Aburii ce se ridică dintr-o boltă murdară sunt tot aşa de curaţi ca şi aburii ce se înalţă din cel mai limpede râu...

aforism celebru de Lucian Blaga din Pietre pentru templul meu (1920)
Adăugat de Cabiaglia Savin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărit de soare în aburii toamnei

E toamnă-n dimineţi şi în iubirea mea
Şi aburii nu vor să lase la vedere
Cum încă străluceşte la răsărit o stea
Când soarele o-mbracă în umbră şi tăcere...

Începe simfonia luminilor dansând
Cu note ruginii pe frunzele ce-aşteaptă
Să fie invitate la dans de vânt, pe rând
Într-o îmbrăţişare... O lacrimă în şoaptă

Sărută o petală desprinsă dintr-o floare...
Grădinile se-mbracă în strai de crizanteme
Gutuile se-nalţă cu fruntea către soare
Că astăzi va apune o clipă mai devreme...

Din aburii de toamnă Lumina explodează
Şi mângâie Pământul răcit în asfinţit
În zorii dimineţii planeta se visează
În verile toride, fierbinte răsărit..."

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciudat. Un strop de smoală şi o băltoacă murdară sunt suficiente ca să facă împreună cel mai frumos curcubeu.

aforism celebru de Lucian Blaga din Elanul insulei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul sărutului

Ies aburi din pământul cald
Ca aburii din răsuflare,
Când buzele, în sărutare,
Răsfrânte, se unesc şi ard.

Arome vechi de crin şi nard,
Iubirea noastră-i o mirare,
Ies aburi din pământul cald,
Ca aburii din răsuflare.

Cad stropi de ploaie cât mai cad,
Îmbrăţişează-mă mai tare,
Să uit tristeţile amare
Pe care n-am să le mai rabd...

Ies aburi din pământul cald...

rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele spirite foarte adânci sunt atât de clare încât apar, ca fundul unui lac limpede, mai puţin adânci decât sunt...

aforism celebru de Lucian Blaga din Pietre pentru templul meu (1920)
Adăugat de Cabiaglia Savin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu toată distanţa, cu tot zgomotul vântului şi al mării, se auzeau limpede grozavele bătăi de coadă ale animalului şi chiar respiraţia sa gâfâitoare. În clipa în care monstrul ieşea la suprafaţa oceanului ca să respire, părea că aerul năvăleşte în plămânii săi aşa cum aburii năvălesc în cilindrii uriaşi ai unei maşini de două mii de cai putere.

Jules Verne în 20.000 de leghe sub mări
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea lui Heraclit

Produs al aerului soarele ar fi
al vremuirii, joc al unor pământeşti stihii,
aşa credea-nţeleptul din Efes.
S-ar plămădi solarul trup din nou, în fiecare zi,
din aburii fosforescenţi care din mare ies.
Ştiu că iubita mea-i aşa, pe care o slăvesc.
Mereu e alta, alta e, tot alta,
ca soarele antic, un rod al fiecărei dimineţi.
S-alcătuieşte din lumini pe care nu le-nveţi,
se înfiripă din splendori pe care tăcând le preamăresc.

Făptură fără ieri, întruchipată iar şi iar,
în ciclurile arzătoarei, reluatei tinereţi
îmi este dat, până la capătul acestei vieţi,
în fiecare zi din nou s-o cuceresc.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

...Logodna

Te-aştept să vii, frumoaso, în decembre,
Când zilele sunt scurte şi ninsoarea
Ne ţese o maramă peste frunte,
Cum ţărmul dantelează magic marea

Şi fulgii cad în visul argintiu
Ş aburii îţi împresoară chipul.
Cum ai dori tu, cum ai vrea să fiu
Logodnă irizând pur infinitul?

Eu sunt îmbrăţişarea neînţeleasă,
Tu eşti înfiorarea nerostită,
De ce nu spulberi azi nehotărârea?
De ce-n lumini nu spargi o rea ursită?!

Nu mi-ar fi ochii-nlăcrimaţi cu tine,
N-aş respira în ore insomnii.
Ar exista un fel de a fi bine
Şi cu secunda m-aş reîntregi.

Să ne-nţeleagă cerul plin de stele,
Stihiile şi-abisul să se-nchine.
Din numele silabelor rebele,
O noua chintesenţă să se-mbine.

Doar aburii să-ţi împresoare chipul,
Să cadă fulgii-n visul argintiu,
Logodnică născută din ninsoare
Ca rugăciunea-n gândul străveziu!

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

fân plouat -
aburii ceainăriei
trezesc amintiri

haiku de Marta Ioan din Concurs săptămânal Haiku nr. 675 (2020)
Adăugat de Marta Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singuri în cuvânt

Un val de teamă s-aşează pe popoare
Scrâşnind, şi-nalţă tabla aburii pe casă.
Vânt bătrân şi blând încearcă o schimbare,
Plimbăreaţă Luna se-aşează pe terasă.

Revino, scumpa mea, e acuma timpul,
Dureri vor sta cu noi la îndelungat taifas...
Se scurge bătucit pe cărări răstimpul,
Iar ora o vom potrivi c-un ecou rămas.

Curaţi o să ne-ascundem iară în cuvânt,
Vom încerca să îi refacem vieţii jocul,
Jaloane albe s-aşezăm în crezământ
Şi zeul ce ne-a repartizat norocul.

poezie de Stelian Platon (20 august 2015)
Adăugat de Stelian
Comentează! | Votează! | Copiază!

clopotu-n amurg -
la aburii colivei
iar haita de câini

haiku de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi încălzesc
mâinile
cu aburii ce ţâşnesc
din ţărâna
vetrei părinteşti

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lava

Te-nnăbuşai în pâcla încinsei atmosfere,
O! tu, noian de lavă ce-aveai să fii pământul;
Făptura nu sunase din trâmbiţi de cratere,
Nu fulgerase încă, în noaptea ta, cuvântul...

Ce surdă clocotire, ce-nceată aşteptare
Sub aburii roşiateci, sub aburii de fier,
Când înspre noi tărâmuri vroiai o revărsare,
Când, oprimat de umbră, tu presimţeai un cer!

Dar se desprinse vălul, şi-o boltă-ndepărtată
Din zâmbetu-i albastru desfăşură spre tine;
O clipă-a fost... şi totuşi, sclipirea ei curată
Te-a înfrăţit de-a pururi cu sferele senine.

De-atunci, spre-o altă lume fluida-ţi formă tinde...
Cu slava-ntrevăzută un dor fără de saţiu
Ar vrea să te-mpreune... şi, ca s-o poţi cuprinde,
Tentacule lichide îţi adânceşti în spaţiu.

poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lava

Te-nnăbuşai în pâcla încinsei atmosfere,
O, tu, noian de lavă ce-aveai să fii pământul!
Făptura nu sunase din trâmbiţi de cratere,
Nu fulgerase încă, în noaptea ta, cuvântul...

Ce surdă clocotire, ce-nceată aşteptare
Sub aburii roşiatici, sub aburii de fier,
Când înspre noi tărâmuri voiai o revărsare,
Când, oprimat de umbră, tu presimţeai un cer!

Dar se desprinse vălul, şi-o boltă-ndepărtată
Din zâmbetu-i albastru desfăşură spre tine;
O clipă-a fost... şi totuşi, sclipirea ei curată
Te-a înfrăţit de-a pururi cu sferele senine.

De-atunci, spre-o altă lume fluida-ţi formă tinde,
Cu slava-ntrevăzută un dor fără de saţiu
Ar vrea să te-mpreune... şi ca s-o poţi cuprinde,
Tentacule lichide îţi adânceşti în spaţiu.

poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este ceaţa care se formează din aburii suspinelor.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este ceaţa care se formează cu aburii suspinelor.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

aburii toamnei -
doar respiraţiile
grauriilor solitari

haiku de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

gerul îmblînzit
aburii gurii tale
înflorind sub ninsoare

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

povestea pâinii
cântată în poeme
nemuritoare –

pe taraba din piaţă
aburii înmiresmaţi

tanka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aburii cafelei se ridicau şi se scurgeau ca un rău binefăcător, ademenindu-mă, prinzându-mă în vârtejul lor amărui.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idealizezi Patria, doar atunci când o priveşti prin aburii denşi de mămăligă.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!