Hai, Soare!
Hai, Soare, să te prind în oglinjoară!
Striga băiatul alergând prin șes.
Și eu, în mreaja mea de la răstoace!
Râdea pescarul cu luleaua-n dinți.
Și noi! roșiră macii în poiană
Și se șoptiră clătinând din cap.
Și eu, să-mi fie-n cuib un ou de aur,
Pe culme clămpănea un cocostârc.
Și eu cu rouă vreau să-l car acasă!
Zâmbea cumătra vulpe din răchiți.
Și eu din cer l-oi pune în știubeie!
Cânta albina-n urdinișul ei.
Un lăutar îl prinse în vioară,
De scăpară pe coarde sub arcuș:
Ba dimineața-i tremură luceaua,
Ba-i clipocea steloiul în amurg.
poezie de George Meniuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vioară
- poezii despre rouă
- poezii despre pescuit
- poezii despre muzică
- poezii despre dinți
- poezii despre aur
- poezii despre acasă
- poezii despre Soare
Citate similare
Roșiră macii în poiană
Roșiră macii în poiană,
Când printre ei s-a furișat,
Zâmbind sfios, o fetișcană
Cu sufletul neîntinat.
E zâna lor, fără prihană,
Veghind la efemerul pas,
Ce semn le face, a dojană
Și gândul îl răsfrânge-n glas.
Toți macii răsfirați pe-aiurea,
Ca străbătuți de reci fiori,
Așteaptă-n poala ei securea,
Ce curmă viața lor de flori.
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre gânduri, poezii despre flori sau poezii despre fete
Hai, vino...
Hai, vino, iubite, în lanul cu grâu
Să-ți pun cingătoare, din spice, la brâu!
Hai, vino, iubite, e macul în floare
Hai, vino să-mi pui, la brâu, cingătoare!...
Să punem pe buze, cu roșu din maci,
Pecetea iubirii.... Din floare să-mi faci
Inelul de aur... din păpădie,
Ți-oi da un sărut pe sub pălărie...
E holda bogată, se leagănă-n vânt,
Hai, vino s-auzi al păsării cânt
Ce triluri măiestre înalță din glie!...
Hai, vino s-asculți... E o ciocârlie.
Hai, vino să-mi faci, din grâu, o cunună
Tu, rază de soare,... să fim împreună,
Să mângâie vântul sărutul pe frunte
Sub cerul albastru... Hai, vino, iubite!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre sărut
- poezii despre iubire
- poezii despre roșu
- poezii despre păsări
- poezii despre cereale
- poezii despre bogăție
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Un gând bun pentru tine...
Frați suntem pe pământ
Doar un cer avem curat,
Hai să ascultăm un cânt
Ce din cer la noi e dat.
S-aveți viața mai frumoasă
Sufletul mai împăcat,
Peste tot la voi în casă
Liniște să fie dat.
Hai puțin să ne gândim
Căci avem același țel,
Toți vrem ca să ne iubim
Pace vrem și un gând vesel.
Pentru asta hai să fim
Mai buni, mai înțelegători
Hai cu drag să ne iubim
S-avem buni conducători.
Vreau să fie-n țară bine
Să fim liniștiți în noapte
Să dăm daruri să facem bine
Și lauda să fie-n fapte.
poezie de Eugenia Calancea (22 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre pace, poezii despre noapte, poezii despre laudă, poezii despre frumusețe sau poezii despre curățenie
Biet lăutar
Venea dinspre sat miros de tămâie
în straie de cântec plecat din altar,
trecea peste râu, la mal să se suie
pe scripca purtată d-un vechi lăutar.
Arcușul trezit din beția străbună
se-ntinse de-a latul pe strunele reci,
o, biet lăutar, cu arcușul în mână,
putea-vei prin râul năvalnic să treci?
Știa lăutarul un vad,... mai la vale,
cu apele calme săltând în prundiș,
un singur șuvoi se rotea în ovale
sub creasta îngustă a unui suiș.
Căzu lăutarul, iar scripca-i scăpată
sălta peste valuri cu strunele-n jos.
O, biet lăutar,... ce aspră răsplată
venit-a călcând pe suișul stâncos!
Răsplată adusă de crunta-ți ursită
venită din hăuri în lanul de grâu,
sedusă spre seară de-o hâdă ispită
să-asculte vioara pe malul de râu.
Departe, în vale, plângea o vioară,
rănită de prundul cu pietre de jad,
arcușul, în vrie, striga de afară:
o, biet lăutar,... aruncă-mă-n vad!
poezie de Corneliu Neagu din revista Confluențe Literare, ediția din 10.02.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre văi, poezii despre seducție, poezii despre seară, poezii despre sat, poezii despre răsplată sau poezii despre prăpăstii
Podul iluziilor
La focul din mica poiană,
sub stele ce plâng a târziu,
culeg de prin bezne-o dojană
și-o rază oftând argintiu.
Prind oful de Lună-n batista
întinsă pe inima mea
ca noaptea ce-ncheie conchista
în cerul c-o ultimă stea.
Îmbrac întuneric de noapte,
pe cap, am oftatul ca nimb,
în ceruri am Calea de Lapte
și-n minte am gânduri de schimb.
Sunt gata! aștept să-mi apară
ceva: o idee, un pod
pe care să pot face iară
cu urma trecutului nod.
Și vine un cer de iluzii,
se sfarmă în gânduri șuvoi
cu unde ce-așteaptă perfuzii
din ce-o mai fi scris pentru noi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poduri, poezii despre întuneric, poezii despre trecut, poezii despre schimbare, poezii despre plâns, poezii despre lactate sau poezii despre inimă
* * *
Dacă Raiul tău e negru,
de ce vrei să satu în el?...
Dintr-un muc de lumânare
și chiștoace de țigară,
cum să plămădim un soare?...
Mai rămân în lumea-albastră,
cea cu zâmbete-n fereastră,
unde simt parfumul florii
și uit cauza prigorii...
Nu-mi întuneca cărarea,
să-mi port pasul prin hârtoape!...
Stai în lume, printre ape!...
slobozește-le din hățuri,
nu vezi că mă prind în coarde?!
Stai, veghează spre nimburi,
printre cruguri de stele,
cu siblie și sirene!...
E prea târziu și nu se mai poate
să-ngropăm trecutul veninos,
când veșmântul de flăcări mă arde
și topește în noi, tot...
Cum să oprim secunda care doare,
când timpul trece fără noi?
Nu mă striga curgându-mi prin sânge,
când scânteia se stinge,
când inima-mi ruptă cu-un chin mi-ai cusut,
Hai, să înverzim iubirea pe altare,
și să spălăm trecutul mincinos,
Să uit demonice atacuri, ce silă-mi fac!...
Când pașii mei vor rătăcit prin ploaie,
pe unde voi trece tot locul să-l sfințesc...
poezie de Mariana Petrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre verde, poezii despre sânge, poezii despre secunde, poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre ploaie
Încântare
Floarea sufletului, trifoi cu patru foi,
Iese din rubinul lacrimii sângelui din noi,
Adună aripi, le pune în zborul spre stele
S-aducă culori brodate în ochi cu picățele.
Rouă aduce pe buzele tale, pline de grai,
Uimirea umblă desculță prin iarba din rai,
Mușc adânc din plăcere, cu inima plină,
Prind luna în mâini să-i bem din lumină.
Râzi cu stelele-aprinse pe dinți, râzi cât poți,
Fericirea ne-aduce cândva, din veșnicie, nepoți,
Împrejur statuăm petale-n buchet de lumină,
Pan din syrinx ne-ncântă cu melodia-i divină!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre stele sau poezii despre râs
Eu sunt
Eu sunt pescarul și eu sunt capătul digului.
Mă întreb cât va mai dura.
Aud cum se sparg valurile de pietre.
Mă văd întotdeauna stând pe dig.
Vreau să pescuiesc aici în fiecare zi.
Eu sunt pescarul și eu sunt capătul digului.
Pretind că marea este casa mea.
Simt nevoia de a fi aproape de freamătul apei.
Ating pietrele sărind de pe una pe alta.
Mi-e teamă că-într-o zi nu le voi mai putea traversa.
Îmi dau lacrimile când faleza mea este profanată.
Eu sunt pescarul și eu sunt capătul digului.
Sunt conștient că într-o zi se va sfârși.
Declar: acest dig va fi o parte din moștenirea familiei mele.
Cred că mai este timp să prind Pălămida din vis.
Incerc să-mi imaginez strănepoata pășind pe-aceste pietre.
Sper să pescuiesc mereu pe dig.
Eu sunt pescarul și eu sunt capătul digului.
poezie de Greg Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre moștenire, poezii despre imaginație, poezii despre frică, poezii despre familie sau poezii despre apă
Incitare la visare
hai să fugim din carantină,
să punem verde în grădină,
să punem muguri roz în pom
și omenescul iar în om.
hai să fugim din carantină,
din deșănțata ei rutină,
să nu fim zilelor pilaștri,
nici cerului nocturn noi aștri.
hai să fugim din carantină,
să nu fim viermilor cantină,
hâdului timp ce-atroce doare,
să-i punem cântec și culoare.
hai să visăm cu ochii largi,
de câmp cu flori, de oameni dragi,
de tot ce gândul nu întină,
hai să fugim din carantină.
hai să fugim din carantină
și-n viața cea de gelatină,
toate trăirile restante,
să le ivim ca briliante.
să-ntindem mâna prin zăbrele,
rupând zăgazul pus de ele
și mreaja care ne dezbină,
hai să fugim din carantină.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre viermi, poezii despre roz sau poezii despre ochi
Disonanța
... iarna din sufletul meu-
crivăț ce geme afară-și
duc disonanța mereu
pe un arcuș de vioară
trist și sporadic mă țin
tot de cărarea pierdută
lin printre fulgii ce vin
din albăstrimea cernută
prin sita veacului meu
strâns la perete cu ușa
strâns că o nucă ce greu
stă să-și înăbușe tusa
vreau să mai fiu cine sunt
omul din pâclă de ceata
omul cu suflet cărunt
cărui de nimeni nu-i pasă
omul ce vine mereu
și tot așteaptă să plece
iarna din sufletul său
tristă și lungă și rece
iarna din sufletul său
durul arcuș de vioară
și cognitivul ce greu
țin disonanța să moară...
poezie de Iurie Osoianu (20 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre păr cărunt, poezii despre moarte, poezii despre iarnă sau poezii despre crivăț
Pribegie
De-ar ști fântâna mea din vale
Pe unde apele mă curg,
Ar prinde Luna între zale
Peste colină, în amurg,
Și-n roata ei ar învârti
Și Carul mic și Carul mare
La poarta unde iasomii
Cândva mă alintau în floare ;
Le-ar umple-apoi cu amintiri
De ani bătrâna ei căldare,
Sub minunatele sclipiri
Aprinse-n cer, mărgăritare:
Mi-ar pune dulce, din cuptor,
Mireasma pâinii lângă sare
Și laptele din sân, izvor,
Al mamei într-o-mbrățișare,
Mi-ar pune lan de fân cosit
Cu primii pași făcând cărare,
Și-un zarzăr vesel, pârguit,
Sub triluri de privighetoare,
Un pumn de colb de vară-ncins
Din ulițele-acuma goale,
Și lângă Crivățul aprins
O pârtie-n omătul moale,
Mi-ar umple aurul curat
Din lutul prispei ars de soare,
Iar din șindrilă, picurat,
Argint de rouă lucitoare,
Din verdele-aguridei crud,
Rugini de toamne în ulcioare,
Iar din ogorul încă ud
O brazdă numai de sudoare,
M-ar așeza printre feciori
Din satul meu în sărbătoare,
La hore și la șezători
Lângă Mării și Mărioare,
Iar la-nceput de Cireșar,
Când Taurul pe boltă-apare,
Mi-ar înălța car după car
Spre ale viselor izvoare,
Ca-n seri tâtzii, cand sunt luat
De doruri printre gene-agale,
Să fiu aproape de-al meu sat
.
De-ar ști fântâna mea din vale
.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre zarzări, poezii despre toamnă, poezii despre tauri sau poezii despre sărbători
Femeia din vis
Un cântec ambiental în surdină îmi pune țiglele pe acasă,
nu știu altceva decât să-mi caut liniștea interioară
clipele se scurg cu aerul unor necesități
ce vin din afara mea.
Noaptea m-a prins cu visele libere de păcate
și mă trezesc uneori din somnul așteptat,
m-am îndrăgostit de femeia din vis
și simt urmele părerii de rău
cum se șterg.
Dimineața a sosit pe nepregătite luminoasă
cu iubiri de rouă pe față,
curcubeul bătrân respiră în apa râului
culori furate din cer.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre lumină sau poezii despre libertate
O femeie
Iubirea lor era-nfocată -
El hoț și ea o dezmățată.
Când el venea cu prada, ea
Din toată inima râdea
Ea ziua colinda hai-hui
Și noaptea sta la sânul lui;
Dar, iată-l prinseră curând;
Femeia sta la geam râzând.
Prin alții ei i-a spus: "Aș vrea
Să vii pân' la-nchisoarea mea,
Că dorul mi-e nespus de greu."
Ea dând din cap râdea mereu.
Fu pus în ștreang la ora șase,
La șapte îl înmormântase;
Dar ea la opt prin lupanare
Râdea mereu golind pahare.
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre ore, poezii despre dor sau poezii despre Crăciun
Graurul meu
Zâmbea o vrabie.
Zâmbea!
Din sucituri zâmbea o vrabie cu zimți de ochi
cu mijloc de sirop și zbierătură
zâmbea o vrabie cu ciocul ei în gură
zâmbea
și-n coaste-mi tremura
o vrabie
ce aripi pe șendrilă duceau aur
în gura drumului
un simplu
mestecat între copaci
un graur!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gură, poezii despre vrăbii, poezii despre copaci sau poezii despre aripi
Hai acasă, iubire
Hai acasă-mi strigă
Inima ascunsă
Intr- un colț de piept,
Hai acasă-mi urlă
Ochii jilavi și orbi,
Legați cu o pleoapă,
Hai acasă-mi aleargă
Nebune și obosite
Picioarele intr-o sferă..
In care mă invârt cu dor
Ca un hamster visator,
Hai acasă țipă
Vântul și in mine,
Ușa ce mă asteaptă
Nu are nici o broască,
Are pe dinăntru
Un zăvor ce se deschide
Atunci când tu.. iubire..
Vei deschide ușa din mine,
Și vei striga de la ferestră
Hai acasă iubire..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare
Nu înțeleg ce vrei
De te-aș vrea pe lângă mine
Pe ce cale să purced,
Pe ce drum și pe ce culme
Să te caut apoi să cred
Că din toate, că din lume
Doar pe tine te-am ales
Să-mi fii vraja ce îmi pune,
Un amor neînțeles,
Că îmi torni otrava roză
În paharul ce îl sorb,
Îmi îmbeți gândirea morvă
Devenind tăcut și orb
Și mă chemi mereu în noapte
Apoi iute mă alungi,
Otrăvești clipe cu fapte,
Când eu fug tu mă ajungi.
Nu-nțeleg ce e cu mine,
Nu-nțeleg deloc ce vrei,
Gândul meu ce-i pentru tine
Poartă-n el parfum de tei
Și te cheamă peste noapte,
Și te caută peste zi,
Dorurile îmi sunt coapte,
Îmi plesnesc în poezii...
Văd prin cerul nopții negrul
Din privirea ta și-n somn,
Negrul este plin de gerul
Ce ne-ngheață de nu-s om
Și îmi pune între buze
Vorbe care le regret,
Fug de mine cele muze
Ce le-am scris câte-un sonet.
Caut prin parc cu frunze dese
Verdele cel liniștit,
Îmi doresc lumini să-mi țese
Gând de foc în gând tihnit,
Să te uit, să sting o vrajă,
Haina ei să o dezbrac,
Potolită îmi vreau șarja
Nebuniei de la cap,
Vreau să râd din nou în ploaie,
Vreau să zbor prin cerul nins,
Vreau să scriu slove pe foaie
Fără lacrimi care-au plâns
Și mai vreau ca ochii-ți focuri
Să nu-mi ardă inima,
Să pășesc din nou prin locuri
Unde nu e vraja ta.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre foc, poezii despre vestimentație, poezii despre tăcere sau poezii despre trandafiri
Vântul arcuș, lacul vioară...
Vântul arcuș înfioară
Unda lacului vioară;
Păsărilor de pe lac
Cântul lor le e pe plac.
Trestia unduitoare
Melomană o fi, oare?
De-ngenunchează pe lac
Vântului să-i stea pe plac!
Doar mie, pescar bătrân
Vântul îmi face probleme,
Dar cu toate astea-s bun
Nu cer de Sus... anateme!
Și las vântul ca să bată...
Strâng și plec, vin altădată!
sonet de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe
Amurg antic
Havuzul din dosul palatului mort
Mai aruncă, mai plouă, mai plânge -
Și stropii căzând, în amurg, iau culori:
De sineală, de aur, de sânge.
Plutește un lanț de lebede albe,
Iar visul din parc în lac se răsfrânge -
Amurgul pe lebede pune culori:
De sineală, de aur, de sânge.
Uitate, statuiele albe privesc,
Albe visând c-un aer ce plânge -
Și lasă amurgul pe ele culori:
De sineală, de aur, de sânge.
poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre parcuri, poezii despre palate sau poezii despre lebede
Săraca inima mea
nu mai vreau ceață și ploi
nu mai vreau val de ninsori
vreau soare și iarbă verde
unde dorul meu se pierde
vreau cu tine pe colină
noaptea când e lună plină
vreau ca să-mi aduci în dar
floare de mărgăritar
vreau sărutul să mi-l dai
vreau în brațe să mă ai
vreau să râd cu bucurie
alergând pe o câmpie
vreau și vreau mereu ceva
săraca inima mea
bate... bate... nu se lasă
încă nu-i vremea de coasă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare sau poezii despre lună plină
Hai, vino,-i primăvară!...
Iubite,-i luna mai și-i liliacu-n floare
Mi-ai spus că ai să vii după apus de soare
Când stelele răsar, pe boltă se adună,
Să ne plimbăm pe-alei în nopțile cu lună
M-am îmbrăcat în voaluri lila și te aștept
Să-ți simt căldura vocii și clocotul din piept
Tu să-mi presori poteca cu flori de liliac,
Eu să îți pun pe buze, pecete,... flori de mac...
Din cupa de lalele să bem ca din potir
Nectarul fericirii, iar îngerii cu mir
Pe frunte să ne ungă a binecuvântare
Și să alunge dorul de-atâta așteptare!...
Parfumul de narcise, zambile și lalea
Să-nvăluie-n mister... iubiri de catifea...
Din albe flori de măr să-mi pui pe cap cunună
Să-ți fiu regina nopții sau raza ta de lună
Să ne trezim din vise abia la ziuă-n zori
În cântece de mierlă și de privighetori...
Și greierii prin iarbă ne cânte la vioară
Iubite, să dansăm!... Hai, vino,-i primăvară!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lalele, poezii despre îngeri, poezii despre zambile sau poezii despre voce