CV-ul meu
Mă aflu în amurgul vieții.
Toamne multe m-au brumat.
Nu-mi plâng anii tinereții,
Cu mult respect i-am purtat.
La minte n-am fost îngust.
Carte multă-am învățat.
M-am îmbrăcat cu mult gust,
De viață m-am bucurat.
O meserie bună am avut,
O casă frumoasă-am ridicat,
La multe m-am priceput,
Cu munca m-am împăcat.
Averea mea sunt doi copii
Care pe lume i-am adus.
Le doresc să aibă bucurii,
Viața să îi poarte cât mai sus.
Carte bună-au învățat
Și sunt împliniți în viață.
De părinți ei n-au uitat,
Ca pe copii ne răsfață.
Copiii sunt viața noastră!
Noi, părinții, viața lor!
I-am crescut ca flori în glastră,
Acum ne sunt de ajutor.
Între părinți și copii
Există-ntotdeauna un contract:
Atâta vreme cât sunt vii
Se iubesc, nu se despart.
poezie de Dumitru Delcă (8 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre învățătură
- poezii despre toamnă
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre răsfăț
- poezii despre respect
- poezii despre plâns
- poezii despre meserii
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
M-am născut în Bărăgan
De pe câmpul cu verdeață,
de pe-întinsul Bărăgan,
de mult am plecat în viață.
Viața mi-a fost un roman.
Când am căzut m-am ridicat.
Nu m-am lăsat doborât.
Cât am putut m-am tot luptat.
Privirea n-am coborât.
Ce-am dorit, am împlinit.
Am familie, am casă.
Acuma sunt fericit.
Viața mea este frumoasă.
M-am născut în Bărăgan
și-n Bărăgan am rămas.
Am adunat grâul din lan
și poeziei am dat glas.
Cu ea am pășit în lume
și mi-a fost prieten bun.
Prin ea am avut ce spune
și am devenit tribun.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prietenie
- poezii despre poezie
- poezii despre naștere
- poezii despre frumusețe
- poezii despre fericire
- poezii despre familie
- poezii despre dorințe
- poezii despre devenire
Nu regret
Nu regret cum am trăit.
Bucurii au fost puține.
Agenda tristeților
ocupa prea multe file.
Am iubit ce mi-a fost drag,
Am avut dezamăgiri.
Cu viața m-am împăcat
când am avut împliniri.
Când am căzut, m-am ridicat
fără ajutor primit.
Mai departe am plecat
și vise am împlinit.
Am învățat că în viață
e bine să nu cedezi.
Cu credință și speranță,
cumpătul să ți-l păstrezi
Cu aceste gânduri bune
la Dumnezeu m=am rugat,
să rămân în astă lume
câte zile El mi-a dat.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zile, poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre religie, poezii despre iubire sau poezii despre gânduri
Nostalgie după anii...
Nu am uitat cât de bine, am petrecut anii vieții.
N-am uitat copilăria și nici anii tinereții.
De mic am primit iubirea, de la scumpii mei părinți
Și-am cunoscut fericirea, închinându-mă la sfinți.
Din fragedă copilărie, părinții m-au învățat
Să muncesc cu hărnicie, pentru tot ce-am adunat.
Cu elanul tinereții, de viață mă bucuram,
Cu fetele, cu băieții, doamne, ce mult mă distram.
Iar în anii studenției, taina cărții-am dezlegat.
Dar și taina meseriei, pentru care m-am format.
Pentru vremuri dulci, plăcute, întotdeauna aveam glas.
Vremuri de mult petrecute, care-n urmă au rămas.
Nostalgie după anii, petrecuți în tinerețe,
Am și eu, ca veteranii, apăsați de bătrânețe.
poezie de Dumitru Delcă (18 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre copilărie, poezii despre studenție, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre muncă
Respect pentru căsnicie
Mi-am luat si eu nevastă si asta nu-mi pare rău,
Mai mereu tot singuratec, cât timp eu am fost flăcău.
După ce m-am însurat, așezat la casa mea,
O duceam bine cu soața, ea la mine mult ținea.
Am facut si doi copii, împreună i-am crescut,
Educație noi le-am dat, chiar de la bun început.
Copii s-au realizat, si sunt proprii lor stăpâni,
Și-au luat viața în mănă, sunt adevărați români.
Alături de soața mea, am fost mereu fericit,
Am trudit mereu din greu, împreună am muncit.
Am avut clipe frumoase, petrecute împreună,
Uneori ne-am mai certat, fără glasuri să răsune.
Una peste alta zic, suntem o familie bună,
Ne-am completat unul pe altul, și încă suntem împreună.
N-am lăsat ca între noi, să se instaleze ura,
Uneori am mai tăcut, și am mai închis și gura.
De-aia-i bine frați romăni, ține-ți mult la căsnicie,
Aveți respect reciproc, aveți grijă de familie.
Familia este verigă, în frumoasa noastră țară,
Din toate puterile, fa ceva si-o apără
Angelin Leru
12,02,2019
poezie de Angelin Leru din compoziție proprie (12 februarie 2019)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soție, poezii despre căsătorie, poezii despre început sau poezii despre tăcere
Rugăminte
La țară într-o căsuță
Stă și plânge o măicuță.
E bătrână, nu mai poate
Să-și ducă povara-n spate.
După ani cu bucurii
E uitată de copii.
A muncit și zi și noapte
S-ăibă copiii de toate.
Fir-ați voi să fiți, copii,
Cu-ale voastre bucurii,
Ați uitat că v-am făcut
Și cu trudă v-am crescut.
V-am dat viață, v-am pus nume,
Iar acum uitați de mine.
Pentru ce m-am chinuit
Pe voi, de v-am înstărit?!
Acum sunt dată uitării,
Sunt în pragul disperării.
Mai veniți, copii, acasă,
Să vă văd pe lângă masă!
Să vă strâng la pieptul meu,
Că mi- e muică tare greu...
Maică, veniți cu nepoții,
Ei sunt bucuria vieții!
Nu-i cunosc, nu i-am văzut,
După ei acuma plâng.
Veniți cu ei să mă vadă,
Să-i văd și eu prin ogradă!
poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bucurie, poezii despre sat, poezii despre noapte, poezii despre cunoaștere sau poezii despre creștere
Am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viața pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilințe usturătoare și griji meschine. O viață de vis, aproape, o viață de leneș, cum nu sunt multe în acest veac. Am citit mult, însă numai ce mi-a plăcut, și dacă m-am străduit să scriu și eu cărți, efortul mi-a fost răsplătit de satisfacția că nu m-am abătut, în ele, nicio clipă de la ideile și gusturile proprii. Dacă sunt nemulțumit de ce am făcut, genul de viață pe care am dus-o, în schimb, nu mă nemulțumește. Și asta înseamnă enorm... Marele succes al vieții mele e că am reușit să trăiesc fără o meserie. În fond, mi-am trăit viața destul de bine. M-am prefăcut că a fost un eșec. Însă n-a fost.
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre visare, citate despre timp, citate despre succes, citate despre schimbare, citate despre răsplată, citate despre nemulțumire, citate despre meserii sau citate despre libertate
Șerpii
Copil fiind, de șerpi eu m-am temut
Și de-i vedeam prin iarbă un fior
Mă săgeta din creștet până-n tălpi,
Apoi, crescând, pe toți i-am cunoscut.
Cu ei, eu am crescut și m-am jucat
La sân i-am pus și i-am hrănit cu lapte,
Cu miere, cu blândețe și prin fapte
I-am făcut mari, de jos i-am ridicat.
Încolăciți pe mine i-am ținut
I-am respectat și sângele le-am dat
Și haina de pe mine mi-au purtat...
Mai mult de-atât, i-am pus în așternut!
Și-a venit vremea să îmi fie de-ajutor,
Atunci și-au arătat limbile-n furcă
Și colții cu veninul de năpârcă
În carne s-au înfipt... cu darul lor...
Și n-am murit... nici bine nu mi-a fost...
Și-am delirat tot digerând veninul,
Când de cucută plin mi-a fost tot vinul
Dar chiar și asta a avut un rost...
Să crezi în om... în șarpe... e totuna
Dezamăgirea e atât de mare
Pe cât e amăgirea, lungă, tare...
Lume cretină, nu mai face pe nebuna!
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 8 septembrie 2018 (8 septembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre vin, poezii despre vestimentație, poezii despre sânge, poezii despre miere, poezii despre lactate, poezii despre jocuri sau poezii despre frică
Sunt omul...
Sunt omul obosit de vreme,
care de moarte nu se teme.
Cu fruntea sus, privirea dreaptă,
sunt omul căruia,
ce-i este scris, așteaptă.
Că prea devreme m-am născut
este perfect adevărat.
De atunci, prin viață am trecut
și lucruri multe-am învățat.
am învățat cum să muncesc,
am învățat cum să clădesc,
am învățat cum să trăiesc.
De aceea poate am ajuns
să-mi număr anii chiar cu suta.
Soarele meu n-a apus,
pe Bistrița, mai navighez cu pluta.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre perfecțiune, poezii despre numere, poezii despre moarte sau poezii despre adevăr
În cimitir la Timișoara
M-am dus la Timișoara-n cimitir pe la rude,
Era dimineață, frunzele erau verzi și erau ude
Voiam să beau cu ele câte o cafea
Și să le asigur, din nou, de dragostea mea.
Nu i-am găsit acasă pe fată și pe Fănel,
Probabil s-au dus să bea o vodcă nițel.
Dar mă-ntorc mâine mai pe-nserat
Până ce să se culce n-au apucat.
Ca să le spun, vrei nu vrei,
Ce dor îmi e câteodată de ei.
La mama e bine, acum de dimineață
Mormântu-i îngrijit, plin de verdeață.
Bună dimineața, soacră bătrână și bună,
Aș avea să îți spun, așa, ca o glumă
Să-ți iei catrafusele și încet s-o pornești
Ca să mai vii și pe la noi, prin București.
Nela-i plecată de mult de la noi
Acum doarme mândră lângă eroi.
I-am spus că lui Florinel i-am adus cartofi și ață,
Numai, ei, ce și-a dorit, nu i-am adus: viață...
Și acolo, în cimitir, am plâns singur, în vânt
După ce că în viață de mult nu mai sunt.
poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre verde, poezii despre umor, poezii despre somn, poezii despre soacre sau poezii despre rude
Cv-ul unei vieți
Foaie verde-a bobului,
Sunt din Valea Stanciului
Sat bogat, oameni de fală...
Viața nu mi-a fost ușoară,
Jiul, cu-a lui curgere,
Mi-a purtat tristețile.
Desculți, Doamne, dezbrăcați,
Dar cu dragoste de frați,
Alergam pe ulicioară
De cu zori și până-n seară.
Timpul repede-a trecut,
Pruncii mamei au crescut.
Buni de muncă, ajutor,
Pentru dragi, părinții lor.
Vremea-nvățăturii vine,
Truda nu e o rușine!
Adună de zor surcele,
Pentru ierni și lungi și grele...
În desagă mămăligă.
Sufletul mâhnit le strigă.
Vaca paște, ei învață,
Fir-ar mama ei de viață!
Bolovanii intră-n coate,
N-au odihnă zi și noapte.
Numai Jiul poate spune,
Cât au pătimit pe lume.
Munca, cartea, traiul greu,
Le-au fost sprijin tot mereu.
Au plecat copii din sat,
Cu gând pentru învățat.
Au dormit în noaptea-ntâi
În piața orașului.
Apoi Domnul Sfânt și Bun,
Le-a deschis în viață drum.
Au ajuns oameni de cinste,
Împlint-au gânduri, vise,
La părinți, venind acasă,
Le-au pus bucate pe masă.
Când în lume au plecat,
La părinți nu le-a păsat
Că li-i greu, că n-au nimic...
O cămașe și-un ilic
Le-a fost acoperământ,
Pentru-un timp, pe-acest pământ.
Domnul grijă a avut
Și familii și-au făcut,
Au copii, au ani în spate,
Dar au tras pe nemâncate.
Au trudit și-au învățat,
Bani frumoși au câștigat.
Acum pruncii și-i ajută.
Doamne Sfinte, câtă trudă!
Jiul nu poate grăi
Și nici eu a povesti
Viața unui prunc ajuns,
La al vremii lui apus.
pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă
Am cutezat
Cum marea poartă talazuri,
la fel și eu am purtat
multe griji. Nevoi, necazuri,
prea mult timp am îndurat.
Da. Este foarte adevărat.
Am căzut adeseori,
dar n-am rămas îngenunchiat.
Am dobândit noi valori.
Convins fiind că voi răzbi,
întotdeauna am sperat.
Oricât de mult voi suferi,
să mă ridic, am cutezat.
M-am ridicat de multe ori
și am rămas acolo, sus.
Dar n-am umblat cu capu-n nori.
Mi l-am purtat unde-a fost pus.
Poate tocmai de aceea
azi, pe viață sunt stăpân.
S-a terminat epopeea
cu talazuri și furtuni.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre sfârșit, poezii despre prezent sau poezii despre nori
10 Ianuarie 2016
Astăzi am aniversat
cincizeci și șase de ani,
de când viața ne-am legat
și am ajuns veterani.
Chiar de când ne-am întâlnit,
ne-am iubit ca și acum.
Destinele ne-am unit
și-am pornit pe-al vieții drum.
Viața noastră n-a fost plină
de belșug și de lumină.
Dar de anii mulți, trăiți,
ne declarăm mulțumiți.
Au trecut anii. Împreună,
bucurii am împărțit.
Necazuri am lăsat în urmă
și-n viață am reușit.
Întâi am ridicat o casă,
să avem un adăpost.
Ne-am îngrijit s-avem pe masă
și-n lume s-avem un rost.
Apoi, au venit copiii
pe care mult i-am dorit.
Mai frumoși ca trandafirii,
lângă noi au înflorit
Ce-am dorit la tinerețe,
pe parcurs, am împlinit.
Acuma, la bătrânețe,
avem un trai liniștit.
poezie de Dumitru Delcă (2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre trandafiri, poezii despre mulțumire sau poezii despre lumină
Cu viața m-am prins de mână
Cu optzeci de ani în urmă cu viața m-am prins de mână.
Împreună am pornit pe un drum nedefinit.
Deși timpul ce-am parcurs prea repede n-a trecut,
La opzeci când am ajuns, mult prea scurt mi s-a părut.
Atunci,
În genunchi eu am căzut și de viață m-am rugat
S-o luăm de la-început că nu prea m-am bucurat.
Măcar douăzeci de ani să ne mai ținem de mână.
Să ajungem veterani, la o sută, împreună.
Iar ea, viața, să-mi ofere ceva mai multă iubire.
Să fiu ferit de durere, să am multă fercire.
Doar atunci ne-om despărți. Eu să plec, ea să rămână,
Bucurii a împărți, cu copiii mei de mână.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Dumitru Delcă despre viață, citate de Dumitru Delcă despre timp, citate de Dumitru Delcă despre trecut, citate de Dumitru Delcă despre iubire, poezii despre durere, citate de Dumitru Delcă despre copilărie sau citate de Dumitru Delcă despre bucurie
Vis de iarnă
E frumos să stai iarna afară
Când vezi că a nins iară,
Stai lângă brazi și privești
Cum un peisaj de vis gândești.
Mă gândesc la copilaria mea mamă,
Mi-ai fost alături ca o comoară.
La fel pe tata il zăresc,
Dar acum e un înger ceresc.
Aș vrea să fiu în locuri multe
Și-mi vin în gând lucruri mărunte.
Viața mea a fost cu-n rost
Și la tot ceea ce-a fost,
Copii în viață ce-am avut
Mi-au fost dragi și mi-au plăcut.
I-am învățat tot ce-i frumos,
Să fie-n viață de folos.
Acum la nepoți mă gândesc
Că am unul și-l iubesc.
Aș vrea mult să am parte
Acum de sărbători, de sănătate,
Că aș vrea să mai trăiesc,
Lucruri bune să înfăptuiesc,
Visuri multe să-mplinesc,
Cadouri multe să dăruiesc,
Celor dragi pe care-i iubesc.
poezie de Eugenia Calancea (3 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre cadouri, poezii despre îngeri, poezii despre tată, poezii despre sărbători sau poezii despre sănătate
Când bătrânețea te doboară
Am întâlnit-o într-o seară
Stătea tristă și-ngândurată,
Simțindu-și viața o povară
Mi-a zugrăvit povestea toată.
- În lanul vieții m-am născut
Crezând în steaua-mi norocoasă,
Dar rănile rău m-au durut
Căci soarta a fost nemiloasă.
Părinții mi s-au prăpădit
Și-am luat calea singurătății,
Pe bărbatul sortit l-am întâlnit
Și-am plămădit aluatul bunătății.
Cu doi copii am fost binecuvântați
Două făpturi gingașe, iubitoare,
Un băiețel cu obrajii bucălați
Și o fetiță ca o rază de soare.
Cu dragoste divină i-am crescut
Cu toată ființa i-am protejat,
Bucăți din inima mea le-am cusut
Când suferințele i-au descurajat.
Când la casele lor au plecat
Am avut sentimente schimbătoare,
O bucurie mare că s-au realizat
Și o tristețe imensă, apăsătoare.
Încet, încet, copiii s-au depărtat
Au uitat de-a lor mamă bolnavă,
Într-un ocean de lacrimi m-au lăsat
Făcându-mă a dorului sclavă.
Când timidă la ușă le-am bătut
Mi-au spus că nu au timp de mine,
Cale-ntoarsă atunci am făcut
Și-am căutat în ale minții ruine.
Le-am simțit îmbrățișările călduroase
Sărutările ce fața-mi acopereau,
Le-am auzit glasurile drăgăstoase
Ce rasunau când spuneau că mă iubeau.
Cât de repede te uită copiii
Când bătrânețea te doboară,
Adu-mi, Doamne, înapoi fiii
Să le simt brațele ce mă-mpresoară!
Să îi mângâi cu mâinile tremurânde
Să le șoptesc cât de mult îi iubesc,
Să le privesc chipurile blânde
Căci nu știu cât mai trăiesc.
Dă-mi o zi din a lor copilărie
Inocența să le-o văd în priviri,
Și-apoi să mă iei în a Ta împărăție
Să nu mai fiu povară în ale lor trăiri.
Copilă, să nu îți uiți părinții!
Mi-a spus cu ochii-nlăcrimați,
În icoana vieții ei sunt sfinții
Ce rămân pe retină pictați.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre suferință sau poezii despre singurătate
Oamenii planetei
Suntem mult prea mici
În astă lume mare...
Sunt valuri prea înalte,
Când noi suntem prea scunzi...
Sunt mult prea multe lacrimi
Închise-n vieți amare,
Suntem mult prea mici
Când ne-arătăm rotunzi...
Suntem mult prea răi
Pe o planetă bună...
Sunt oameni care mor,
Când trupul le trăiește...
Sunt mult prea multe crime
Iar viața prea nebună,
Suntem mult prea reci
Când viața ne-ncălzește...
Suntem mult prea mici
Ca oameni, noi cu noi...
Sunt răni ce am uitat,
Când ele nu te uită...
Sunt mult prea multe sarcini
Și nu-s purtate-n doi,
Suntem mult prea orbi
Când viața este mută...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre viață, poezii despre planete, poezii despre înălțime, citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre înălțime sau citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre moarte
Balanța cu un singur talger
Sunt vinovată numai pentru ceea ce n-am făcut.
Păduri tropicale crescute printre coloanele
Unor temple în care nu m-am închinat,
Oceane de frunze
În care nu m-am lăsat îngropată,
Dușmani pe care nu i-am urât,
Săbii pe care am refuzat să le mânui,
Cuvinte pe care n-am învățat să le țip,
Trupuri pe care nu le-am iubit,
Fiare pe care nu le-am ucis,
Fluvii în care nu m-am înecat,
Răsărituri pe care n-am apucat să le văd,
Piscuri pe care n-am apucat să le urc,
Muzee amenajate în corola unor crini
Pe care nu i-am mirosit niciodată!
Toate vor avea dreptul să mă acuze.
Și faptele mele, oricât de bune,
Nu vor reuși să mențină un echilibru
Oricât de instabil,
Pentru că nu între bine și rău
Va fi balanța din urmă,
Ci între a fi fost și a nu fi fost.
poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre păduri, poezii despre ocean, poezii despre muzee, poezii despre frunze, poezii despre fluvii sau poezii despre dușmănie
Ei sunt familia!
De n-aș avea atâtea datorii,
N-aș sta cu mâna-ntinsă la copii.
Bine că au de unde-mi da,
Că, tristă ar fi viața mea.
Lui Dumnezeu, îi mulțumesc
Că am urmași, ce mă iubesc!
O mamă fără de copii
În viață n-are bucurii.
Pe mine, Dumnezeu m-a răsplătit
Și mi-a dat doi copii cuminți.
E-adevărat, am și muncit,
Alții fac la fel și nu sunt fericiți.
Doamne, eu pentru asta-ți mulțumesc!
Și-ți mulțumesc și pentru că trăiesc!
Zilnic, te voi ruga să ai în grija ta,
Copiii și nepoții. Ei sunt Familia!
poezie de Georgeta Nedelcu din Cenușa unui suflet! (28 martie 1993)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsplată
Dascălului meu
A fost odată, nu de mult,
O zi frumoasă-n viața mea,
O zi, în care-am mai primit o mama,
Pe dumneavoastră, Doamna mea!
De-atunci, de cand v-am cunoscut,
Eu m-am schimbat, în bine zic,
Sunt mai deștept și-am mai crescut
Și cred că sunt mai bun un pic!?
M-ați învățat să scriu și să citesc,
Cum să mă port și cum să cânt,
M-ați învățat să socotesc
Și multe alte, câte sunt!
Păcat că timpul a trecut
Și-o altă zi va fi acum,
Când vrem, nu vrem va trebuii
La revedere să ne luăm.
La revedere, rămas bun
Și mii si mii de mulțumiri,
V-om continua același drum
Ce cu iubire l-ați deschis!
Și-oricât de lung va fi acesta,
Nici când in viată n-am să uit,
Pe-a doua mamă, primul dascal,
Ce cu noroc eu l-am avut!!!
poezie de George Lache (10 iunie 2009)
Adăugat de George Lache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre noroc sau poezii despre lectură
Amintirile unui nepot
Copil fiind, mi-aduc aminte,
Cum la bunicii de la țară
Am învățat să fiu cuminte,
Să nu-mi fac neamul de ocară.
Bunica mea m-a învățat
Să cred în bunul Dumnezeu.
Eu nici acum nu am uitat
Cum mă alinta bunicul meu.
M-au învățat ce este viața,
Cum să muncesc, cum să trăiesc.
M-au învățat cum dimineața,
În zori de zi să mă trezesc.
Nici de la joc nu m-au oprit.
Am alergat și am zburdat.
Iar când am fost prea obosit,
O carte-n mână ei mi-au dat.
Frumoasă e copilăria
Petrecută la bunici.
Împarți toată bucuria,
Cu cei mari și cu cei mici.
Ce n-as da să se repete
Viața noastră de copii.
Rămânem doar cu regrete
Și trăim din amintiri!
poezie de Dumitru Delcă (7 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre amintiri sau poezii despre uitare