Mijlocul principal de a-l face pe altul să fie comic este punerea lui în situaţii în care, dată fiind dependenţa omului de circumstanţele exterioare şi în special de cele sociale, el devine comic independent de însuşirile sale personale. Deci, este vorba de utilizarea comicului de situaţie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul în care persoana străină joacă încă un anumit rol, independent însă de o comparaţie directă cu propriul eu, diferenţa dintre consumurile de investire – sursa plăcerii – este produsă de influenţele extern, pe care le desemnăm sintetic prin cuvântul "situaţie". De aceea, acest tip de comic se numeşte "comic de situaţie".

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există şi mijloace pentru a face ca cineva să fie comic; aceste mijloace, care merită o atenţie deosebită, ne dezvăluie în parte şi noi izvoare ale plăcerii comice. Aici trebuie inclusă şi imitaţia, care oferă spectatorului o plăcere deosebită, chiar dacă obiectul ei devine comic independent de orice exagerare caricaturală.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dependenţa sau relativitatea comicului este mult mai mare decât cea a cuvântului de spirit; deoarece acesta din urmă este întotdeauna produs şi nu descoperit, producerea sa poate avea în vedere condiţiile în care este acceptat. Dezoltarea afectelor este unanim acceptată ca fiind condiţia cea mai nefavorabilă pentru comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare comparaţie, în special cea dintre abstract şi concret, presupune o anumită minimalizare şi o anumită economisire a consumului de abstractizare (în sensul mimicii de reprezentare); totuşi, această economisire nu este suficientă pentru o explicaţie a comicului. El nu apare dintr-o dată, ci treptat, din plăcerea uşurării travaliului intelectual datorită comparaţiei; există numeroase cazuri situate la graniţa comicului, a căror apartenenţă la comic poate fi contestată.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specia comicului cea mai apropiată de cuvântul de spirit este naivul. De obicei, naivitatea, ca şi comicul, este descoperită, spre deosebire de cuvântul de spirit, care este produs; mai mult, naivul nu poate fi niciodată produs, în timp ce în cazul comicului pur se poate vorbi de un comic intenţionat, de o creare a comicului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca prototip al genului comic, putem considera nonsensul comic aşa cum este produs de candidaţii care se prezintă nepregătiţi la un examen; mult mai dificil este însă să găsim un exemplu simplu privitor la trăsăturile de caracter.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anumite activităţi psihice constituie condiţii pentru comic. Reprezentările sau gândurile care urmăresc scopuri serioase împiedică descărcarea investiţiilor psihice, aceste investiri fiind necesare pentru deplasările cerute de respectivele activităţi. Aşa se face că doar diferenţele de consum neaşteptat de mari pot să-şi croiască drum spre plăcerea comică. Extrem de neprielnice pentru comic sunt toate procesele de gândire suficient de îndepărtate de intuitiv pentru a face inutilă mimica de reprezentare. Gândirea abstractă nu lasă nici un loc pentru comic, cu excepţia cazului în care ea este întreruptă brusc.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul comicului de situaţie, însuşirile persoanei comice nu au o importanţă decisivă; râdem chiar dacă ne spunem că în situaţia dată ne-am fi comportat la fel. Comicul provine din raportul omului cu lumea exterioară, care, adesea, îl domină; pentru procesele psihice umane, această lume exterioară este reprezentată de convenţiile şi cerinţele societăţii, ba chiar de propriile necesităţi corporale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonsensul şi prostia, care au adesea un efect comic, nu sunt resimţite în toate cazurile ca fiind comice (ca şi caracterele care odată ne provoacă râsul, în timp ce altădată dispreţul sau ura). Acest fapt nu arată decât că efectul comic depinde şi de alte condiţii, nu numai de comparaţie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul se bazează pe un contrast de reprezentare; da, în măsura în care respectivul contrast are un efect comic şi un alt efect. Sentimentul comicului provine dintr-o aşteptare neîmplinită; da, cu condiţia ca această dezamăgire să nu fie penibilă. Obiecţiile sunt desigur îndreptăţite, dar ar însemna să le supraestimăm dacă pe baza lor am conchide că trăsătura esenţială a comicului nu a fost surprinsă.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără îndoială, cuvintele de spirit nereuşite au un caracter comic; el poate fi explicat pe mai multe căi. Comicul se poate naşte fie din dezvoltarea modurilor de gândire ale inconştientului, fie din comparaţia cu spiritul desăvârşit. Admitem că cele două surse acţionează simultan. Nu se poate nega că tocmai asemănarea imperfectă cu spiritul face din nonsens un nonsens comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate considera că raportul dintre comic şi cuvântul de spirit constă tocmai în acţiunea spiritului asupra persoanei a treia, conform mecanismului plăcerii comice. Dar nici vorbă de aşa ceva: interferenţa cu comicul nu este valabilă pentru toate spiritele, nici măcar pentru majoritatea lor; de cele mai multe ori, cuvântul de spirit poate fi clar deosebit de comic. Ori de câte ori cuvântul de spirit nu ia forma nonsensului, deci, în cazul spiritelor aluzive şi cu două înţelesuri, nu constatăm la ascultător ceva asemănător efectului comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi autori nu acceptă o distincţie netă între cuvântul de spirit şi comic, nici în plan conceptual, nici în plan practic. Aceşti autori definesc cuvântul de spirit ca un "comic de limbaj". Pentru a verifica această opinie, vom compara câte un exemplu de comic intenţionat şi de comic neintenţionat al limbajului, cu exemple de vorbe de duh. Vorbirea comică nu se poate distinge fără dificultate de vorbirea spirituală.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mimează stângăcia sau prostia comicul este produs ca şi când ar fi vorba de un comic real, căci sunt îndeplinite condiţiile prielnice comparării care conduce la constatarea diferenţei de consum: prin aceasta nu devenim însă ridicoli sau demni de dispreţ, ci uneori putem trezi chiar admiraţie. Sentimentul de superioritate nu ia naştere la ceilalţi, căci aceştia ştiu că este vorba de o simplă simulare, ceea ce constituie o dovadă în favoarea independenţei principale a comicului faţă de sentimentul de superioritate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Activarea unor afecte neplăcute constituie obstacolul cel mai serios în calea efectului comic. De îndată ce mişcarea inadecvată scopului produce pagube, prostia aduce necazuri, iar dezamăgirea provoacă sentimente negative, posibilitatea efectului comic fiind astfel anulată, cel puţin pentru persoana afectată direct sau indirect de aceste consecinţe neplăcute; în schimb, o altă persoană, neimplicată în nici un fel în situaţia dată, arată prin comportamentul său că în acest caz sunt întrunite toate condiţiile necesare efectului comic. Dar umorul este tocmai un mijloc de a obţine plăcere în pofida afectelor negative care ar fi trebuit să o anuleze; el înlocuieşte dezvoltarea acestor afecte.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afectele, dispoziţia şi atitudinea individului ne arată, prin rolul pe care-l joacă în fiecare caz în parte, că nu există un comic absolut decât ca excepţie şi că efectul comic se naşte sau dispare în funcţie de punctul de vedere al spectatorului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cercetare oricât de superficială asupra comicului ar fi incompletă dacă nu ar conţine cel puţin câteva consideraţii asupra umorului. Înrudirea lor este atât de evidentă încât o ipoteză explicativă relativă la comic trebuie să conţină şi câteva elemente utile pentru înţelegerea umorului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cercetare oricât de superficială asupra comicului ar fi incompletă dacă nu ar conţine cel puţin câteva consideraţii asupra umorului. Înrudirea lor este atât de evidentă, încât o ipoteză explicativă relativă la comic trebuie să conţină şi câteva elemente utile pentru înţelegerea umorului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel puţin toate spiritele cu aparenţă absurdă ar trebui să pară comice şi să aibă un efect corespunzător. De fapt, astfel de spirite au adesea un cu totul altfel de efect asupra ascultătorului, producând stupoare şi tendinţa de a-l respinge. Deci, se pune întrebarea dacă nonsensul cuvântului de spirit este comic sau doar un ultim nonsens banal.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este mult mai uşor de explicat efectul comic al caricaturii decât cel al simplei imitaţii. Caricatura, parodia, travestirea, precum şi demascarea, echivalentul lor practic, se îndreaptă împotriva unor persoane şi obiecte care pretind autoritate şi respect, care se ridică într-un sens sau altul deasupra obişnuitului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!