Fugă eșuată
Fuga e rușinoasă,
dar e sănătoasă...
Tu, prietene,
ai fugit ca un laș
din trecerea timpului
și te-ai salvat,
pentru o clipă.
Oare, când te vei salva definitiv?
Nimeni nu poate ști niciodată...
Eu am încercat, doar o dată
și m-am poticnit mortal
poate din nepricepere, de nemurire
sau din lipsă de antrenament asiduu...
dar, când nu mă mai așteptam,
am fost strivit fulgerător
între două clipe.
poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre sănătate, poezii despre salvare, poezii despre rușine, poezii despre prietenie sau poezii despre lașitate
Citate similare
Dar
Este doar "însă"
"sau" un X de "ori";
Ne lasă-ntrebători
șansa ascunsă!
E poate "ci",
cum poate "căci";
ce-adesea îl invoci,
la a nu știi...
E și un "dar" -nu din eroare,
eternul de cadou
ce muritor face erou-
Provoacă încântare!
E-o hărazire
"poate", de talent;
să ieși din nulul impotent
spre nemurire...
Implacabil, "însă",
este-o negație;
Refuzul sau interpelație
cu explicație sau nepătrunsă.
E deci și- "a fi";
răspuns și întrebare
-celebră, dar și pentru fiecare-
ce niciodată nu vom ști.
E-o demi-întrebare;
"dacă" iubești mult,
o viață, cu tumult...
"O fi oare"... o sanctificare?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre talent, poezii despre iubire, poezii despre greșeli, poezii despre cadouri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu, draga mea! Ceea ce spui este fals din temelii! Așadar, nimeni din cei menționați de tine, "nu-ți poate salva viața" și nici nu poate "salva vieți". Nici cel care te salvează de la înec, nici cel mai vestit doctor. Tot ceea ce salvează aceștia este pârlitul de corp. Dar viața pe care o ești și e liberă de corp, cine o salvează? Doar Guru îți poate salva viața, făcându-te să vezi că niciodată nu ai fost corpul, ci viața veșnică care-l animă. De mici credem șopârla care ne-o vinde gândul și anume că suntem posesori de viață și deci implicit gândul e deasupra ei, nu? Dar noi suntem viața, iar gândul e un veșnic nevoiaș care apare în ea, și te invită la efemeritatea și frica lui de extincție. De aia crezi că "ți-a salvat viața"!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre salvare
- citate despre corp
- citate despre superlative
- citate despre medicină
- citate despre medici
- citate despre libertate
- citate despre gânduri
- citate despre frică
Duel epigramatic, seria 17-a din 10.09.1982-28.10.1982: 5. Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă!
Braconier nu mă consider,
Iar cerb, se pare că nu ești;
De mine, când te îngrozești,
Devii... al iepurilor lider!
epigramă de Sorin Beiu din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sănătate, epigrame despre rușine, epigrame despre iepuri, epigrame despre epigrame, epigrame despre duel sau epigrame despre devenire
Sam: Adevărul e că nimeni nu te poate salva.
Dean: Ce ți-am spus eu?
Sam: Nu, vreau să spun că nimeni nu te poate salva, pentru că tu nu vrei să fii salvat.
replici din filmul serial Supernatural: Aventuri în lumea întunericului
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre adevăr
Recviem
Am cugetat la ce-ai fost tu:
O rimă, muzică sau grijă...
Un râu spumos etern curgând
Cu paradise și inferne,
Sau poate un tren așteptând
După o lungă drumeție,
În gara lui ajuns să fie,
Plecat fiind mai de demult;
Din meditația-mi finală
Un trist deznodământ umbrește
O revelație reală
Și fragezimea undelor niciodată șterse...
M-am întrebat la ce visai
Mai mult decât te-ai fi-ntrebat,
Să sting durerea ce aveai
Eu fermă, iar tu... ezitant...
În gândul tău poate să crească
Prejudecăți îmbietoare,
Poate reproșuri, sau invidii...
Dar inutil... și ce ratare!
Cum să exprim cuvântul mare,
Dar mic pentru a mea scrisoare,
Cum să devină canțonetă
Sau nu mai știu eu ce scenetă,
Când viața mea ca un refren
Acum ajunsă-i recviem?...
Cum se apropia distanța
Priveam în două mici oceane,
Visasem muzica măreață
False acorduri și banale...
Mă tot gândisem la final,
N-a fost... nu va fi niciodată,
Cum ar fi fost convențional
Să-nchei scrisoarea resemnată...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre scrisori
- poezii despre muzică
- poezii despre tristețe
- poezii despre trenuri
- poezii despre sfârșit
- poezii despre râuri
- poezii despre prejudecăți
- poezii despre poezie
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Ganduri pentru ieri...
Am sperat mereu
Că ai să te întorci,
Că vom fi din nou împreună.
Dar, aștept
aștept
Oare toate punțile de legătură s-au rupt?
Oare nu mai există nimeni
Care să-mi spună ceva despre tine
Sau să-ți spună ceva despre mine?
În fiecare noapte mă întreb:
De ce ne-a fost dat să ne întâlnim
De ce n-am trecut unul pe lângă celălalt ca doi străini,
Fără să ne privim măcar
De ce?
Nu are rost să mă frământ:
Am fost două paralele
Care atunci, în acea clipă
Au atins infinitul
Dar, doar pentru o clipă.
poezie de Elena Dumitrescu
Adăugat de Carmen Iosipa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre noapte, poezii despre infinit sau poezii despre existență
Clipe care nu se mai repetă
Ai crede că trăim de două ori
Când din țărână noi venim
Și în țărână suntem călători
Ca mai apoi din altă destinație
Să vrem ca într-o meditație
O clipă doar să mai trăim, o viață
Ajuns acolo sus ai remușcări
Că timpul l-ai trișat de-atâtea ori
Gândind ca niciodată n-ai să mori
Aș da orice să pot să îndrept
Greșeli fără de vină și clipe de tandrețe
Să fiu iertat, să pot să iert
Aș vrea să mă întorc în anii de liceu
A ta mare iubire aș vrea să fiu doar eu
Știu, nu e ușor, dar sper, nici nu e greu
Sunt clipe care nu se mai repetă
Chiar de-aș trăi o viață desuetă
Aș da orice, m-aș și reîncarna
Nu știu, poate nu am dreptate
Sunt clipe ce nu pot fi decriptate
Au fost de mult, acuma, sunt deja uitate
Asta e viața, curge pe-un culoar,
De vrei să stai ca un perete
Dezamăgit vei fi să știi că sunt doar
Clipe care nu se mai repetă
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre vinovăție, poezii despre uitare, poezii despre reîncarnare, poezii despre moarte sau poezii despre liceu
Ție, prietene
Dacă tu vrei să cunoști
ce sânge-ți curge prin venă,
Nu te lua după proști!
Uită-te atent la genă!
Vei găsi acolo regnul
și lumea din care vii.
Îți vei întâlni destinul
și vei ști ce poți să fii.
Doar așa tu vei cunoaște
de unde vii și unde mergi.
Te vei închina la moaște,
calea dreaptă să alegi.
Eu așa te sfătuiesc:
caută și vei afla
Că-n Universul Ceresc,
există și viața ta.
E comoara ce-ai primit
de la Dumnezeu Cel Sfânt.
Tu prin ea te-ai definit
muritor pe-acest pământ.
Viață ai, viață să dai.
Omul din om să se nască.
Dar din dar se face rai,
Viața să nu se sfârșească.
poezie de Dumitru Delcă (9 februarie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre cunoaștere, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre rai, poezii despre prostie sau poezii despre naștere
Cred că drumul nostru se va intersecta mereu, repetat, cu unele poteci, pentru că nu se poate altfel. Sau poate pentru că, la un moment dat și într-un anume colț de lume, s-a creat o legătură între două suflete care trece peste kilometri și timp (asta e explicația care îmi convine cel mai mult, ar fi frumos să se întâmple cu adevărat așa). Poate suntem jucăriile descentrate ale destinului sau poate unele lucruri nu se termină cu adevărat niciodată, doar iau o pauză din când în când.
Anda Docea în Camere de hotel (aprilie 2015)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre suflet, citate despre metrologie, citate despre lungime, citate despre jucării, citate despre frumusețe sau citate despre depășire
* * *
Poate nu ai să crezi
dar astăzi,
valurile îmi arătau cum trece august
în septembrie
și doar cochiliile melcilor
care țin captiv timpul
știu rostul înserărilor din noi,
eu, doar un eu, țintuită în albastru
am simțit pentru o clipă
cum stau lipită de trupul tău,
sau poate a fost doar vântul
sau doar un ecou
sau poate septembrie....
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre seară, poezii despre prezent sau poezii despre albastru
Cine sunt eu? (Doar sunt sau chiar exist?)
Cine sunt eu în lipsa ta,
Când inima mea e ca un pendul,
Între a te pierde sau a te afla.
Cine sunt eu în lipsă de mine,
Când caut chipuri, dar
mă lovesc doar de măști în mulțime.
Cine-s eu în trecerea timpului,
Un om sau doar o umbră-n amprentele zidului,
Ce unește, dar și dezbină
Ține de obișnuință sau de rutină?
Cine-s eu, atunci când nu mă recunosc,
Imagine proiectată de trăiri și neaos.
Caut liniștea în haos,
Dar mă afund mai mult,
Doar simplu exist sau chiar sunt?
Cine sunt eu într-o lume imperfectă,
De valori defectă,
Al cărui preț ține doar de etichetă,
Un inadaptat(ă) ce-și proiectează propria lume,
Ca un arhitect, într-o machetă.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre măști, poezii despre inimă, poezii despre imperfecțiune, poezii despre imagine sau poezii despre arhitectură
Raspuns final?
Privind aceeași stea ce mă inspiră
O vorbă-am vrut ca să îți spun,
Răspunsul tău mă cam intrigă
Nu pot să înțeleg, nu știu.
Să fi grăit tu oare adevărul?
Sau eu am înțeles greșit
E imposibil, spun buzele tale,
La ce mi-ai spus mult m-am gândit.
Motivul forte de l-ai spune,
Acel motiv din urmă care
Îmi face mie imposibil
Să mai visez in continuare.
Poate că mulți mi-au spus că e mai bine
S-aștept să treacă timpul rău,
Dar greu se mai scurg ale mele ore
Când nu sunt prin-prejurul tău.
Așa că îndrăznesc din nou
Să îți vorbesc ca un ecou,
Prin versuri chiar nereușite
De mine mult, mult chinuite.
Alege-o variantă de răspuns:
Poți spune da, poate vei spune nu,
S-au chiar poți spune mai incearcă tu,
Dar steaua mea se-ndreaptă spre apus.
Iar de răspunsul tău va fi
Același, dar numai de-aș ști,
În pace eu te voi lăsa
Voi ști că nu vei fi a mea.
Dar sper acum, măcar de-această dată
Răspunsul dat, să fie doar al tău,
Să nu fie influențat de alții
Să fie sincer, clar ca un ecou.
Încerc să-nchei, dar mi-este foarte greu
Căci incă nu ți-am spus tot ce simt eu,
Însă măcar un lucru-aș vrea să îl reții:
Dăm doar un semn, sau un cuvânt, sau orice-ar fi.
poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre sinceritate, poezii despre pace sau poezii despre ore
Oare pot fi eu...
oare pot fi eu în apusuri
care cresc în ochii tăi, sau
în cerneluri de roșu
acolo, unde se deschid
zăvoare de lumină?
Oare pot fi eu, acolo sus...
unde pana vulturului fulgeră-n zări
sau în mine răscolind
tainice șoapte?
oare pot fi trecerea timpului
atunci când...
picur încet tăceri de copil
din timpul trecut prin mine?
sau oare...
când am adormit la sânul tău
dăruindu-mi vis de nebunii?
oare pot fi eu în...
ploi de curcubee, în furtuni
sau când scriu în seri tărzii
cuvinte cu picuri pe ferestre
gândidu-mă la tine?
oare pot fi...
clipa din căușul palmei tale
strâns întinse sau...
aburii treceri de după furtună?
oare sunt eu în clipe ce trec,
tăcute, ce nu știu răspunsul?
sau oare sunt eu sufletul tău
prin apusuri ce plecă
printr-un nou început?
poezie de Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre început, poezii despre vulturi, poezii despre suflet, poezii despre somn sau poezii despre roșu
De multe ori, când am luat anumite decizii, când am fost mândră sau când m-am rușinat de vreo faptă de-a mea, dar mai ales când aș fi avut nevoie de un sfat, m-am întrebat în gând: "Oare tata ce-ar spune acum?" Și am încercat să îmi imaginez părerea lui, sfatul lui, aprobarea sau dezaprobarea lui...
citat din Irina Binder
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sfaturi, citate despre tată, citate despre rușine, citate despre mândrie sau citate despre imaginație
Ce-am vrut să fiu!
Te miști prea încet! Când timpul este prea rapid
Poate este adevărat, dar cred că ți se pare!
Doar când faci mai multe, simți că n-ai făcut nimic
Nu este așa! Doar că n-ai răbdare!
Ajung sa-mi vând și somnul pentr-o oră, două
Ca să scriu un vers și apoi, să vi-l dau vouă
Cei pentru mine o noapte, sau două, ca să pierd?
Sau versuri de stele, din cartea-mi să îmi sterg?
Daca-ș sta o viață, ca să vă tot scriu!
N-as ști eu niciodată, ce am vrut să fiu!
Să scriu pe veci într-una, să mă opresc nu pot!
Nu mă simt nici om, dar nu sunt nici robot.
V-aș dărui, eu vouă, toată libertatea
Din pământ ar curge, izvor de fericire
Aș pune înțelepciune, în a voastră minte
Dar tote sunt pe foiae!
Cum și lumea întreagă-i făcută din cuvinte.
poezie de Ilie Dragomir (8 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre viteză, poezii despre stele sau poezii despre roboți
Imn iubirii
Viața, pân' la urmă, e doar scrum,
E, mai mult, cădere și-njosire...
Poți trăi oriunde și oricum
Dar nu poți trăi fără iubire.
Un copil privește-n viitor,
Un bătrân scrutează-n amintire...
Poți trăi plenar sau fără spor
Dar nu poți trăi fără iubire.
Anotimpurile-ți pot fi reci,
Sau scăldate-n caldă strălucire...
Poți trăi plângând, sau să petreci
Dar nu poți trăi fără iubire.
În colibă viața poți să-ți duci,
Ca un câine, poți lătra-n neștire...
Pe cărări greșite poți s-apuci
Dar nu poți trăi fără iubire.
Cine-i, oare, în lume acel om
Să nu cadă, o dată-n rătăcire?!
Poți fi mărăcine, poți fi pom
Dar nu poți trăi fără iubire.
Poți trăi-n picioare sau pe brânci,
Laș sau brav poți fi-n nenorocire...
Poți și din gunoaie să mănânci
Dar nu poți trăi fără iubire.
Poți, cum crește iarba, să asculți,
Sau, nepăsător fiind - din fire,
Poți trăi în văi sau vârf de munți
Dar nu poți trăi fără iubire.
S-ar putea, de nimenea dorit,
Să trăiești în neagră părăsire...
Dar, oricât ai fi de părăsit
Tot nu poți trăi fără iubire.
Fericirea-i, cel mai des, un vis,
Ce sfârșește în dezamăgire...
Poți trăi pe nori sau în abis
Dar nu poți trăi fără iubire.
Hei, prietene, privește-n sus,
Cerul lumii, soarbe-l în privire...
Poți fi răsărit, poți fi apus
Dar nu poți trăi fără iubire.
Poți pleca, în viața de-apoi,
Liniștit gândind la nemurire,
Floare dac-ai fost sau un gunoi
Doar o dată de-ai simțit iubire.
... Viața, pân' la urmă, e doar scrum,
E-un coșmar sau albă nălucire...
Poți păși pe drept sau silnic drum
Dar nu poți trăi fără iubire...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre viitor, poezii despre prăpăstii, poezii despre picioare sau poezii despre nori
Și iarăși, cine dintre noi se mai poate plânge că forța primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă, descoperită, când toți se căznesc să o apuce de la început, înapoi, și nimeni nu s-a încercat să o învăluie, pentru clipa de față, să o prindă măcar o dată pe flanc?
începutul de la Puțină metafizică și astronomie de Urmuz
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre început, citate despre plâns sau citate despre forță
Mult prea îndrăgostită...
Au fost și vremuri când fredonam iubirea...
Au fost și clipe când mult o blestemam!
Lacrimi s-au unit din despărțirea
Unei iubiri la care tot speram.
Au fost și timpuri când am atins un soare,
A cărui lumină m-a orbit...
Și m-am lăsat purtată de chemare,
Cu tot ce am avut, am dăruit!
Au fost momente când te uram în șoaptă,
Când mă uitai în colț și te plimbai,
Prin colțuri de lume fără plată,
Parcă uitând de mine că m-aveai!
Au fost și ceasuri cu prea multe oftaturi,
Din multe file ce-am rupt din calendar...
Și-am studiat din foarte multe laturi
Ce-mi ești, ce-ți sunt... într-un orar.
Și la final, din ecuație reiese,
Că nimeni și nimic nu poate ști...
Ce lucruri sunt cernute și alese
Ce le-ntregește, sau a le risipi.
Mult prea uimită și așteptând răspunsul,
Mă otrăvisem cu prea multe speranțe...
Prieten aliat mi-era doar plânsul,
Și inima străpunsă doar de gloanțe...
Vor fi și vremuri când voi cânta iubirea...
Și va veni și ceasul să zâmbesc!
Sunt ce am fost și nu mă pierd cu firea,
Eu știu numai să strălucesc!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceas, poezii despre zâmbet, poezii despre plâns, poezii despre plată sau poezii despre lumină
Timpi
În orice faptă e o prima oară,
Cum prima dată este o scuză,
Iar niciodată, poate o acuză,
Ori jurământ, la ce-o să piară.
Întotdeauna e-o angajare,
Un gaj de, neîntrerupt, credință,
Sau atestat de elocință...
Cel mai adesea-i o încercare.
Arar zis, nevinovăție,
Dar și la lipsă, o asumare,
Doar parțială, nu eroare,
Iar gafă, adese, e-o prostie.
Regret, este-o ultimă dată,
Justificare repromisă,
Din când în când o nepermisă
Vină, iar neîncetat, sentința luată.
Păcat, trăim intermitent
Și-am putea pauze s-avem,
Ca din puțin, mult să putem
Și aproape am fi, un... permanent.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 aprilie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre oratorie, poezii despre nevinovăție sau poezii despre angajare
Nu semnez niciodată condicile de absență
plec pur și simplu precum un soldat necunoscut
nu-mi las nici umbra să facă contra-apelul
doar îmi sărut iarba aceasta verde care se înclină
la trecerea mea prin viață
de parcă mi-ar ști pasul
de parcă mi-ar ierta coasa
de parcă mi-ar fi ascultat visele din vis
și atunci când îmbrățișam cerul
dar și atunci când mă înveleam cu pământul
și când te țineam în brațe
dar și când îl căutam pe dumnezeu
alergând după fluturi alergând după licurici
între două suflări de păpădie și o floarea soarelui
chiar dacă ar putea părea o copilărie în lumea asta
parcă într-o veșnică așteptare a unei și mai veșnice luminițe de la un și mai veșnic capăt de tunel
nimic nu mă poate convinge că dumnezeu are nevoie de intermediari ca să-mi lumineze inima
nici de taxe și construcții megalictice ca să-mi ierte păcatele
așa că nu voi da ortul niciunui popă
nu voi semna nicio condică de plecare din lume
doar așa ca să-mi pot vedea de moarte simplu
și să nu rămân dator pământului cu o groapă
îmi doresc doar un rug
așa cum mi-a fost și viața
așa cum poate îmi va fi și veșnicia
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre sărut sau poezii despre licurici