Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Disonanța

... iarna din sufletul meu-
crivăț ce geme afară-și
duc disonanța mereu
pe un arcuș de vioară

trist și sporadic mă țin
tot de cărarea pierdută
lin printre fulgii ce vin
din albăstrimea cernută

prin sita veacului meu
strâns la perete cu ușa
strâns că o nucă ce greu
stă să-și înăbușe tusa

vreau să mai fiu cine sunt
omul din pâclă de ceata
omul cu suflet cărunt
cărui de nimeni nu-i pasă

omul ce vine mereu
și tot așteaptă să plece
iarna din sufletul său
tristă și lungă și rece

iarna din sufletul său
durul arcuș de vioară
și cognitivul ce greu
țin disonanța să moară...

poezie de (20 decembrie 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Dorințe de chihlimbar

aș vrea să fiu vioară și tu arcuș
cântecul vieții să-i bucure pe oameni
moartea îmi pară păpușe de pluș
să nu mai arunce cu boală în nimeni.

aș vrea să fiu pământul pe care pășești
să mă sădești în el vrăjită floare
să mă miroși și să mă îngrijești
sub bolte de stele lună și soare.

aș vrea să fiu nor să mă transform în ploaie
hrănesc codri și lanuri din câmpie
pe trupul lor să mă destram șiroaie
din tot ce visez nimic nu-i utopie.

aș vrea să fiu înger te veghez mereu
oricum ar fi timpul de ușor de greu.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Banal

Mă plimb pe străzi, totul pare pustiu,
Nu știu de străina sunt ori vreau sa fiu
De tot ce se vede in jurul meu,
De orice zâmbet trist, cenușiu si greu.

Într-o lume aparte găsesc,
La orice pas îmi pare ca te zăresc,
Timpul nu are coordonate,
Vreau sa-ti spun gândurile mele toate.

Privesc zarea si vreau sa o ating,
Amintiri se topesc;mi-e greu sa nu plâng,
Fulgii de nea in văzduh dansează,
Sufletul, din nou, in taina visează.

O liniște grea este viața mea,
Banală îmi pare acum tăcerea,
Zâmbetul pierdut răsare mereu,
Te mai port si acum in sufletul meu.

Aici sau acolo, tu unde ești?
Din lumea ta sper, totuși, sa privești;
Calea este simplă, monotonă,
Niciun vis, niciun gând nu mai aduna.

poezie de din revista scolara (2008)
Adăugat de Andreea IonSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Iarna stâncii solitare

Tu, cum simți fulgii care se cernură
prin sita înghețatelor morminte
din cimitirul vechilor cuvinte
ce-au devenit de nori adunătură?

Ce iarnă e pe-acolo, pe la tine,
prin gânduri ca de viscol răscolite
în amintiri de conținut golite
și înghețate-n noile rutine?

Cum îți mai ninge: aspru și mărunt,
cristale ascuțite și-nghețate
ca răsuflarea unei umbre-n spate,
sau lin, ca fulgii dorului cărunt?

Cum îți e iarna, stâncă solitară,
uitată-n lumea ei de vechea doină,
cu oameni ce se bucură de-o moină
prin ierni străine? Spune-mi, cum e, țară?

poezie de din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce va folosi omul de va dobândi lumea toată și își va pierde sufletul său? Sau ce va da omul, în schimb, pentru sufletul său?

citat din
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Clipa de gând

Călătorești prin gândul meu
Mereu, mereu...
Și te-aș opri -mi stai o clipă
Să faci din ochii tăi risipă
De-al scânteierilor sărut
Să-mi amintești, din trup tăcut,
Plăcerea vechilor povești,
Să-mi spui, din nou, că mă iubești,
iarna, iată, a trecut
Și încă-mi ești.

O clipă doar?
Dar ea trecu
Lăsând în mine urma rece
A glasului ce spune "Nu!"
Pe drumul iernii care trece
Și-n sufletul îngândurat
De tot ce-a fost,
De ce-ai fost tu,
De tot ce-n urmă ai lăsat
Când ai plecat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Om simplu

în fine nu sunt omul ideal
sunt omul cu idee
și-n mine nu-i chiar totul infernal
mai sunt și căi lactee
mai am și suflet, uneori chiar vise
și lacrime sub gene
și deseori țin ușile deschise
în nopți cu sânziene
în rest-nu sunt eu omul ideal
nici prinț nu sunt să vin așa, călăre
și să te iau cu mine în astral
în viața asta. Poate-n viitoarea..

poezie de (30 octombrie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Sterian

Anotimpuri

A venit iarna-ntr-o zi - Era de așteptat -
N-ai vrut s-o primești în casă, ea tot a intrat.
A venit iarna subit într-o după-amiază,
Aveai gândul rătăcit, mintea nu prea trează.

Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-așteaptă s-auzi și de bine.
A venit iarna din nou pentru-a câta oară?
Ca o albă amintire pentru primăvară.

A venit iarna discret, ca din întâmplare,
A venit iarna sublim ca o taină mare.

Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-așteaptă s-auzi și de bine.

A venit iarna și ești tot nedumirit:
Să te bucuri sau s-aștepți până la sfârșit…
A venit iarna și-ntreabă nevinovată:
"Nu știi unde sunt zăpezile de altădată?"

Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-așteaptă s-auzi și de bine.

poezie clasică de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne-om face

Cu rodul vremii strâns în noi
Ne-om face sufletul, tot, roată;
Iar din tristeți, si din nevoi-
Ne-om face amfore, cu toartă!

Ne-om face multe, de-om putea,
De n-o fi vremea prea căruntă...
Ne-om face și în cer, o stea-
Oricât ar fi ea de măruntă!

Ne-om face inima vioară,
Îar gândul ni l-om face arcuș,
Să cânte melodia clară-
Ne-om face un pic chiar și... sacâz!

Și câte nu ne-om putea face
Din vise, și îngândurări?
Când toate-n noi se vor preface-
Ne-om face margine, de zări!

Dar timpul zboară, nu stă-n loc,
Și tremurăm... ne-om face foc!

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omul

Cu sufletul frant
De prea multa durere
Omul e tot flamand
Si inima tot cere

Cu inima rupta
De o iubire ipocrita
Omul tot lupta
Cu mintea pacalita

Cu sufletul bruscat
De viata uscat
Omul tot vrea
Sa fie udat

poezie de
Adăugat de Ramona RosSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bruma

nici singur nu mai știu
de nu mă mai doare
nici sufletul pustiu
nici eu-l care moare

din pietre vine rece,
o apă de izvoare
și peste mine trece
și tot nu mă mai doare

lin turlele bisericii
se oglindesc în soare
nimic din gânduri sferice
nimic nu mă mai doare

un sloi de brumă tristă
căzută-n fapt de seară
insistă și insistă
toate-or să mă doară...

poezie de (24 mai 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Instantaneu și soare

țin palmele cauș sorbi din ele
nectarul lin al apei de izvor
s-alini din setea gândurilor mele
ba amintiri, ba sentimente, ba fior

dar nu mai știu dacă mai sunt în stare
să fiu acel care am fost mereu
din clipa când m-ai rupt din soare
într-un moment și el instantaneu

tu nu mai sorbi și apa se prelinge
încet, incet prin degetele fine
și-n umbra sentimentelor se stinge
instantaneul din șuvițe cristaline...

poezie de (16 decembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ghimpu rupe tăcerea: Când omul lui P se schimbă pe omul lui F, asta nu e reformă!

Stăm cu sufletul la gură
De la ce să-ncepem oare
Primul pas, de anvergură,
În reforma Țărișoarei

Ne dorim fie dură
Cum a spus-o Gimpu-Iute,
Scoatem deci omul lui P..
Și numim omul lui F...

Parcă nimeni nu se plânge
De valori și de principii,
Vom numi omul lui L...
Căci oricum e omul P...

poligramă de (26 iulie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântecul iernii

Din flaut de cristal ne cântă iarna
și ca-ntr-un menuet
fulgii învață
de poala norilor
se desprindă
ca lacrima de sloiul lung de gheață.

Iar cerul parcă-și scutură livada
în armonii
vibrând asemenea
unui arpegiu
dintr-o sonatină
prinsă în zborul fulgilor de nea.

Lovesc centauri cu copita-n stele
în fiecare noapte
și... se-aude
cum plâng pe un arcuș
de violină
luceferii cu gene lungi și ude.

Doar cateodată cântă la o harfă
un imn celest
parcă întors în timp
și-mi pare că-i Orfeu
cu a sa liră
cântând -mbune zeii din Olimp.

Venind din veșnicie, cântă iarna;
ascult-o,
dar cu sufletul, te rog!
e cântecul iubirii
fără margini
lăsat în fiecare stea zălog.

poezie de (2015)
Adăugat de EliGlodeanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Ioan Gârda

Zăpezi

Cad zăpezi din adâncuri de zare
Și se-aștern peste funze și flori,
Stau la geam, răsfoind prin ziare,
Scuturat de aritmici fiori.

Crengi de brad, tot mai grele, se-nclină,
Fulgii vin tot mai ampli mereu,
Parcă cerne tot cerul făină,
Parcă cerne direct Dumnezeu!

O fie dezastru pe stradă,
Va fi cod de troiene și frig,
N-o să pot străbat prin ogradă,
Am stau la fereastră, covrig.

Am s-aștept, resemnat, apară
Salvatorii, cu plugul cel greu,
Să împrăștie sare amară...
Pe zăpada din sufletul meu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Puterea mamei

Mama mea se află printre oamenii buni,
Căci ea mereu face rugăciuni,
Din ochii ei, curg lacrimi fierbinți
Și cred c-o să fie acolo, la sfinți.

În viață, drăguță, mereu m-a-nvățat,
fiu la-nălțime și n-am renunțat,
S-ajut oamenii atunci când le e greu
Și să mă lupt în viață la fel ca un leu.

Vorbele ei alese din sufletul nins,
Aleargă spre soare și răul e-nvins,
Apare durerea, de ea vreau să fug,
De-acasă la stele să nu mai ajung.

O rugă de-a ei e candelă-n cer
Și-apoi făr' de știre durerile pier,
Când noi împreună stăm într-un loc,
Toate se transformă din apă în foc.

Iubirea de semeni e un foc aprins
Și vrem ca-n lumină tot omul cuprins.

poezie de (20 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Prima floare

Răsăriți de sub nămeți
Sărutând pământul rece
Gingășie si iubire voi cereți
Pregătită iarna stă să plece

Raza caldă de la soare
Sub căldură ei iubite ghiocel
Tu apari esti prima floare
Înfrunți gerul cel misel

Tu esti prinț în toiul iernii
Ca pe un suflet te iubesc
Crești din rădăcina ierbii
De te țin în mână topesc

Capul aplecat până n pămînt
Sufletul ți-l dai -l încălzești
Iubire mi apare primul cuvânt
Eu uit la tine tu-mi zâmbești

Te culeg cu tremurul în suflet
Îmi simt inima ca un întreg
Tot în mine este un urlet
Ochii-n lacrimi si eu merg

Merg în timp cobor în ani
Mâna ce mi întindea un ghiocel
Stol târziu de cormorani
Scapă din buchet un firicel

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

În ultima secundă de martie a strigat pentru întâia oară cel ce a făcut din cuvânt arcuș și din suflet vioară...

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Printre anotimpuri

Sunt tot mai multi, azi, ghiocei la tâmple,
Zăpezile încep se aștearnă.
Ce aștept? Ce-o să se-ntâmple?
O să mă pierd sub fulgii ce-or cearnă?

Mi se preschimbă primavara-n toamnă
Și din frumoasa-ceea răsfățată
Cât te aștept, eu transform din doamnă
Într-o bătrână, tristă, resemnată.

Din verile fierbinți de-odinioară
Și din apusurile-acelea sângerii,
Din serile când le priveam, fecioară,
Azi cerurile-s reci și cenușii.

Se încălzește, dar mi-e tot mai frig,
Și tac visând, prin vise-s calatoare,
Șoptesc, în sinea mea te strig,
Prin anotimpurile mele trecătoare.

Iubeam și eu zăpezile-n copilărie
Ninsoarea azi abia se mai întâmplă,
Dar iarna ce pe-afară e pustie
Îmi ninge mie, fulgi, la tâmplă.

Mă sperie că fulgii or cadă
Necontenit, mereu, deasupra mea,
Și-am adorm înfrigurată în zăpadă
Și n-ai știi și nu m-oi căuta.

poezie de (20 februarie 2021)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Livia Mătușa

Copil frumos

Copil frumos cu chip de înger
Ce Dumnezeu mi te-a dat
Ești pentru mine un mister
Tu chip divin picat din cer

Ești pentru mine o comoara
Ești alinarea mea la ceas de seară
Tu îmi aduci in viață bucurie
Ești pentru mine cea mai mare bogăție

Tu, picătură din sufletul meu
Ce îmi alini zilele mereu
Și cât mi-ar fi in viața de greu
Cu tine în gând înving mereu

Pe lume cat mai am zile sa trăiesc
Din suflet suflet am te iubesc
Tu, darul meu cel mai de preț
Și îți voi arata mereu
Iubirea din sufletul de mamă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Stendhal

Un roman e ca un arcuș de vioară, iar corpul ei dă rezonanță precum sufletul unui cititor.

citat celebru din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Napoleon" de Stendhal este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -46.20- 32.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook