La doisprezece ani, Gabito, fiind cel mai mare, a trebuit să organizeze călătoria. Parcă îl văd și-acum cum stătea pe puntea vaporului cu aburi și număra copiii și cum, dintr-o dată, a intrat în panică. "Lipsește unul!" - a zis. Și era chiar el. Nu se numărase!
Gerald Martin în Gabriel Garcia Marquez. O viață (2009)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi umor despre timp, umor despre superlative, umor despre panică, umor despre marină, umor despre copilărie, umor despre abur sau umor despre Gabriel Garcia Marquez
Citate similare
Îmi era bine cu tine cunoscând puținul. Era cu neputință să-l folosesti ca sprijin, emoție pură sau rătăcire. Ca și cum dintr-o dată, spulberând aparențele ne-am fi dat întâlnire la mijloc de cale străbătută agale în ani frumoși. Nu-mi plăceau nuanțele de gri și împărțeala făcută în grabă cu jumătăți de gând. Ce om era acela dacă nu putea da totul sau nimic? Sunt egoistă, uneori ipocrită și puternică. Te iubesc. Necontrolat, nejustificat fară explicații plauzibile. Pierdusem dreptul să ofer și-acum încercam cu disperare să mă recâștig. N-ai să înțelegi. Mi-e bine cu tine cunoscând puținul. Ți-am mai zis.
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre timp, citate despre iubire, citate despre gânduri, citate despre fățărnicie, citate despre frumusețe, citate despre declarații de dragoste sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Vara amintirilor
Vine un parfum de tei, de dimineață
Așa cum venea din teiul de acasă
Simt, parcă, un fior de viață
Și gândul meu aleargă, nu mă lasă...
Și-acum văd teiul nostru de-altădat'
Când puneam ramuri pe la porți, de sărbătoare
De Hramul Bisericii din al meu sat
Când așteptam Duminica cea Mare.
Parcă văd macii ce mă sărutau prin grâne
Și spicele care dădeau, vara, în pârg
Să mă rostogolesc și-acum îmi vine
Când amintirile, în mine, curg...
Mai văd și dascălii din școala mea
Care, cu drag, mi-au pus slovele în mâini
Astăzi, n-a mai rămas din ea
E-o altă școală, dar cu copii puțini.
Și gârla de pe vale-a mai secat
Și nici urme de copii nu se zăresc
Acolo, era un cor de broaște pe-nserat
Era demult, dar încă mi-amintesc...
Și-acum m-așteaptă-n poartă același tei
Mai văd și iarba din ogradă pân-la brâu
Știu că acolo au trăit părinții mei
Ei nu mai sunt, de asta e pusiu...
poezie de Lucia Guriță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre școală
- poezii despre viață
- poezii despre tei
- poezii despre amintiri
- poezii despre sărbători
- poezii despre sat
- poezii despre religie
- poezii despre prezent
- poezii despre mâini
Gabito nu va păstra amintiri precise nici despre mamă, nici despre tatăl sau, dar aceste vizite trebuie să fi fost extrem de tulburătoare pentru un copil care încerca să înțeleagă lumea și locul care i se cuvenea în ea.
Gerald Martin în Gabriel Garcia Marquez. O viață (2009)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mamă, citate despre copilărie, citate despre amintiri sau citate despre Gabriel Garcia Marquez
Constatare (dedicată fetelor mele Eleonora și Mirela)
Îmi amintesc de anii-n care,
Să-l ierte bunul Dumnezeu!...
Tata avea, la supărare,
Fiind pe-atunci copil și eu,
O vorbuliță,-atât de mare,
De o aud și-acum, mereu:
Când mai făceam, deh! nebunii
Și auzea de pe la lume,
Păi, începea a sudui
Și mă soma uitând de glume:
Când vei avea și tu copii,
Ai să-nțelegi atuncea cum e!
Apoi, la școală cât am fost
Nu era zi să fiu cuminte,
Că mă-ncingea, chiar și în post,
Rostind aceleași vechi cuvinte:
Când ai să ai copii și-un rost,
Vei ști ce simte un părinte!
Iar mai târziu, neînsurat,
Mă aștepta... eu, la rachie (!)
Să vin acas', în zori, din sat,
Că-l văd și-acum plin de mânie:
Când ți-o da Domnul un baiat,
Atunci să vezi cum o să-ți fie!
Însă... cum anii au trecut,
Am constat, dar n-am regrete,
Când tata era abătut
Și mă lua pe sus din ghete,
Că niciodat' nu a știut,
Ce-nseamnă,-n viață, să ai fete.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre tată sau poezii despre supărare
Constatare părintească
dedicată fetelor mele Eleonora și Mirela
Îmi amintesc de anii-n care,
Să-l ierte bunul Dumnezeu!...
Tata avea, la supărare,
Fiind pe-atunci copil și eu,
O vorbuliță,-atât de mare,
De o aud și-acum, mereu:
Când mai făceam, deh! nebunii
Și auzea de pe la lume,
Păi, începea a sudui
Și mă soma uitând de glume:
Când vei avea și tu copii,
Ai să-nțelegi atuncea cum e!
Apoi, la școală cât am fost
Nu era zi să fiu cuminte,
Că mă-ncingea, chiar și în post,
Rostind aceleași vechi cuvinte:
Când ai să ai copii și-un rost,
Vei ști ce simte un părinte!
Iar mai târziu, neînsurat,
Mă aștepta... eu, la rachie(!)
Să vin acas', în zori, din sat,
Că-l văd și-acum plin de mânie:
Când ți-o da Domnul un băiat,
Atunci să vezi cum o să-ți fie!
Însă... cum anii au trecut,
Am constat, dar n-am regrete,
Când tata era abătut
Și mă lua pe sus din ghete,
Că niciodat' nu a știut
Ce-nseamnă,-n viață, să ai fete!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu ce m-a apucat, am prins-o de mijloc, ca pentru a o ajuta să coboare de pe capotă, și mi-am apropiat buzele de ale ei. N-a avut nici cea mai mică mișcare de surpriză și dintr-o dată, ca și cum se aștepta la așa ceva, ca și cum era cât se poate de veșnic de firesc, mi-a dat sărutul cel mai profund, cel mai lung și cel mai voluptuos pe care l-am împărtășit vreodată noaptea.
Dominique Noguez în Dragoste neagră (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative, citate despre sărut, citate despre surprize, citate despre senzualitate, citate despre noapte, citate despre mișcare sau citate despre ajutor
Cenușăreasa
Eu sunt cenușăreasa cea trudită.
O zână m-a-nțeles, m-a ajutat
Și-acum, în rochia de bal, gătită
Mă-nființez cuminte la palat.
În jur sunt prinți și sunt prințese
Ce se-nvârtesc în cercuri mari de viață.
În pieptul meu o vrajă parcă țese
Iubirea pentru cel ce-mi stă în față.
Dintr-o privire, el îmi cere mâna
Și eu mă văd alunecând ușor
Spre cel pe care-l vreau pe totdeauna
Și pentru care simt teribil dor.
Plutim, dansând pe roze, prima dată!
Cuvintele vrăjite ne-mpresoară
Și simt cum ochii-mi verzi îmi cată
Și sufletul începe să mă doară.
Alerg să mă ascund de el, pe dată
Într-un poem de dragoste târzie.
Cuminte, iubitoare și retrasă
Cu-al meu pantof îl mai aștept să vie!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre verde
- poezii despre trandafiri
- poezii despre suflet
- poezii despre roz
- poezii despre rochii
- poezii despre promisiuni
Groaznic
am uitat cum era când aveam
38 de ani dar
îmi amintesc că era în urmă cu mulți 20 cu
mulți ani e
ra o priveliște-afară
de parcă se lumina înăuntru (?!) ah, nu
mai știam
unde niciunde e scara
de serviciu divin -
am uitat prea de tot
cum se urcă la tine
prin tine
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre uitare sau poezii despre serviciu
Nu voi mai glumi
niciodată cu moartea
am văzut-o cum strănută și i-am zis sănătate
era o moarte bună la toate
azi
m-a trecut frontiera mi-a zis
e ultima dată să nu
te mai prind viu pe aici!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre sănătate sau poezii despre graniță
Moșneagul, sătul și el de-atâta singurătate și dorit să aibă copii, se scoală a doua zi dis-dimineață, își ia traista în băț și face cum i-a zis baba... Pornește el și se duce tot înainte pe niște ponoare, până ce dă peste un bulhac. Și numai iaca că vede în bulhac o scroafă cu doisprezece purcei, care ședeau tologiți în glod și se păleau la soare. Scroafa, cum vede pe moșneag că vine asupra ei, îndată începe a grohăi, o rupe de fugă, și purceii după dânsa. Numai unul, care era mai ogârjit, mai răpănos și mai răpciugos, neputând ieși din glod, rămase pe loc.
Ion Creangă în Povestea porcului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre porci, citate de Ion Creangă despre porci, citate despre singurătate, citate despre dorințe, citate despre Soare sau citate de Ion Creangă despre Soare
Uneori, deși Dan era trist, nu-și dădea seama de ce anume, se simțea cuprins de o veselie inexplicabilă, interioară; parcă îi venea să râdă cu poftă, nebunește chiar... Dar nu proceda astfel; se abținea. Cu greu, însă se abținea. Altfel, să înceapă să râdă așa, din senin, fără motiv, chiar ar fi părut nebun. Iar el nu era! Cel puțin, așa spera. Nici nu-și dădea seama cum ar fi trebuit să se manifeste, pentru a se încadra în limitele normalității, a acelei normalități, aflate în afara zidurilor orfelinatului, însă și a normalității din interiorul orfelinatului, care difereau enorm. Avea o dublă misiune, fiecare dintre aceste misiuni fiind la fel de dificilă, pentru un adolescent sensibil și timid ca Dan. Însă se descurca; doar el știa cum; Moț avea aportul său, destul de important în acest sens. Fără acest motan rotofei, viața lui Dan ar fi fost și mai dificilă. Așa însă, era, cât de cât, măcar suportabilă...
Cornelia Georgescu în Destine împletite
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre tristețe, citate despre poftă, citate despre pisici, citate despre nebunie, citate despre limite sau citate despre adolescență
O mamă face bilanțul
Băiatul meu aproape nu-mi mai scrie.
Ba, totuși, mi-a mai scris de Paște:
Se-ntoarce-n timp mereu cu duioșie
Și dragostea din sufletu-i o recunoaște.
Atunci când l-am văzut ultima oară
era exact acum un an jumate.
Mai stau din când în când la noi în gară
și văd cum pleacă trenuri către el, departe.
Iar câteodată chiar îmi iau bilet
și gata sunt să mă pornesc să-l văd.
Cobor însă apoi din tren discret
și merg să dau biletul îndărăt.
Acum un an și-a luat și o nevastă
a cărei poză a zis că o primesc.
Mă vor lăsa acum să vin la ei în casă?
O pătură aș vrea să le-mpletesc.
Însă nu știu de-așa ceva îi place...
și dacă îl iubește cum ar merita.
Mă simt o solitară de o vreme-ncoace.
Oare ca el și alții pe lume-or exista?
Ce bune au fost acele-apuse vremuri,
când locuia în casa părintească!
Acum stau noaptea și-ascult în beznă trenuri.
Oare continuă și-acum să mai tușească?
I-am pus pantofii mici cu grijă la păstrare.
Acum el a crescut și-n veci o sa-mi lipsească.
Iar eu stau liniștită și totuși nu am stare.
Cel mai frumos ar fi copiii să nu crească.
poezie celebră de Erich Kastner din Zarvă în oglindă (1929), traducere de Dragoș Carasevici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre creștere, poezii despre superlative, poezii despre soție, poezii despre singurătate sau poezii despre noapte
A trebuit să rămână la curte; avea colivia ei și putea să iasă la plimbare de două ori pe zi și o dată pe noapte. Avea doisprezece slujitori și fiecare din ei o ținea legată de picior cu un șnur de mătase. Nu era deloc plăcut să te plimbi așa.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre plimbare, citate despre picioare, citate de Hans Christian Andersen despre picioare sau citate de Hans Christian Andersen despre noapte
American Hotel (2)
Baudelaire stătea
în pragul ușii alături de un bețivan,
undeva într-o mahala insalubră din San Francisco.
Bețivanul era în vârstă de un milion de ani
și mai era încă în stare să-și amintească
dinozaurii.
Baudelaire și bețivanul
beau Petri Muscatel.
"Omul trebuie să fie întotdeauna beat,"
a zis Baudelaire.
"Eu locuiesc la American Hotel,"
a zis bețivanul." Și pot
să-mi amintesc dinozaurii."
"Facă-ți-se darul să fii veșnic beat,"
a zis Baudelaire.
poezie de Richard Brautigan
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alcoolism, poezii despre vârstă, poezii despre murdărie, poezii despre cadouri, poezii despre Statele Unite ale Americii sau poezii despre Charles Baudelaire
Neanderthal (5)
Trecut-au anii și-au crescut
Neander-puștii din trecut,
Dar nu erau cum ar fi vrut:
Ca el, puternici, de temut,
Deși le-a dat tot ce-a avut
Și i-a-nvățat tot ce-a știut.
În lupte, nu erau ca el:
Iar unul, cel mai mărunțel,
A zis: "Eu nu merg la răzbel,
Că nu suport să văd măcel
Și nu știu, nu-nțeleg defel,
Ce câștigați cu lucru-acel?"
Ba, unul mai spre sapiens,
Tot căuta al vieții sens
Și n-avea păr pe-un cap imens
Cu stropi pe el ca de condens.
Cu-acela se certa intens:
Erau, mereu, pe contrasens.
Era, de ei, nemulțumit,
C-o viață-ntreagă a muncit
Să-și vadă neamul fericit
Și-așa cum e, boșorogit,
Simțindu-se neîmplinit,
Vrea alt "Ka fu". Traduc: "Plodit".
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre traducere, poezii despre război, poezii despre păr, poezii despre nemulțumire sau poezii despre frică
La 10 ani voiam să fiu mai mare, Doamne,
cu mult mai mare
poate cu 10 ani
sau cu 20 de ani
îți ceream să mă înveți să cresc
cât ai bate din palme
uite așa
să pun vis peste vis
și să rodească
la 20 de ani voiam să mai păstrez din copilărie
să dorm mai mult
să nu mă înec în plâns din pricina iubirilor nereușite
să fiu cu 5 sau cu 10 ani mai mică
deja îmi era teamă de ziduri
voiam să rămân
cu pumnul meu de țărână
nelucrat
pus într-o parte a lumii
la 30 de ani voiam să opresc timpul
cu inima îmblânzită
ca un arc de cerc
și obrajii mângâiați de începutul firesc
al poeziei
la 40 de ani voiam să nu intru în panică
să văd totul atât de clar
nu mai pot avea 10 ani
nici 20
nici 30
și așa voi spune și despre 40
au devenit niște cifre
pe un segment
aparent neliniștit
numit...
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre început, poezii despre visare, poezii despre somn, poezii despre poezie, poezii despre plâns sau poezii despre panică
Vântul
Mă uit la vânt și nu-l văd,
Mă uit îndelung și nu-l văd,
Văd doar arborii cum se clatină
Și frunzele cum aleargă prin iarbă.
Mă uit la timp și nu-l văd,
Mă uit îndelung și nu-l văd
Văd doar copiii cum cresc
Și oamenii cum încărunțesc și se-apleacă.
poezie clasică de A.E. Baconsky
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, citate de A.E. Baconsky despre vânt, citate de A.E. Baconsky despre timp, poezii despre păr cărunt, poezii despre frunze, poezii despre copilărie sau poezii despre copaci
Totuși, fetele remarcară o schimbare în atitudinea lui Lucian; nu mai era chiar așa, "năvalnic", cum și-l aminteau ele; era parcă mai rece, mai distant, deși, ca de obicei, fermecător... Nu le mai strângea însă pasional în brațe, nu le mai săruta cu foc, era mult mai rezervat în gesturi, iar dacă el nu proceda astfel, se abținură și ele; cel puțin era acolo; măcar atât... Frumos, elegant (chiar îmbrăcat în blugi și cu tricou), galant... Adică Don Juan! Plăcut sfârșit de săptămână în Institut...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre săptămâni, citate despre sfârșit, citate despre schimbare, citate despre foc, citate despre fete sau citate despre Don Juan
Din rama anilor și-acum
... am întrebat pe bunicul
cum s-a-mpăcat cu pământul
și-au trăit până la adânci biruinți
brăzdându-și unul altuia fața
bunicul fiind
cel mai mare peste răbdare
în timpul acesta mai lua
și pământ în parte
mare strângător era bunicul
el nu uita niciodată
să pună de-o parte
gând pe gând
în lada de zestre
a firii lui tata
de cânta în pragul casei
întotdeauna din fluier
îngropa toți morții
după pământul muncit de el
până la scara murgului
și-avea o frunte așa înaltă
când pe punea în locul soarelui
că nu mă mai săturam
măsurând-o cu timpul
așa nepoată
de-a dii mărarul soarelui
până la scara murgului...
poezie de Maria Podari (30 decembrie 1970)
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre muzică, poezii despre gânduri sau poezii despre Soare
Progresia Sfintei Treimi
Când nu mai am inspirație să scriu,
Ce-ar mai fi de zis?
Mă gândesc la ce nu s-a mai gândit nimeni.
De pildă, când a zis Dumnezeu să fie lumină,
Lumina s-a făcut singură.
Ce, te gândeai c-a scăpărat El?!
I-a lăsat omului să descopere scânteia
În sine.
De fapt, cred că la început
Lumina era dintr-o bucată,
Clară ca bună ziua,
Fără foc întrânsa. Numai pentru ochi;
Reglată bine, tot, treabă, rost...
Curată.
Până a intrat în cârdășie cu focul
Și-a-nceput să ardă, știu fetele cum e...
Mă mai gândesc la faptul că, la început,
Și omul a fost făcut dintr-o bucată,
Căci l-a făcut Dumnezeu bărbat și femeie,
Nu doar una sau doar altul, ce mai una, alta!?
L-a-mpărțit pe om în două, să nu fie singur
La Părinte.
Când a văzut ce prostie a făcut, a zis:
Bă, ăștia sunt ca oile: după una sar toate în baltă!
A deschis poarta staulului și ne-a dat drumul
Pe drumuri, la înmulțire.
Parcă-L văd ținându-se greu după noi,
Ca un păstor bătrân
După miliarde...
Iar Ei,
Doar Trei.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (13 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre prostie, poezii despre oi, poezii despre fete, poezii despre femei și bărbați sau poezii despre femei