Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Aho! Aho!

Bine nici nu s-a-nserat,
Noi cu plugul ne-am luat,
C-așa-i de la Dumnezeu lăsat.
Alăturați-vă de perdele
Și-ascultați vorbele mele:
-Bună ziua, doamnă gazdă,
M-ai primi să trag o brazdă?
- De ce nu, dragă băiete,
Vino-n casă, că am fete,
Fata mi-i de măritat,
Și de mult v-a așteptat,
S-o urați, ca să trăiască,
Dumnezeu s-o-nvrădnicească.
V-a poftit copila-n casă,
Să stați cu dânsa la masă,
Că-i frumoasă, bat-o vina,
Ca luceafărul și luna,
Când o vezi uiți urătura!
La ureche zurgălăi
Să răsune peste văi!
Hăi! Hăi!
Aș mai ura că mai știu,
Dar mi-e sete de rachiu,
Dac-aș ști c-aveți a-mi da,
O bucată de slănină
Ca de-aici pân-la fântână,
Și-o bucată de cârnați,
Ca de-aici pân-la Galați.
De urat am mai ura,
Dar mă tem c-om însera,
Și-avem a trece o pădure,
Unde sunt fete nebune,
De-aruncă-n noi cu alune,
Și-nchid cărările
Tot cu dezmierdările.
Cred că v-am urat plăcut,
Ca să-mi dați un leu bătut,
Cred că v-am urat pe plac,
Să-mi dați jumate de franc,
Iar de nu vreo trei parale,
Căci e cinstea dumitale.
Ori mi-ți da, ori nu mi-ți da,
Noi ne-om duce, vom lăsa,
Busuioc mare crengos,
Rămâneți, gospodari, sănătoși!

folclor românesc, din Botoșani
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Dați-ne ceva...

Dar mai dați-ne ceva.
Dați-ne șoldul porcului,
Din fundul podului.
Dați-ne o bucată de slănină,
De aici până la fântână...
Dați-ne, ce ne-ți da,
Că de noi nu veți scăpa.
Dați-ne măcar parale,
luam ușa în spinare.
Dați-ne un sac de prune uscate,
le azvârlim în aste guri căscate,
Și vreo câteva poame,
le dăm la aste cucoane
Că sunt moarte de foame.
Și vreo câțiva căței de usturoi
le dăm la ai ciocoi
Fiindcă au poftit pe la noi...

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E ziua noastră astăzi, domni bărbați

Ni-e tare dor de ziua când, fecioare,
Voi voalul marital ni-l dăruirăți...
Iar în privire ne puserăți Soare!
Ai noștri-ați fost, atunci când ne iubirăți?

La dulcea cununie-n altar sfânt,
Martor pe Dumnezeu îl vom fi pus...
Credință v-am jurat, dincolo de mormânt!
Lui Dumnnezeu, e rău că ne-am supus?

Pe viață, în rastel ne-ați înjugat,
Ucis-ați visul amăgit odată...
Cu zâmbet șters, în șoaptă v-am rugat!
Nu veți mai fi aceiași, niciodată?

Vreți, dragostea din noi s-o contestăm,
Și, câtă zarvă izvodiți deodată...
Dacă, de neiubire... ne-ntristăm!
Să nu-ndrăznim, să mai sperăm, vreodată?

Suntem eterna, slaba voastră parte,
Voi, fără noi, nimic n-ați fi! Să nu uitați...
Nu ne ucideți, nu ne dați deoparte!
Tot ce ne-ați luat, puteți să ne mai dați?

Ce dor ne e de-acei bărbați frumoși,
De râsete zglobii, de altădată...
De mângâieri, de ochii languroși!
"Iubito", mai puteți rosti o dată?

Ni-e tare dor de soare în privire,
De noi să v-amintiți... neinhibați...
Am adunat qintale de iubire!
E ziua noastră astăzi, domni bărbați!

poezie de , după Adrian Păunescu (8 martie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Colindița

Colindița nu-i mai multă,
Să trăiască cine-ascultă!
Sus la ceruri o-nălțăm
Și la gazde o-nchinăm.
O-nchinăm cu veselie
Și cu mare bucurie,
C-am ajuns seara de-Ajun
A bătrânului Craciun.

Sus, mai sus vom înălța,
Ce-am știut noi v-am cântat.
rămâneți sănătoși,
sănătoși și bucuroși!
C-am ajuns ziua cea sfântă
Când colindele se cântă.
Sărbătoarea lui Cristos
Să vă fie de folos!

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-am frică

Câte vise, câte ganduri,
Au trecut de-atunci prin noi
Câte planuri și iluzii
Ne-am făcut noi despre... noi.

Insă zilele cum trec și cum clipele se scurg,
Lucrul ce-mi e cel mai cert și nu știu, cum îți spun,
Căci mi-e teama... nu de tine și de vanitatea ta,
Ci de ce va zice, lumea imbecilă, crudă, rea.

Dar n-am frică, of degeaba,
Stați cu toții și-așteptați,
Căci eu știu prea bine calea
Și nu vreau ceva să-mi dați.

Doar în mine este Domnul,
Și oare cum putea
greșesc de-acuma drumul
Ce duce-n inima ta?

Doamne, în genunchi rog,
Ca-n parcursul vieții mele,
Să mă păzesti de neghiobi,
Și de toate cele rele.

Și tot în genunchi, mai stau,
Doamne un lucru mai vreau,
Să ai grijă și de mine
Căci fară tine, nu-i bine.

Și o ultimă dorinta...
Doamne, să-mi dai umilintă,
Și smerenie și jale, să nu rătăcesc din cale
Luminează viata mea, Doamne TU îmi ești calea!

poezie de (13 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana DrăgușinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bună dimineața la Moș Ajun

Bună dimineața la Moș Ajun
Ne dați ori nu ne dați?
Ne dați ori nu ne dați?
Ne dați, ne dați?

Am venit și noi odată
La mulți ani cu sănătate
Domnul Sfânt să ne ajute
La covrigi și la nuci multe!

Bună dimineața la Moș Ajun
Ne dați ori nu ne dați?
Ne dați ori nu ne dați?
Ne dați, ne dați?

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

S-au plăcut și s-au luat.
Cu nuntă!
Nuntă cu dar!
Darul a rămas tot
la bucătăreasă, lăutari și guristă,
leat cu bâtu.
Pentru piatră nu le-a mai rămas un sfanț,
deși nuntașii
le-au urat casă de piatră și copii.
Neavând încotro-
și-au suflecat mânecile
și-au purces la modelat lutul.
Au ridicat din chirpici,
casă frumoasă,
călduroasă iarna, răcoroasă vara.
Avea însă o hibă: să nu vadă apa,
se apleacă!
Când apele Dunării erau în Dulgeana,
casa nu mai era.
Apucase de le văzuse.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Scara

Am găsit-o ieri în prun,
Dar să nu grăbiți ocara!
I-am luat în pripă scara.
Ea -njură: Ești nebun?
Pune scara!
Dacă-njuri, eu n-o mai pun!

Mai la urmă, pe-un cuvânt:
se lase sărutată
De atâtea ori deodată
Câți fuștei la scară sânt.
Sărutată
Lăudat fii, Tată sfânt!

Unsprezece, spune ea;
Eu zic: Bine, pe credință:
Doar o fi având știință,
Scara câți fuștei avea,
Pe credință
Asta e pierzarea mea!

Și-o sărut mereu-mereu:
Orice-ați spune, orice-ați face,
Nu știu cum, dar mie-mi place
sărut așa sunt eu!
Orice-ați face,
Doar e dat de Dumnezeu!

Dar te uită! Azi duc
Pe la ei, și iată scara!
Vrând pui la cale țara,
N-am de lucru și m-apuc
-ntorc scara,
Și când colo, stau năuc!

Dau număr la fuștei
Uite-i, frate, doisprezece!
Și-un cuțit prin piept îmi trece
Împlântat de mâna ei!
Doisprezece,
Iacă-mi moartea, dragii mei!

A greșit, îmi spuneți voi?
Cum de n-a greșit să-mi spuie
Treisprezece? Să mai suie,
Nu să-mi facă mai vreo doi!
Nu să-mi spuie
Că e miercuri, când e joi!

Zici poate n-a știut
Când vorbea din prun cu mine?
Dar i-a numărat ea bine
Scoborându-i și-a tăcut!
Nu de mine,
Mi-e de dânsa, ce-a făcut!
M-a scurtat așa, știind!
Dacă-i fire mincinoasă,
Ce folos e că-i frumoasă?
Maica mea, auzi! S-o prind
Mincinoasă!
N-o mai cred, s-o văd murind!

poezie clasică de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 25 septembrie 2017.
Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.
Adrian Păunescu

Târziu

Când v-am rugat să-i ocrotim,
Când v-am rugat a nu-i uita,
N-ați auzit și mi-ați răspuns
Că-i o problemă foarte grea.

Și-am fost ridicol stăruind
Și-am încercat să vă mai spun
Și noi m-ați învinovățit
Și m-ați considerat nebun.

Și eu v-am zis că nu e timp,
suntem niște pasageri,
Și voi ați construit minciuni,
Mai multe astăzi decât ieri.

Și-acum de ce vă bucurați
De arta celor ce-au murit,
Când voi i-ați condamnat pe ei
La trai pe muchie de cuțit?

O locuință v-am cerut,
S-o dăm artiștilor pribegi,
Și jaful vostru mi-a răspuns
Cu literele unei legi.

Acum, e gata casa lor
Și v-ați putea și voi mândri
Că dați o casă celor morți,
Deși ei v-au cerut-o, vii.

Târziu răspuns și ipocrit,
Artiștii au ajuns pământ,
E gata casa vieții lor,
Dar locatarii nu mai sunt.

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

De câte ori...

De câte ori nu ți-am dat flori
și versuri de iubire?
Tu trebuia te-nfiori
cuprinsă de uimire!

De câte ori nu ți-am cântat
cu vântu-n faptul serii?
Tu trebuia neapărat
ecou fii plăcerii!

De câte ori am adormit
la plopul ce ne-așteaptă?
Tu ai uitat și n-ai venit
să mă mângâi c-o șoaptă!

De câte ori am ascultat
un tril de ciocârlie?
Cu grai uscat tu m-ai lăsat
și inima pustie!

De câte ori m-a răcorit
izvorul din pădure?
Te-am așteptat, dar n-ai venit
și-ți culesesem mure!

Dar pentru ce "de câte ori"
când ție nici nu-ți pasă?
Mă străduiesc să-ți dau comori,
-ntemeiem o casă!

Iar dacă Spiritul o vrea,
taina o deține,
fiu al tău, fii a mea,
noi doi ne-om aparține!

O să trăim cât ne-o fi dat
sau scris în cartea vieții,
tu ca femeie, eu bărbat
drept cuplul frumuseții.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când au intrat în casă nouă, toți le-au urat mirilor "Casă de piatră!" Doar bunicul le-a spus: "O casă mai trebuie clădită și după aceea!"

aforism de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Scurtisme" de Paul Louis Lampert este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -39.00- 21.99 lei.
Octavian Goga

Dorința

Departe- vrea de-aici să vii,
În alte lumi senine,
În dimineața de Florii
Să mă cunun cu tine.

Să ne-așezăm în sat la noi,
S-avem în deal o casă,
fiu cel mai cuminte-n sat,
Și tu, cea mai frumoasă.

vie și mama la noi,
Că-i necăjită tare,
aibă tihn-un an ori doi,
Ori cât pământ mai are.

Acolo trăim în munți
De cât trai avem parte,
Sătenii seara să-i adun
Și să le spun din carte:

Că sunt de neam împărătesc,
Din țara-ndepărtată,
tot pământul rotogol
Era al lor odată...

Și că azi oamenii-nvățați
Așteaptă se nască
Un tânăr crai coborâtor
Din legea românească.

Copiii noștri să-i înveți
Tu: Crezul... Născătoarea...
S-ajung să-i văd cântând pe toți
În strană, sărbătoarea.

Atunce, împăcat cu rostul
Acestei lumi deșerte,
mor, să-mi zică satu-ntreg
Un: "Dumnezeu să-l ierte!"

Iar popii nostru-ntâmplător
Vreun oaspe-atunci să-i vie;
"Pe cine-ngropi, părinte, azi?"
"Pe-un om de omenie!..."

poezie celebră de
Adăugat de Ioan HasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Poezii" de Octavian Goga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.

Progresia Sfintei Treimi

Când nu mai am inspirație scriu,
Ce-ar mai fi de zis?
Mă gândesc la ce nu s-a mai gândit nimeni.
De pildă, când a zis Dumnezeu să fie lumină,
Lumina s-a făcut singură.
Ce, te gândeai c-a scăpărat El?!
I-a lăsat omului descopere scânteia
În sine.
De fapt, cred că la început
Lumina era dintr-o bucată,
Clară ca bună ziua,
Fără foc întrânsa. Numai pentru ochi;
Reglată bine, tot, treabă, rost...
Curată.
Până a intrat în cârdășie cu focul
Și-a-nceput ardă, știu fetele cum e...
mai gândesc la faptul , la început,
Și omul a fost făcut dintr-o bucată,
Căci l-a făcut Dumnezeu bărbat și femeie,
Nu doar una sau doar altul, ce mai una, alta!?
L-a-mpărțit pe om în două, să nu fie singur
La Părinte.
Când a văzut ce prostie a făcut, a zis:
Bă, ăștia sunt ca oile: după una sar toate în baltă!
A deschis poarta staulului și ne-a dat drumul
Pe drumuri, la înmulțire.
Parcă-L văd ținându-se greu după noi,
Ca un păstor bătrân
După miliarde...
Iar Ei,
Doar Trei.

poezie de din Aproape alb (13 februarie 2013)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Girel Barbu

Plugușor

Aho aho copii și frați
Pe sub bici adunați
Și cruciți- fârtați.
A venit acum un an,
Unu-n locul lui Traian
Pe-un asin de la Sibiu
Cu stomacul sub chipiu
Și-a tras brazdă prin coceni
Din Ardeal la Cotroceni.
Ia mai dați gură la boi
Și sunați din zurgălăi
Mai pocniți o pocnitură
Și trântiți o-njurătură
se-audă până-n UE
Și-aruncați un pumn de cuie
Vedea-l-am curând statuie!
Peste țară se uitară
Cu privirea lui șucară
Și-ncepu bolboroseala
De băgă în țară boala -
Azi o vorbă, mâine alta,
Parcă le scoate cu dalta
Într-o săptămână, două
Zice-o propoziție nouă,
Un cuvânt pe buze-l plimbă,
Parcă are păr pe limbă.
Ia mai fluierați flăcăi
Să răsune munți și văi
se-audă-n parlament
Și de-acolo-n Occident
Poate vom primi și noi
Un jug, că-avem destui boi!
A trecut un an și-o vară
Și nimic nu se schimbară,
Unii-au pus ovăz în țară
Alții-n Occident se... cară
Ni s-a dus în lume buhul,
Că-am ajuns săraci cu duhul,
Ne mirăm și noi, de noi
Când ne fac pielea cimpoi.
Ia mai scuipați în palme
Și-nnoiți niște sudalme,
Scoateți ușa din țâțâni
Că aici suntem stăpâni,
Nu e stână, fără câini,
Roată, roată, frați români!
Am ajuns ai nimănui,
Parcă-am fi niște statui
Ni se modelează chipul
Cum le dictează lor cipul,
Vai de-a noastră existență,
Viață la fărăfrecvență,
Suntem omorâți cu zile
De niște conducători-gorile.
Hai flăcăi, veniți cu toții
dăm de pământ cu hoții
Că ne-au furat netoții
Și credința și pe Sfântul,
Neamul, țara și cuvântul,
Nu i-ar mai răbda pământul!
De urat am mai ura
Dacă nu s-ar sesiza,
Din oficiu, ca-altădată
..."Pușcă și cureaua lată",
Să ne-mprăștie în zori,
Pe la ceas de cântători
Tot în cele patru zări.
Roată, roată, sub fereastră
urăm la gazda noastră:
Sănătate, și să piară,
Piaza aia rea din țară,
Pită, pace gologani,
La anul și "LA MULȚI ANI"!

poezie satirică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Vladimir Potlog

Mi-i dor de casă

Mi-i dor de casă,
Mi-i dor de tot ce-mi este drag,
De vorba mamei blândă și frumoasă,
De înverzitul meu meleag.

De-ar ști bătrâna casă
Cât de mult vreu s-o revăd!
Și să stau cu ai mei la masă,
Și să n-am niciun regret.

Să mă scol în zori de zi
Când soarele răsare
Și să sărut mâna mamei
Veșnic muncitoare.

alerg peste dealuri și câmpii,
Peste tot ce-mi este sfânt,
aud cânt de ciocârlii
Pe scumpul meu pământ!

poezie de (9 decembrie 2010)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Oameni frumoși, vă mulțumesc!

Oameni frumoși cu gânduri bune,
De Ziua Mea, voi mi-ați urat:
Mulți Ani și bucurii cunune,
Să-mi fie versul lin, curat...

port în trupu-mi sănătate
Și țara-n inimă și-n gând,
Să am puterea de-a străbate
Cu pași statornici pe pământ.

Să mai aprind o lumânare
Pe crucea unui dulce tort,
Să-mi zboare inima în zare,
Pe unde-am fost, pe unde pot...

Oameni frumoși cu gând înalt
De Ziua Mea voi mi-ați urat
aleg muzele din salt.
Vă mulțumesc! Nu m-ați uitat!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Rugă disperată

Păzește-i, Doamne, pe români,
Că-s neam creștin, nu sunt păgâni,
Mai vină-le în ajutor,
Fă-ți milă și de soarta lor
viață duc de câini!

Naivi am fost când am sperat
totu-n bine s-a schimbat,
Ne-am bucurat, ne-am veselit
Că pe tirani i-am izgonit,
Dar rău ne-am înșelat!

Venit-au alții mai avari,
Mai duri, mai cruzi, mai ordinari...
Si nu știu cât vom mai răbda
C-om pune mâna și vom da
Cu ghioage și cu pari.

Căci foamea, frigul, traiul greu...
Te fac din miel fii un leu,
Să n-ai nici lege, nici păcat
Si-i vai de cel ce te-a-nșelat,
Că uiți de Dumnezeu

Si-n numele a tot ce-i sfânt,
Te prinzi de cer, intri-n mormânt...
De-aceea, Doamne, fă ceva,
Alungă jalea, căci așa
Blestemu-i pe pământ.

Prea Bunule, noi am greșit
Insă pedeapsa ce-am primit
E mult prea grea și e păcat,
Ajunge cât am îndurat,
Căci prea scump am plătit.

Păzește-i, Doamne, pe români
Că-s neam creștin, nu sunt păgâni,
Mai vină-le în ajutor,
Fă-ți milă și de soarta lor
viață duc de câini!

poezie de din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorul MAMEI

Doamne ce durere ne-ai dat
Fara de mama tu ne-ai lasat,
Trei copii indurerati
De mici ei lasati.
Singuri cu dorul lor
Noi pe atunci mici mai eram,
Nimic nu intelegam
A fost o tragedie mare
Fara de asemanare.
Intr-o zi de toamna
Tu draga mama,
Ai plecat de linga noi
Nespunind ca te vei mai intoarce inapoi.
Acuma Domnului slujesti
Iar pe noi de sus tu ne privesti,
Si de rele ne feresti.
Tu mama ne-ai lasat de mici
Fara ca sa ne mai zici,
Ca-napoi nu te mai intorci.
Noi am crescut mari
Dar nefericiti,
Caci am fost noi despartiti,
Sora pe atunci opt ani avea
Ea bucuroasa ca-nalta casa v-a pleca,
Eu cu fratele mai mic
Ramasi tristi de cinci si sase ani.
Pe atunci nimic nu intelegeam
Insa, dupa un timp mai indelungat,
Intelegeasem ca nu v-a mai fi
Asa cum imi doream.
Sa am mama mea iubita
Cea mai scumpa si fericita,
Ca sa ajung la ziua ei
Cu flori cu cu multe urari.
Insa acuma, mama draga
In loc de floare.
La a ta sarbatoare
Eu aprind o luminare,
In loc de urari de bine
La biserica Domnului ii cer
Ca linga el sa te tie
Si de multe ori ma intreb;
De ce? Doamne pe ea
De ce familia mea?
Cu ce am gresit in fata ta
De cu asa mare durere ne-ai lasat.
Imi vine sa url in gura mare
Chiar si la a mea sarbatoare,
Caci as vrea sa vii si tu
Macar pe un minut
De mina sa ne tii,
Pe toti trei, ai tai copii
La ureche sa ne soptesti,
Cit de mult, tu ne iubesti
Si cit dor ti-a fost de noi
Si la urma sa ne mai zici
Ca de linga noi nu te mai duci
Sa ne zici ca iti este bine
Alaturi de a ta familie,
Si s-o luam de la-nceput
Tu sa ne-nveti ceia ce ai vurut...

poezie de (24 octombrie 2017)
Adăugat de Natalia RanguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Delir

Mai ieri priveam din stradă,
Perdea, parcă puțin cam multă,
Pe-aici așa-i, ca să se vadă,
E înstărire, vezi... și-ascultă.

Geam aburit pe jumătate, înspre apus de casă,
Acolo unde-i prispa, și-o liniște deplină,
Azi suntem invitați mai toți la masă,
Din toate părțile-o să vină.

În casă totul e curat,
Și înfățările-s curate,
Și totu-i alb imaculat,
Iar pernele, obraznice și țuguiate.

Voi v-ați retras, furați de val,
În taină și pe rând,
V-ați adunat cu toții-n deal,
Noi... am rămas plângând.

Cu-un ochi la poartă, ca pe jar,
Atât de des ne-ați așteptat,
Și-am tot venit, dar în zadar,
Acu' v-am căutat.

Și plânge-un câine-n măcăit de rațe,
Și retrăind un veac, o clipă am oprit în stradă,
De ești acum cu mine, să mă strângi tare în brațe,
plângem amândoi, a gândurilor pradă.

Triști și cuminți,
Cu sufletul întors pe dos,
Căci nu mai sunt părinți,
Plecăm cu capu-n jos.

Și raiul de salcâmi e-n floare,
Pe stradă curg ape șiroaie,
Ciripit de păsări, firav ce mă doare,
E dimineață după ploaie.

Dar zgomotul de vară-i amintire,
Sunt trist că de-acu așa-i în mine,
Nu mai e nimeni să ne dea de știre,
Că-i totuși primăvară, și-i frumos, în fine.

Nu pot cred cei ce altădată,
Ne-au așteptat cu dor și ne-au plăcut,
Și ne-au iubit, ca dintr-o dată...
N-am să pricep totul e... trecut...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Durerea femeiască

V-am tot iertat, v-am tot acoperit,
Și, să mai amânăm, nu-i înțelept,
Ar fi, recunoaștem, în sfârșit,
Femeia, n-are, totuși, nici un drept.

Muncim, ca niște sclave, zi de zi,
Frumoase-am fost, pe cel dintâi traseu,
Și condamnarea de-a ne urâți,
Chiar voi, ce ne iubiți, ne-o dați, mereu.

Stăm în picioare, încă de cu zori,
Și vă mirați că nu mai sunt subțiri,
Dar voi, care credeți tot feciori,
De ce nu arătați ca niște miri?

Pe unde ne dați dreptul de-a munci,
Lucrăm istovitor, cu voi în rând,
Din când în când, în burți ne dați copii,
Iar voi plecați la altele, râzând,

Când suferiți, ne cereți lângă voi,
Ori vă-mbătați, ori ați trudit prea mult,
Vă plângem, când duceți la război,
Sau când speriați, la vreun consult.

Eroic v-am iubit nelegitim,
Și legitim, eroic v-am iubit,
Ne bateți, ne-nșelați și noi o știm,
Ba, alteori, intrăm în circuit.

Iar cele care, azi, pe termen scurt,
Vă fură amintirile de ieri,
Își vor plăti plăcerea unui furt,
Fatal, cu furtu-aceleiași plăceri.

Și, uneori, păcătuim curat,
Crezând, prin lacrimi mari, de ochi atei,
însuși Dumnezeu este bărbat
Și nu le înțelege pe femei.

Dar, vai, a fost odată prea frumos,
Ca-n filmele de dragoste a fost,
Și-acum, ne omorâm sârguincios
Și zilnic ne distrugem fără rost.

Ne-nvinge viața fără orizont
Și voi ne-nvingeți, într-un mod câinesc,
Trăim ca niște văduve de front
Și mâinile mereu ni se aspresc.

Acum, când auziți acest reproș,
Priviți, fără privire, înapoi,
Încuvințați din cap, mărinimoși,
Și credeți că nu-i vorba despre voi.

Și, totuși, e vorba despre toți
Sunteți la fel de răi și de flămânzi,
Durerea femeiască pentru soți,
E-un credit fără giruri și dobânzi.

e urât cu noi, vă e urât,
Și ne-ați ucide, dragilor bărbați,
Așa că vă rugăm numai atât:
Puteți să ne jigniți, să ne-njurați,
Dar faceți-o cu tonul coborât
Și pân-adorm copiii, așteptați.

poezie celebră de
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Vine Crăciun cel bătrân

Vine Crăciun cel bătrân
Viță verde iadăra
Cu căluțu' tăt juncân',
Cu barba tăt scuturân',
C-on tocuț de lapte-n sân,
Cu ouță-n coșerguță,
Să să deie la fătuță,
La care îs mai micuță.

Noi mai mult v-am colinda,
Da' ni-i scurtă gubuța,
Ne temem c-om îngheța.
Ne-om muta la altă casă,
C-am văzut felea pe masă
Și paharu' lângă ie
Și-om be care cât om vre.

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De unde se poate achiziționa în România apă minerală cu siliciu? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!