei calzi și strălucirea din ei in care te simt scaldandu-te...
M-am îndrăgostit de magia glasului ei... ce-o simt soptindu-te pe tine...
De brațele cu care mă-nfasoara, explorandu-ma fărâmă cu fărâmă...
M-am indragostit de libertatea spiritului ei... ce se naste din adancuri
si felul în care ea-si exprimă nebunia și freamătul...
M-am îndrăgostit de simplitatea zbuciumului ei...
M-am îndrăgostit de solitudinea ei... in care-si plânge singura tristețile, liniștindu-se apoi printr-un val lin, așternut la răsărit...
M-am îndrăgostit de visele ei, ce parca le murmura pe-ale mele...
M-am îndrăgostit de pasiunea cu care-infasoara ființa fara sa mă atingă, asemeni ție...
M-am îndrăgostit de ea pentru că i-am povestit ceea ce sunt și nu s-a speriat de asta...
Așa cum sunt...
O femeie care nu se grăbește... ci așteapta... mult...
Nu merge, ci curge,
nu zboară, ci plutește,
nu pretinde nimic ci pur și simplu iubește să se bucure...
nu caută simțuri, ci le eliberează...
nu strălucește... ci luminează...
nu renaște... ci înflorește constant...
O femeie... asemeni marii...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CV-ul meu
Mă aflu în amurgul vieții.
Toamne multe m-au brumat.
Nu-mi plâng anii tinereții,
Cu mult respect i-am purtat.
La minte n-am fost îngust.
Carte multă-am învățat.
M-am îmbrăcat cu mult gust,
De viață m-am bucurat.
O meserie bună am avut,
O casă frumoasă-am ridicat,
La multe m-am priceput,
Cu munca m-am împăcat.
Averea mea sunt doi copii
Care pe lume i-am adus.
Le doresc să aibă bucurii,
Viața să îi poarte cât mai sus.
Carte bună-au învățat
Și sunt împliniți în viață.
De părinți ei n-au uitat,
Ca pe copii ne răsfață.
Copiii sunt viața noastră!
Noi, părinții, viața lor!
I-am crescut ca flori în glastră,
Acum ne sunt de ajutor.
Între părinți și copii
Există-ntotdeauna un contract:
Atâta vreme cât sunt vii
Se iubesc, nu se despart.
poezie de Dumitru Delcă (8 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre toamnă, poezii despre tinerețe, poezii despre răsfăț, poezii despre respect sau poezii despre meserii
- val
- Valul este dorul mării de a ajunge la mal.
definiție aforistică de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre dor