Când mimează stângăcia sau prostia comicul este produs ca şi când ar fi vorba de un comic real, căci sunt îndeplinite condiţiile prielnice comparării care conduce la constatarea diferenţei de consum: prin aceasta nu devenim însă ridicoli sau demni de dispreţ, ci uneori putem trezi chiar admiraţie. Sentimentul de superioritate nu ia naştere la ceilalţi, căci aceştia ştiu că este vorba de o simplă simulare, ceea ce constituie o dovadă în favoarea independenţei principale a comicului faţă de sentimentul de superioritate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât comicul produs de un consum disproporţionat de mare pentru actele fizice, cât şi comicul rezultat dintr-un consum prea mic pentru procesele psihice se subordonează aceluiaşi principiu; incontestabil, în ambele cazuri, râsul nostru exprimă plăcuta superioritate pe care ne-o atribuim faţă de altcineva. Dacă raportul se inversează şi constatăm la altă persoană un consum somatic mai mic şi un consum psihic mai mare decât al nostru, atunci nu mai râdem, ci ne mirăm şi devenim admirativi.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specia comicului cea mai apropiată de cuvântul de spirit este naivul. De obicei, naivitatea, ca şi comicul, este descoperită, spre deosebire de cuvântul de spirit, care este produs; mai mult, naivul nu poate fi niciodată produs, în timp ce în cazul comicului pur se poate vorbi de un comic intenţionat, de o creare a comicului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii nu s-au mulţumit doar să se amuze de comicul întâlnit întâmplător, ci s-au străduit să-l producă intenţionat; studiul mijloacelor folosite în acest scop ne va permite să aflăm mai multe despre esenţa comicului. În primul rând, putem transforma propria noastră persoană într-o sursă a comicului, pentru a-i înveseli pe alţii, mimând stângăcia sau prostia.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul se bazează pe un contrast de reprezentare; da, în măsura în care respectivul contrast are un efect comic şi un alt efect. Sentimentul comicului provine dintr-o aşteptare neîmplinită; da, cu condiţia ca această dezamăgire să nu fie penibilă. Obiecţiile sunt desigur îndreptăţite, dar ar însemna să le supraestimăm dacă pe baza lor am conchide că trăsătura esenţială a comicului nu a fost surprinsă.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul pe care-l descopăr în însuşirile intelectuale şi morale ale altei persoane este, desigur şi el un produs al comparaţiei pe care o fac între această persoană şi eul meu; însă, lucru demn de remarcat, aici comparaţia conduce de cele mai multe ori la un rezultat opus celui obţinut în cazul comicului de mişcare sau acţiune.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dependenţa sau relativitatea comicului este mult mai mare decât cea a cuvântului de spirit; deoarece acesta din urmă este întotdeauna produs şi nu descoperit, producerea sa poate avea în vedere condiţiile în care este acceptat. Dezoltarea afectelor este unanim acceptată ca fiind condiţia cea mai nefavorabilă pentru comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa care produce plăcere se poate obţine şi dintr-o singură parte: fie prin intermediul sim-patiei, fie din procesele ce se desfăşoară în propriul eu. Aceasta dovedeşte că între sentimentul de superioritate şi plăcerea comică nu există o legătură esenţială. O comparaţie este însă necesară pentru naşterea unei asemenea plăceri, iar ea se realizează între două consumuri de investire ca se succed cu rapiditate şi care privesc aceeaşi performanţă; cele două consumuri sunt produse prin sim-patie sau le găsim, fără o astfel de raportare, în propriile noastre procese psihice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mijlocul principal de a-l face pe altul să fie comic este punerea lui în situaţii în care, dată fiind dependenţa omului de circumstanţele exterioare şi în special de cele sociale, el devine comic independent de însuşirile sale personale. Deci, este vorba de utilizarea comicului de situaţie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul presupune doar existenţa a două persoane: una care-l descoperă şi a doua, la care este descoperit. O a treia persoană, căreia îi este comunicat comicul, întăreşte efectul comic, dar nu-i adaugă nimic nou. Această a treia persoană este în schimb indispensabilă pentru a produce plăcerea specifică cuvântului de spirit; dacă însă nu este vorba de un cuvânt de sprit tendenţios, agresiv, a doua persoană poate lipsi.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca prototip al genului comic, putem considera nonsensul comic aşa cum este produs de candidaţii care se prezintă nepregătiţi la un examen; mult mai dificil este însă să găsim un exemplu simplu privitor la trăsăturile de caracter.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul este considerabil perturbat dacă situaţia din care trebuie să se nască prilejuieşte în acelaşi timp apariţia unui afect puternic. Atunci descărcarea diferenţei eficiente de consum psihic este de regulă imposibilă.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cercetarea cuvântului de spirit am folosit un instrument de care predecesorii mei nu dispuneau: cunoştinţele asupra elaborării visului; ori, în studiul comicului nu voi dispune de un avantaj asemănător şi de aceea trebuie să mă aştept că nu voi afla despre esenţa comicului mai mult decât ceea ce ştiu despre cuvântul de spirit. Căci în calitatea sa de subspecie a comicului, voi regăsi la el, într-o formă identică sau codificată, unele trăsături ale comicului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Examinatorul nu va găsi comic nonsensul produs de ignoranţa examinatului; el se va enerva, în timp ce colegii examinatului, care sunt mai curând preocupaţi de soarta acestuia decât de cunoştinţele sale, vor râde din inimă de acelaşi nonsens. Profesorul de gimnastică sau de dans este doar rareori receptiv la comicul mişcărilor elevilor săi, iar predicatorul nu sesisează comicul defectelor de caracter, pe care autorul de comedii ştie atât de bine să-l pună în valoare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul refugiu al insomniacului este sentimentul de superioritate faţă de lumea adormită.

citat din Leonard Cohen
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit poate redeschide uneori izvoarele comicului, care au devenit inaccesibile şi adesea, comicul serveşte drept faţadă pentru cuvântul de spirit, înlocuind plăcerea preliminară produsă prin tehnica proprie cuvântului de spirit. Toate acestea ne arată că relaţiile dintre comic şi cuvântul de spirit nu sunt deloc simple.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul nu se naşte decât dacă avem prilejul să utilizăm pentru acelaşi proces reprezentativ, în mod simultan sau într-o succesiune de intervale apropiate, două moduri diferite de reprezentare între care se stabileşte comparaţia; diferenţa comică rezultă din această comparaţie. Asemenea diferenţe de consum psihic se nasc din compararea a ceea ce ne este străin cu ceea ce ne este propriu, a obişnuitului cu neobişnuitul, a evenimentului aşteptat cu evenimentul real.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Activarea unor afecte neplăcute constituie obstacolul cel mai serios în calea efectului comic. De îndată ce mişcarea inadecvată scopului produce pagube, prostia aduce necazuri, iar dezamăgirea provoacă sentimente negative, posibilitatea efectului comic fiind astfel anulată, cel puţin pentru persoana afectată direct sau indirect de aceste consecinţe neplăcute; în schimb, o altă persoană, neimplicată în nici un fel în situaţia dată, arată prin comportamentul său că în acest caz sunt întrunite toate condiţiile necesare efectului comic. Dar umorul este tocmai un mijloc de a obţine plăcere în pofida afectelor negative care ar fi trebuit să o anuleze; el înlocuieşte dezvoltarea acestor afecte.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Formularea obscenă produce, datorită unei întâmplări care nu este cu totul întâmplătoare, atât plăcere comică, cât şi plăcere spirituală; deşi condiţiile uneia favorizează apariţia celeilalte, o astfel de unificare derutează intuiţia care trebuie să spună dacă este vorba despre ceva spiritual sau de ceva comic; abia o analiză atentă, detaşată de dispoziţia veselă, poate decide în mod adecvat.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori cuvântul de spirit şi comicul se împletesc, ceea ce arată că unul şi acelaşi enunţ poate fi simultan spiritual şi comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit este produs, în timp ce comicul este descoperit – în primul rând la persoane şi doar prin transfer la obiecte, situaţii etc. Nu persoanele străine, ci propriile noastre procese de gândire constituie sursa plăcerii pe care o datorăm cuvântului de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!